Lasconi, victima inocentă și singurul schelet din dulapul ei (DW) - Alegeri sub semnul fricii și al farselor: Ce ne-au spus și ce ne-au tăcut candidații la Președinție (PressOne) - Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale (Ziarul Financiar)

Scandalul pozelor este în prim plan.

HotNews informează că Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a organizat o conferință de presă, joi seară, în contextul fotografiilor distribuite pe Facebook de Elena Lasconi. El a susținut că s-a întâlnit cu Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, doar la o recepție care a avut loc la Ambasada Franței în urmă cu aproximativ 10 ani. Totodată, el a spus că pe Victor Ponta l-a întâlnit doar în cadru oficial. Edilul a anunțat că va depune o plângere penală împotriva Elenei Lasconi pentru fals și înșelăciune.

Jurnalistul Florin Negruțiu, co-fondatorRepublica, are o întrebare pentru doamna Lasconi: ca ziaristă, doamna Lasconi ar fi publicat niște fotografii primite pe mail de la „un paparazzi de 15 ani care a lucrat pentru majoritatea publicațiilor din România” fără să verifice sursa, fără să verifice veridicitatea imaginilor și fără să confirme cu o a doua sau a treia sursă că această întâlnire chiar a avut loc?

Cât de credibile sunt imaginile cu Nicușor Dan, Ponta și Coldea? Adevărul a apelat la inteligența artificială ChatGPT pentru o analiză detaliată a acestora.

Toate cele 3 fotografii par a fi surprinse în același loc, din același unghi, în condiții de lumină redusă (probabil noaptea), în fața unei clădiri moderne.

Elemente constante - aparatul de aer condiționat, peretele texturat, ușa deschisă, tufișurile și un autoturism alb sunt prezente în toate imaginile. Această consistență este greu de obținut în imagini generate de AI sau în montaje, deci sugerează realism.

Toate cele trei persoane au proporții naturale, expresii faciale și detalii fizice clare (ochelari, costum, păr etc.). Nu există deformări anatomice sau inconsistențe de tipul celor frecvent întâlnite în imaginile generate de AI (degete greșite, umbre greșite, haine ciudate).

Persoanele par să interacționeze în mod realist cu scena — poziționarea lor față de ușă și de vehicule este naturală, umbrele și reflexiile sunt conforme cu poziția surselor de lumină.

Cine a mai fost la întâlnire? G4Media notează că este un ”festival” de meme-uri pe rețelele de socializare, care parodiază fotografiile prezentate joi de către Elena Lasconi. În ele apar Ciprian Marica, îmbrăcat doar într-un prosop, papa, Donald Trump, Ceaușescu și celebrul chef Gordon Ramsay, despre care se spune că el ar fi fost la presupusa întâlnire cu fostul șef SRI Florian Coldea și Victor Ponta, nu Nicușor Dan.

Miza campaniei de compromitere a lui Nicușor Dan (Contributors)

Din perspectiva abstractă a interesului public, opțiunea rațională în alegerile prezidențiale din 4 mai este netă: Nicușor Dan. O spun impresiile informate, o descriu analizele competente, o surprind câteva emisiuni populare dedicate „profilurilor de candidați”, scrie disidentul anticomunist Gabriel Andreescu. Cu toate acestea, câteva zile înaintea primului tur, rezultatul alegerilor prezidențiale rămâne incert. Este consecința dezinformărilor, a defăimărilor și a calomnierilor îndreptate împotriva actualului primar al Capitalei. Nesiguranța pune în umbră marea miză a alegerii lui Nicușor Dan, crearea unei breșe în sistemul de putere și corupție girat de PSD-PNL.

Puteți citi articolul pe pagina Contributors.

Lasconi, victima inocentă și singurul schelet din dulapul ei (DW)

Elena Lasconi a primit cele mai mari șocuri în această campanie, dovedindu-se rezistentă la stres și consecventă într-o luptă care pentru ea a fost mai grea decât pentru ceilalți prezidențiabili, scrie jurnalista Sabina Fati într-o analiză publicată înaintea apariției fotografiilor.

Elena Lasconi, 53 de ani, nu a fost neapărat mai pregătită decât în campania electorală de anul trecut, dar s-a arătat mai sigură pe ea, chiar dacă nu stăpânea subiectul despre care i se cerea să vorbească. A rămas zâmbitoare și încrezătoare și după ce Uniunea Salvați România (USR), partidul pe care oficial îl conduce, i-a retras sprijinul și i-a tăiat fondurile, schimbând macazul în favoarea lui Nicușor Dan...

Îmbrăcată în alb la toate dezbaterile, pentru a sublinia nu doar feminitatea, ci și inocența ei ca victimă politică, Lasconi a reușit să demonstreze că are o energie debordantă, iar singura slăbiciune scoasă la iveală de adversarii săi s-a dovedit a fi soțul ei, angajat ca jurist pe lângă grupul parlamentar al USR. Alt schelet nu s-a mai găsit în dulapul ei. 

Integral, pe pagina DW.

Alegeri sub semnul fricii și al farselor: Ce ne-au spus și ce ne-au tăcut candidații la Președinție (PressOne)

Jurnalista Bianca Felseghi, senior editor PressOne,  atrage atenția asupra lucrurilor pe care nu le-am aflat din niciuna din dezbateri de la niciunul dintre candidați

• Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar invada Republica Moldova, în condițiile în care NATO nu ar fi de acord să intervenim militar (întrebarea foarte bună ridicată de Loara Ștefănescu de la TVR a rămas fără răspuns)?
• Ce proiect de țară își propune viitorul președinte pentru a readuce în România speranța și îndepărtarea de spectrul a ceea ce numim generic „stat eșuat”? 
• Ce alianțe se prefigurează pentru a redresa starea alarmantă a economiei românești și deficitul bugetar? 
• Cum limităm puterea serviciilor secrete? Dar incompetența lor și faptul că n-au fost în stare să prevină, darămite să contracareze bypass-ul executat asupra infrastructurii electorale prin candidatura fantoma a lui Călin Georgescu în decembrie și nici coagularea în jurul lui a unei armate private formate din mercenari antrenați în Africa de Horațiu Potra? 
• Cum asanăm spațiul public de manifestările fasciste? 

Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale (Ziarul Financiar)

Cei patru candidaţi favoriţi în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta - vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni eco­no­mi­ce care variază de la reducerea agresivă a con­tribuţiilor sociale şi susţinerea industriei lo­cale până la consolidarea investiţiilor strate­gice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.

Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci şi fezabilitatea acestora, notează ZF.

Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul.