În ultimele luni, există o întrebare care a primit mai multe răspunsuri. Întrebarea este: care sunt motivele economice și sociale pentru care Călin Georgescu are un suport public suficient cât să îl transforme într-un un „caz național”?

Astfel, România are una dintre cele mai mari rate ale riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Raportul de țară al Comisiei Europene din anul 2024 arată că persoanele care trăiesc în mediul rural, cele în vârstă, copii și grupuri vulnerabile sunt categoriile cele mai afectate de sărăcie.

Calitatea serviciilor sociale este inegală și scăzută în special în comunitățile marginalizate. Accesul la asistență medicală este diferit între București și unele regiuni ale țării. De asemenea, calitatea serviciilor medicale este inegală între mediul urban și cel rural. De exemplu, România are una dintre cele mai mari ponderi ale persoanelor cu nevoi de îngrijire pe termen lung, 56% față de 26%, media europeană.

România, ca majoritatea economiilor globale, a traversat o perioadă cu inflație înaltă. În anul 2022, inflația medie era de 12%, în 2023, a ajuns la 10%, iar anul trecut, rata inflației a coborât la 5%. Chiar dacă reducerea este evidentă, românii au avut mai mulți ani consecutivi cu o creștere a prețurilor care s-a acumulat. În medie, salariile au crescut mai mult decât rata inflației, dar această statistică nu exclude ca o serie de categorii de populație să fi avut o reducere a nivelului de trai.

Rata de ocupare pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în ultima perioadă la 69%, dar rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Totodată, ocuparea în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de calificare era în anul 2022 de numai 45%, mai scăzut decât media europeană de 57%, și mult mai redusă decât rata de ocupare pentru persoanele cu studii superioare, care atinge 90%.

De asemenea, rata șomajului în rândul tinerilor era în anul 2023 de 22%, peste media europeană care este de 14,5% și, în același timp, tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare înregistrează o rată de 19%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Productivitatea economiei românești a progresat vizibil în ultimul deceniu ajungând aproape de 80% din media europeană, dar, la fel ca dezvoltarea are cifre inegale în țară, adică, în București este de 146%, în timp ce în regiunea de Nord-Est nivelul productivității este de numai 45% față de media UE.

În același timp, România are rezultate modeste la nivel european în ceea ce privește eficiența administrației și funcționarea sistemului judiciar.

O parte dintre indicatorii educaționali sunt la un nivel scăzut în comparație cu cei europeni sau mondiali, arată raportul de țară. Este vorba despre scoruri slabe la testele PISA, rezultate slabe la competențele de bază și o pondere redusă a elevilor cu rezultate foarte bune. Rata de absolvire a învățământului terțiar a fost una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar abandonul școlar este o problemă la toate nivelurile de învățământ. O parte din aceste evoluții sunt explicate prin numărul mare de români care lucrează în afara țării. Dar, în aceste condiții economice și sociale găsim unele explicații pentru existența unui public cu simpatii politice extremiste.