Astăzi începe summitul NATO de la Haga. Presa europeană comentează intens dispensa obținută de guvernul spaniol în privința alocațiilor bugetare pentru apărare de 5% din PIB. De asemenea, comentatorii analizează consecințele unei eventuale blocări de către Iran a strâmtorii Ormuz.

El País recunoaște că

”subfinanțarea apărării Europei este rezultatul încrederii oarbe în protecția SUA. Situația internațională ne obligă să regândim această cale. Dar acest lucru nu ar trebui făcut în grabă, pentru a atinge o cifră țintă arbitrară, complet nerealistă și dincolo de capacitatea Spaniei.”

 

De partea sa, ziarul italian La Repubblica avertizează că această scutire va avea consecințe:

”Italia și Belgia au avut și ele îndoieli. Mulți diplomați se întreabă cum vor primi ceilalți reducerea acordată exclusiv Madridului. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că Italia cheltuiește în prezent 1,3% din PIB pentru apărare. Creșterea acestei sume chiar și la 3,5% va însemna investiții de cel puțin 30 de miliarde de euro.”

(Sursa: Eurotopics).

În același timp, ”o majoritate a europenilor ar fi favorabilă unei descurajări nucleare europene”, scrie ziarul belgian Le Soir.

Ziarul citează rezultatele unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe, potrivit căruia majoritatea europenilor acceptă necesitatea pregătirii pentru război.

Citeste siSpania refuză creșterea cheltuielilor pentru bugetul apărări propusă de secretarul general al NATO

Ziatul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International, a mers de-a lungul frontierei finlandeze cu Rusia și a constatat că mulți finlandezi se îndoiesc de sprijinul președintelui american Donald Trump:

Finlanda a aderat la NATO dar mulți locuitori ai țării  ”se întreabă dacă, în cele din urmă, nu se vor trezi din nou singuri. În prezent, Rusia își consolidează pozițiile de-a lungul frontierei, care are peste 1.300 de kilometri lungime, așa cum a relatat recent The New York Times. Acest lucru se întâmplă încă la un nivel modest, dar la Helsinki există presupunerea că, odată ce luptele din Ucraina se vor termina, această situație s-ar putea schimba rapid”.

”Marina nu reprezintă punctul forte al armatei iraniene”

Analizând consecințele unei eventuale blocări de către Iran a strâmtorii Ormuz, Le Figaro consideră că acțiunea Teheranului are consecințe de amploare.

Aceasta ”va scufunda și mai mult regiunea și economia globală în haos. Iranul ar putea încerca mai întâi să închidă complet strâmtoarea pe cel mai îngust canal al său (de aproximativ 40 de kilometri lățime), încălcând astfel dreptul internațional”.

Citeste siBlocarea strâmtorii Ormuz, ultimul glonţ al Teheranului?

Însă, după cum notează ziarul francez, ”marina nu reprezintă punctul forte al armatei iraniene. Un raport al Senatului francez din 2015 a concluzionat că flota sa ar putea rezista câteva zile sau chiar câteva ore, în cazul unui atac, în special din partea flotei americane cu baza în Bahrain”.

Iar ziarul libanez L’Orient-Le Jour consideră că  „un război mai amplu nu numai că ar risca să intensifice violența împotriva statului iranian, dar ar putea amenința și supraviețuirea regimului”.

Decizia finală, însă, aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Chiar dacă această închidere ar fi confirmată, ar constitui o „sabie cu două tăișuri” care ar putea „penaliza prietenii Teheranului, precum China, la fel de mult ca și pe dușmanii săi”.