By Asociația Parcul Natural Văcărești
The podcast currently has 41 episodes available.
Dacă sunteți genul care merge în drumeții prin parcuri naționale sau alte arii protejate, sunt șanse mari să fi dat peste case vechi, biserici de lemn sau de zidurile vreunei cetăți. Sau, întrând în vorbă cu localnicii, poate ați aflat câte ceva despre sărbătorile și tradițiile locului. Toate cele enumerate sunt forme de patrimoniu, fie că vorbim de patrimoniu natural sau cultural.
Nu de puține ori, patrimoniul natural și cel cultural se pot pune
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
“Prezența șacalului auriu în localități este un indicator al ignoranței umane și al gunoaielor aruncate de-a valma și nereciclate”, spune Ovidiu Banea, ecolog-biolog la Crispus NGO Sibiu România.
Și da, șacalii mai vânează și iezi, viței sau păsări de curte. Însă o gospodărie înconjurată cu un gard și păzită de câini este mult mai puțin tentantă pentru șacali. Desigur, mai contează și faptul că, în mod frecvent, animalele domestice moarte sunt aruncate pe câmp, în loc să fie incinerate sau, măcar, îngropate.
Altfel, în zonele agricole, hrana șacalilor este formată într-o proporție covârșitoare (până la 80%) de rozătoare. Dacă mai punem și faptul că neutralizează virușii gripei porcine sau aviare consumând cadavre de mistreți sau păsări sălbatice, rezultă că șacalii pot să ne fie de ajutor.
Acesta și unul dintre motivele pentru care, surpinzător pentru mulți, sacalul auriu (Canis aureus) se află în Anexa a V-a a Directivei Habitate, alături de capra neagră (și nu numai). Simplificând, șacalul auriu și capra neagră beneficiază de
În mod cert, șacalii s-au înmulțit foarte mult în ultimele decenii. Însă, în niciun caz, nu e vorba despre o specie nouă în fauna României. Prima documentare științifică a avut loc în 1929, pe un ostrov al Dunării, însă specia a fost consemnată cu mult timp înainte. De exemplu, în Descriptio Moldaviae (apărută la început de secol 18), Dimitrie Cantemir vorbește despre cical / șacal. Ca să fim cât se poate de onești, sunt și specialiști (Mihai Marinov este unul dintre ei) care consideră că cicalul lui Cantemir nu ar fi
Șacalul apare însă și în memoriile de război ale lui George Topârceanu;
“…nu-mi venea să cred când spuneau bulgarii că prin
Prin urmare, șacalii ajungeau ocazional și în România, dar fiind o prezență mult mai discretă decât acum, nu au lăsat urme în mentalul colectiv. Așa se face că avem povești, legende,
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Aproape sigur, în ultimele luni ați văzut câteva (zeci de…?) postări, în care călugărițe fotogenice au fost suprinse uitându-se spre cameră, cu membrele anterioare împreunate, ca și cum s-ar ruga. De aici, denumirea de “călugăriță” și, cam în orice limbă, numele insectei are legătură cu această postură. Paradoxal, membrele cu care “se roagă” sunt cele cu care își prinde prada.
În ciuda numelui care denotă inocență, femela călugăriță practică ceva ce se numește “canibalism sexual”. Pe scurt, pentru mulți masculi, prima împerechere este și ultima. Alexandru Rădac, entomolog și membru al Asociației Bio-Team, ne-a explicat că o astfel de pradă este, practic, de nerefuzat pentru o femelă care urmează să depună ponta. Motivul? O călugăriță bine hrănită depune mai multe ouă.
Apropo de ouă… călugărițele le depun într-un fel de pungă, ce poartă numele de ootecă. Le lasă pe te miri ce, de la materiale de construcții, cutii sau plante ornamentale. Fără să știe, oamenii le transportă în toate direcțiile și, cu ajutorul involuntar al oamenilor, călugărițele își extind arealul. Concret, o populație se poate întemeia pornind de la o singură ootecă transportată accidental, și nu neapărat de la un mascul și o femelă care ar fi ajuns într-un oraș anume.
În postările de pe Facebook, v-am rugat să puneți în comentarii fotografii cu călugărițe. Am rămas cu gură căscată după ce le-am numărat: peste 80 de fotografii sau filmări doar pe pagina Rețeaua pentru Natură Urbană și ceva mai mult de 50 pe Asociația Parcul Natural Văcărești. Vă mulțumim!
Deloc întâmplător, într-o proporție covârșitoare, erau călugărițe asiatice (Hierodula tenuidentata), care au fost identificate în România în 2018. Se găsesc în număr foarte mare în Dobrogea și e posibil ca expansiunea să fi început în zona porturilor, după ce călugărițele asiatice sau ootecile lor ar fi venit pe vapoare. Și, mai spune Alexandru Rădac, speciei îi priește clima ceva mai caldă din sudul și vestul României.
În ciuda înmulțirii (deocamdată) explozive, entomologii cu care am vorbit nu se așteaptă la vreo apocalipsă provocată de specia invazivă care a ajuns recent în România.
Și nu, călugărițele asiatice sau europene (Mantis religioasa) nu sunt veninoase și nu sunt periculoase pentru om. Așa ca dacă le întâlniți (așa cum se întâmplă tot mai des), bucurați-vă de prezența lor, precum și de faptul că se hrănesc cu orice insecte mai mici decât ele. Mănâncă inclusiv țânțari, molii sau ploșnite, scutindu-vă de folosirea unei cantități impresionante de insecticid.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Dacă urmăriți pagini de Facebook precum Rețeaua Pentru Natură Urbană sau Asociația Parcul Natural Văcărești, știți deja că postăm frecvent fotografii din zone urbane care trebuie protejate. Este modul nostru de a vă arăta ce comori naturale ascund (încă) orașele României și, desigur, de a vă invita să le descoperiți și să le prețuiți.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Verișoare bune cu dihorii, nevăstuicile sau vidrele (și alte mustelide), nurcile europene (Mustela lutreola) sunt printre cele mai rare animale din Europa. La jumătatea secolului trecut, puteau fi întâlnite practic peste tot: din zonele montane până la vărsarea râurilor în mare. Vânătoare pentru blană (detaliu deosebit de important, asupra căruia vom reveni) și pierderea habitatului le-au adus în pragul extincției.
Cele mai pesimiste estimări vorbesc despre 5.000 de exemplare în toată Uniunea Europeană și, spre bucuria (și datoria) noastră, în jur de 2.000 ar fi supraviețuit în Delta Dunării.
Când nurcile europene (din a căror blană se făceau haine scumpe) au devenit tot mai rare din cauza vânătorii, în Europa s-au deschis crescătorii cu nurci aduse din America de Nord. Câteva au funcționat și în România și, invariabil, numeroase exemplare au evadat. Ca să simplificăm, nurcile americane (Mustela vison) le-au dat lovitura de grație celor europene. Sunt mai mari, mai competitive și au nevoie de aceleași resurse. În plus, transmit și un virus pentru care nurcile europene nu au imunitate.
Și da, s-a ajuns în situația în care în Europa, nurcile americane sunt o prezență comună, în vreme ce specia autohtonă este la un pas de dispariție. Nici măcar nu ar fi singura specie care a avut de suferit de pe urma nurcii americane. Din acest motiv, în anumite zone ale Europei de Vest au loc campanii de exterminare ale nurcilor americane.
Mihai Marinov, ecolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, se numără printre cei care și-au făcut un scop în viață din salvarea nurcii europene. Instituția desfășoară un proiect de salvare a nurcii europene, în fapt, de reconstruire a habitatului de care aceasta are nevoie ca să supraviețuiască. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, vă invităm să accesați pagina de Facebook Salvarea nurcii europene - Save EMinkRo.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că pe cerul României puteți admira păsări care pot să doarmă în timp ce zboară? Și nici măcar nu trebuie să mergeți în vreun colț uitat de lume
Tot în zbor mănâncă, bea apă (de pe suprafața lacurilor, de exemplu), se toaletează, se împerechează și adună material de cuib (paie, fulgi, pânze de păianjen, pe care le lipește cu salivă). De fapt, de când puiul de drepnea iese din cuibul părinților și până în momentul în care ajunge la maturitate și începe să își construiască propriul cuib, poate petrece în zbor neîntrerupt chiar și 3 ani.
În cazuri extreme (furtuni, de exemplu) se pot agăța cu ghearele de pereții stâncilor sau clădirilor (pe care se strâng ciorchine, în încercarea de a se încălzi una pe cealaltă). Dar instinctiv, drepnele evită să facă acest lucru. Observați că am spus “se agață”, și nu “se așează”. Ca idee, drepenele nu pot să se odihnească pe cabluri sau pe crengi, pentru că picioarele lor sunt adaptate pentru viața petrecută aproape în totalitate în zbor. Sugestivă este explicația pe care ne-a oferit-o Alexandru Stahl, invitatul celui mai nou podcast “Natura la Ușa Ta”:
“Ele nu aterizează. Nu amerizează. Doar acuibizează. În afara perioadei în care cuibăresc, drepnelele nu au nevoie să se atingă de nimic ca să trăiască.”
De fapt, o drepnea ajunge pe sol doar dacă are probleme. De pildă, când se intoxică cu insecticidele folosite în orașe (culmea, drepnele sunt “insecticide naturale”, consumând într-o singură zi echivalentul în insecte a jumătate din masa lor corporală) sau când sunt renovate clădirile în care își fac cuiburile. Ajunse pe sol, drepnelelor le este aproape imposibil să își reia zborul fără ajutor. În plus, organismul lor este deosebit de sensibil la tot soiul de bacterii și viruși la care păsările “obișnuite”, care petrec mai mult timp pe sol, au dezvoltat imunitate.
În ultimii ani, Alexandru Stahl a salvat mii de drepnele și dacă vreți să aflați mai multe despre aceste păsări minunate, vă invităm să accesați site-ul drepneauaneagra.ro.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că, de puțin timp, România are o lege a arborilor remarcabili?
- să aibă cel puțin 160 de ani;
- să aibă o circumferință minimă (măsurată la 1,3 metri de sol), care diferă de o specie la alta (de exemplu, circumferința minimă pentru un carpen remarcabil este de 3 metri, în vreme la stejar este de cel puțin 4,5 metri);
- să aibă o poveste / legendă care să demonstreze importanța sa la nivel local sau național.
Așadar, arborii care îndeplinesc măcar unul dintre cele trei criterii NU pot fi tăiați. Cu o mențiune importantă însă: legea NU se referă la arborii din
Deși perfectibilă, legea reprezintă un pas înainte în protejarea naturii, spun inițiatorii ei. Printre ei, se numără și Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș-Bolyai. Apropo de criteriul legat de poveștile / legendele arborilor remarcabili, de la Tibor Hartel am aflat că pe lângă Teiul lui Eminescu sau Stejarul lui Avram Iancu, în România mai există și Părul lui Petofi, Stejarul lui Banciu sau Stejarul lui Krulici. Și tot de la Tibor Hartel am aflat că în județul Vâlcea putem admira al treilea cel mai gros frasin DIN LUME, cu o circumferință de peste 9 metri.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
E vorba despre racul dungat și racul marmorat, specii care au ajuns în Europa în perioade și moduri diferite. Primul a fost adus în Polonia, în urmă cu aproape un secol, unde a fost cultivat pentru consumul uman. De acolo, racul dungat s-a răspândit necontrolat în mai toate râurile Europei de Vest. Pe Dunăre, specia își extinde arealul spre aval cu aproximativ 14 kilometri pe an. În prezent, ar fi ajuns până la jumătatea cursului românesc al Dunării.
În urmă cu câteva decenii a ajuns în Europa și racul marmorat. Andrei Acs, specialist în arii protejate și membru EcoTop Oradea, spune că racul marmorat a fost eliberat (intenționat sau accidental) din acvarii. Și, da… și noi am fost surprinși să aflăm că sunt oameni care cresc raci în acvarii, chiar dacă racul marmorat are un model frumos pe cochilie. Din fericire, specia a fost identificată doar în zona Băilor Felix, unde colegii lui Andrei Acs au scos din mediul natural toate exemplarele pe care le-au întâlnit.
De ce au făcut asta? Păi…
În primul rând, racii nord-americani sunt purtătorii unui agent patogen mortal pentru racii autohtoni. Pur și simplu, speciile care se găsesc la noi (inclusiv specii protejate, cum sunt racul de ponoare sau racul bihorean) nu au avut timp să își dezvolte o oarece imunitate. Agentul patogen poate fi transmis prin contact direct (în mod frecvent, racii se luptă folosindu-și cleștii) sau poate fi dus de apă.
În al doilea rând, racul marmorat (nu și cel dungat) se înmulțește prin CLONARE. Simplificând, toate exemplarele speciei sunt femele care depun ouă deja fecundate, din care ies alte femele care fac același lucru. Fenomenul se numește partenogeneză și având nevoie de un singur individ pentru a se înmulți, racii marmorați sunt extrem de prolifici. De pildă, mult mai prolifici decât speciile autohtone. Dar și racul dungat, care se înmulțește “clasic” (cu mascul și femelă), depune mai multe ouă decât racii europeni.
În al treilea rând… De fapt, ne oprim aici cu explicațiile și dacă v-am făcut curioși, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Prin muzeele unde mai vezi exemplare împăiate de dropie, cel mai adesea, în dreptul lor scrie “specie dispărută din România”. Lucrurile nu stau chiar așa, după cum am aflat în ultimul episode al podcastului “Natura la Ușa Ta”. Conform biologilor de la Milvus Group, o mică populație de dropii (câteva zeci de exemplare) a supraviețuit în Câmpia de Vest, în preajma orașului Salonta. Desigur, granițele sunt un concept uman, și dropiile monitorizate în ultimii 15 ani de ornitologul Nagy Attila trec frecvent în Ungaria. Culmea, păsările sunt menționate și în anii ’80 și ’90, în documentele asociațiilor de vănători din zonă.
Cândva, dropiile trăiau în aproape toate zonele de câmpie ale României și principalul motiv al dispariției lor îl reprezintă mecanizarea agriculturii. Paradoxal, Ungaria sau Spania sunt țări cu agricultură semnificativ mai mecanizată decât România. Însă cum acest proces nu a avut loc oricum și oriunde, în cele două țări trăiesc mii de dropii. Un alt factor care a dus la prăbușirea dramatică a numărului de dropii din mai toată România a fost braconajul. Gândiți-vă doar că masculii speciei sunt de talia unui curcan și femelele de talia unei gâște.
Nu în ultimul rând, dropiile au avut de suferit și din cauza folosirii pesticidelor în agricultură. Așa că în zonele în care mai trăiesc, dropiile sunt și un indicator al calității mediului.
P.S.: Știați că iarna, când nu se pot ascunde în vegetație, dropiile formează în mod frecvent grupuri mixte, din care fac parte și caprioare? Cele două specii își dau de știre când se apropie un prădător. În plus, când căprioarele dau la o parte zăpadă pentru a-și cauta hrana, le ușurează și munca dropiilor care scurmă în pământ după semințe.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
The podcast currently has 41 episodes available.