Rușii au infiltrat România? Și baza NATO de la Kogălniceanu? (DW)  - Cine este Toni Greblă? Ce îi reproșează șeful Guvernului? Ce a făcut și ce nu a făcut Autoritatea Electorală Permanentă (Europa Liberă)

Noua paradigmă prezidențială. Modelul Bolojan (SpotMedia)

Consultările cu partidele politice inițiate de președintele interimar Ilie Bolojan reprezintă  mai mult decât un foarte necesar șantier pentru construirea unui punct de vedere național în chestiuni esențiale, așa cum sunt războiul și pacea din Ucraina, politica europeană de apărare și creșterea bugetelor pentru apărare, toate pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare.

Dar dincolo de aspectele concrete, punctuale și extrem de importante, esențial în demersul președintelui Bolojan este că domnia sa setează, din incomoda poziție de interimar, un nou standard de exercitare a funcției prezidențiale.

Este mai mult decât exercițiul atribuției prezidențiale de mediator, este un semnal “din deal” că partidele politice parlamentare sunt esențiale în sistemul democratic, că, bune sau rele, fiecare are în spate voturile a cel puțin 5% din electorat, deci ca reprezentante ale acestor oameni ele trebuie cel puțin ascultate.

Ceea ce transmite Ilie Bolojan prin organizarea acestor consultări este că președintele nu este deasupra sistemului politic, independența lui nu înseamnă că este pe cont propriu împotriva partidelor, ceea ce a devenit un miraj al acestei campanii, ci face parte din sistemul politic și toate deciziile acestuia trebuie să fie, mai ales în chestiunile esențiale, rezultatul unui concert.

Dacă în săptămânile rămase până la alegerile prezidențiale, Ilie Bolojan va reuși să schimbe substanțial percepția asupra instituției prezidențiale și va reseta așteptările în privința ei, va redeveni posibil să sperăm la evitarea unui dezastru istoric, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Integral pe pagina SpotMedia.

 

Rușii au infiltrat România? Și baza NATO de la Kogălniceanu? (DW)    

Președintele și primul ministru știu probabil de la serviciile secrete care sunt căile prin care Rusia are acces la informații de primă mână în România, cine sunt oamenii pe care se bazează, ce influență au, care sunt rețelele prin care se dezvoltă, cât de mari sunt afacerile lor și prin ce interpuși se derulează. 

Dar dacă toate detaliile sunt știute de profesioniștii de intelligence, înseamnă că rușii sunt lăsați cu bună știință să-și găsească drumul spre putere? Oricum, absența justiției anticorupție din ultimii zece ani lucrează în favoarea lor.

Cel mai recent exemplu e cel al comandantului Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, acuzat de un prejudiciu de 2,5 milioane de euro în urma unor lucrări fictive la cimitirul militar din capitală. Șeful Logisticii aprovizionează armata cu tot ce are nevoie - de la hârtie igienică, la rachete.

Oare acest general sabota Armata doar din lăcomie? 

Surse ale G4media susțin că generalul Zisu era într-o relație de amiciție cu Nicolae Ciucă, fost șef al Armatei Române, și cu generalul Marian Hăpău, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Apărării, care este serviciul secret al Armatei.

De altfel, în perioada generalului Hăpău, a avut loc licitația de construire a Bazei NATO de la Kogălniceanu câștigată, după cum scrie Curs de guvernare, de un consorțiu având în componență o companie rusească controlată de un oligarh din proximitatea lui Vladimir Putin...

Jurnalista Sabina Fati observă că toate încrengăturile duc la Moscova. Propulsarea unui prezidențiabil cu sprijin de la Kremlin, vulnerabilizarea armatei, faptul că filiala românească a Lukoil a continuat să furnizeze combustibil autorităților publice și în anii de după invazia rusă din Ucraina, chiar și atunci când în fruntea guvernului s-a aflat generalul Nicolae Ciucă, demonstrează în ce parte vor să ducă țara liderii români și serviciilor lor. 

Pe larg, pe pagina DW.

 

Cine este Toni Greblă? Ce îi reproșează șeful Guvernului? Ce a făcut și ce nu a făcut Autoritatea Electorală Permanentă (Europa Liberă)

Politician și jurist român cu o carieră marcată de roluri cheie în administrația publică și sistemul juridic, Toni Greblă a fost senator PSD, judecător al Curții Constituționale și președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Cariera sa a fost, însă, umbrită de controverse, inclusiv fapte de corupție pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv în 2019.

În 2023, Curtea de Conturi a constatat că Toni Greblă și-a majorat ilegal salariul cu 50% și a fost obligat să returneze aproximativ 24.000 de euro. 

Europa Liberă reamintește că pe 26 noiembrie 2024, soția lui Toni Greblă, Mihaela Greblă, a distribuit un videoclip în care Călin Georgescu, candidat la acel moment la alegerile prezidențiale, își prezenta planurile privind mineritul și agricultura din România. 

Coaliția de guvernare a decis marți, pe 25 februarie, să ceară revocarea lui din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, poziție în care a ajuns în urma propunerii PSD.

Decizia în ceea ce privește revocarea va fi luată de plenul Parlamentului.