Ieri, ministrul finanțelor a prezentat într-o conferință de presă o serie de date bugetare din anul 2025. Cea mai importantă informație este fără îndoială nivelul deficitului bugetar. Să reamintim că ținta asumată de guvern pentru anul trecut era de 8,4% din PIB.

Surpriza plăcută anunțată de Alexandru Nazare este că anul 2025 se va încheia cu deficit de 7,7% din PIB. Cu o precizare importantă: deocamdată, nu este nivelul oficial, ci doar o estimare a ministrului finanțelor înainte ca ultimele calcule ale bugetului de stat pe 2025 să fie finalizate. Putem să ne gândim, totuși, că ministrul Nazare nu se hazardează să anunțe cifre fără să se bazeze pe informații corecte.

O observație importantă este că 7,7% din PIB (dacă va rămâne această cifră) reprezintă deficitul prin metoda cash. Va fi esențial să aflăm mărimea deficitului bugetar calculat prin metoda ESA, adică inclusiv plățile amânate de la un an la altul. Știm acum că în anul 2024 guvernul Ciolacu a apelat la această metodă, de amânare a unor plăți pentru anul următor, pentru a putea raporta un deficit bugetar mai mic.

Evident, este doar un „artificiu” înșelător, pentru că metodologia europeană se bazează pe ESA, adică ia în calcul și plățile restante, ceea ce a făcut ca adevăratul deficit să fie calculat și făcut public. Concret, în anul 2024, deficitul cash a fost de 8,65% din PIB, iar deficitul ESA a ajuns la 9,3% din PIB.

Este greu de spus cât a fost anul trecut deficitul prin metoda ESA. În fiecare an, au existat diferențe între cele două metodologii de calcul, dar nu atât de mari ca în cazul guvernului Ciolacu. Cu siguranță, și anul trecut au fost amânate o serie de plăți, dar, în același timp, guvernul Bolojan a făcut eforturi financiare pentru a reduce datoriile restante.

Deocamdată, nu știm cifrele finale, dar putem compara deficitul cash în anul 2024 cu același indicator în anul 2025. Rezultă 8,65% față de 7,7% din PIB. Doar această diferență ne arată că ajustarea bugetară de la un an la altul ar putea fi de aproximativ 1% din PIB. Va fi o scădere remarcabilă, pentru că, pe de o parte, este prima reducere a deficitului bugetar după ce România a convenit planul de ajustare bugetară cu Comisia Europeană și, pe de altă parte, va fi o reducere chiar mai mare decât „pasul” asumat prin planul bugetar-structural național pe termen mediu, 2025-2031.

Scăderea deficitului bugetar este în primul rând utilă pentru uz intern. Începând cu vara anului trecut, s-a auzit non-stop că toate eforturile guvernului, de creștere a TVA și a accizelor, de înghețare a salariilor și pensiilor, de reducere a sporurilor, sunt degeaba. Politicieni și experți au spus că măsurile luate de guvern nu au efecte asupra bugetului, adică nu aduc mai mulți bani și nu scad cheltuielile bugetare și, pe cale de consecință, toate deciziile sunt greșite și au ca efect încetinirea creșterii economice și nu scăderea deficitului bugetar.

Rezultatul din anul 2025 arată că eforturile de ajustare nu au fost în zadar. Este adevărat că anul trecut ne-a demonstrat ceea ce știam deja și anume că sunt momente în economie în care nu poți să le ai pe toate.

Adică, nu se poate reduce deficitul bugetar, nu se poate ține sub control datoria publică și nu se pot face alocări mari pentru investiții publice și, în același timp, ritmul creșterii economice să fie ridicat, iar salariile bugetare și pensiile să fie mărite cu procentaje ce depășesc cu mult inflația sau productivitatea muncii.

Publicul ar trebui să înțeleagă că atunci când politicienii de la putere devin extrem de generoși cu banii publici, atunci când deficitele cresc, iar datoria publică avansează amețitor, va veni un moment în care vor trebui să înceapă reglajele. Iar ajustările sunt făcute fie de inflație, fie de măsuri de restrângere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor. Fie de ambele situații. Din cauza acestor restricții puterea de cumpărare are de suferit. Este momentul pe care îl trăim acum și oricât de dezagreabil ar părea este esențial pentru sănătatea economiei.