
Sign up to save your podcasts
Or


Președintele ales, Nicușor Dan, va avea un început de mandat extrem de aglomerat. Una dintre primele teme pe agenda președintelui și a noului guvern va fi cu siguranță cea economică. Așteptările sunt ca noua putere executivă să transmită încredere și să convingă piețele și partenerii internaționali că România își poate asuma un calendar realist de echilibrare a bugetului.
Indiferent cine ar fi câștigat alegerile prezidențiale problemele economice ale României ar fi rămas multe și complicate. Președintele și viitorul guvern vor avea agenda economică plină. Adică, până în luna august a.c., vor trebui să convingă agențiile de rating că Executivul ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar, marea problemă a României din acest moment.
Președintele și guvernul vor trebui să explice Comisiei Europene cum reușesc să revină la traseul asumat prin planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031. Nu este clar dacă există posibilitatea unei renegocieri a programului cu Comisia Europeană și, de asemenea, dacă o ajustare poate fi cu adevărat utilă. Este, însă, posibil ca unele schimbări să fie o opțiune.
De asemenea, măsura de extremă urgență este ca puterea executivă din România să convingă finanțatorii interni și internaționali că există un plan concret și realist pentru echilibrarea bugetului de stat. Mesajele pentru finanțatori sunt esențiale, pentru că România trebuie să se împrumute în continuare consistent, anul acesta cu cel puțin 130 miliarde de lei, și are nevoie de costuri rezonabile. Nivelul dobânzilor la care se va împrumuta statul român este esențial, pentru că este clar că România va avea cel puțin șapte ani de deficite mari, ceea ce va însemna inevitabil o creștere a datoriei publice.
Toate aceste decizii, mesaje sau planuri au un lucru comun și anume încrederea. Orice se poate întâmpla, respectiv, finanțatorii externi și interni pot fi convinși, planul fiscal poate fi început, iar agențiile de rating mai pot gira în continuare o situație politică nouă. Important este să existe încredere. Iar încrederea se câștigă într-un singur fel și anume făcând ceea ce spun că vor face.
Din acest punct de vedere, noul președinte Nicușor Dan este politicianul care transmite încredere. Campania electorală a lui Nicușor Dan nu a fost impecabilă, dar a avut câțiva vectori importanți. Primul a fost mesajul pro-european: noul președinte a susținut fără nicio ezitare parcursul euro-atlantic al României. A fost un mesaj fără echivoc care a venit într-un moment dificil pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană.
De aceea, Europa și chiar America au privit alegerile din România cu un interes aparte. Pentru Uniunea Europeană miza importantă era ca președintele României să nu consolideze clubul euroscepticilor. României și parțial Europei „le-a trecut glonțul pe la ureche”. Iar faptul că simpatizanții noului președinte au sărbătorit victoria în stradă fluturând steagurile României și Uniunii Europene este grăitor.
Un alt vector vizibil a fost un fel de progresie pe care președintele ales a avut-o. O progresie în sensul în care a părut că, de-a lungul campaniei, Nicușor Dan a traversat un proces de învățare. Teme mai puțin prezente în activitatea unui primar general al Bucureștiului, precum politica externă, economia națională sau reformarea statului au fost abordate corect. Nu extraordinar, nu spectaculos, dar logic.
Trebuie remarcat că una dintre temele de campanie ale președintelui ales a fost cea a inegalității dintre mediul urban și cel rural din punctul de vedere al serviciilor publice, de la cele de sănătate, la educație. Este un subiect important pentru economia și societatea românească și rămâne de văzut dacă va fi uitat ca o temă de campanie sau statul român va găsi soluții de îmbunătățire a acestor dezechilibre.
Nu trebuie trecut cu vederea că Nicușor Dan a pledat pentru știință (într-o lume tot mai conspiraționistă), și-a asumat în discurs reformarea statului și s-a ferit să facă promisiuni hazardate.
Nu în ultimul rând, Nicușor Dan a dat dovadă că are energia fizică necesară pentru a rezista unei campanii dure și intense. Proba de anduranță este și ea importantă pentru un președinte.
Mandatul președintelui ales va fi dificil. În foarte multe cazuri, promisiunile electorale nu sunt respectate. Va reuși noul președinte să spargă acest cerc vicios al politicii? Va reuși noua putere executivă să găsească soluții economice pe termen scurt și strategii pe termen mediu? Nu va fi ușor, dar este Nicușor!
By RFI RomâniaPreședintele ales, Nicușor Dan, va avea un început de mandat extrem de aglomerat. Una dintre primele teme pe agenda președintelui și a noului guvern va fi cu siguranță cea economică. Așteptările sunt ca noua putere executivă să transmită încredere și să convingă piețele și partenerii internaționali că România își poate asuma un calendar realist de echilibrare a bugetului.
Indiferent cine ar fi câștigat alegerile prezidențiale problemele economice ale României ar fi rămas multe și complicate. Președintele și viitorul guvern vor avea agenda economică plină. Adică, până în luna august a.c., vor trebui să convingă agențiile de rating că Executivul ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar, marea problemă a României din acest moment.
Președintele și guvernul vor trebui să explice Comisiei Europene cum reușesc să revină la traseul asumat prin planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031. Nu este clar dacă există posibilitatea unei renegocieri a programului cu Comisia Europeană și, de asemenea, dacă o ajustare poate fi cu adevărat utilă. Este, însă, posibil ca unele schimbări să fie o opțiune.
De asemenea, măsura de extremă urgență este ca puterea executivă din România să convingă finanțatorii interni și internaționali că există un plan concret și realist pentru echilibrarea bugetului de stat. Mesajele pentru finanțatori sunt esențiale, pentru că România trebuie să se împrumute în continuare consistent, anul acesta cu cel puțin 130 miliarde de lei, și are nevoie de costuri rezonabile. Nivelul dobânzilor la care se va împrumuta statul român este esențial, pentru că este clar că România va avea cel puțin șapte ani de deficite mari, ceea ce va însemna inevitabil o creștere a datoriei publice.
Toate aceste decizii, mesaje sau planuri au un lucru comun și anume încrederea. Orice se poate întâmpla, respectiv, finanțatorii externi și interni pot fi convinși, planul fiscal poate fi început, iar agențiile de rating mai pot gira în continuare o situație politică nouă. Important este să existe încredere. Iar încrederea se câștigă într-un singur fel și anume făcând ceea ce spun că vor face.
Din acest punct de vedere, noul președinte Nicușor Dan este politicianul care transmite încredere. Campania electorală a lui Nicușor Dan nu a fost impecabilă, dar a avut câțiva vectori importanți. Primul a fost mesajul pro-european: noul președinte a susținut fără nicio ezitare parcursul euro-atlantic al României. A fost un mesaj fără echivoc care a venit într-un moment dificil pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană.
De aceea, Europa și chiar America au privit alegerile din România cu un interes aparte. Pentru Uniunea Europeană miza importantă era ca președintele României să nu consolideze clubul euroscepticilor. României și parțial Europei „le-a trecut glonțul pe la ureche”. Iar faptul că simpatizanții noului președinte au sărbătorit victoria în stradă fluturând steagurile României și Uniunii Europene este grăitor.
Un alt vector vizibil a fost un fel de progresie pe care președintele ales a avut-o. O progresie în sensul în care a părut că, de-a lungul campaniei, Nicușor Dan a traversat un proces de învățare. Teme mai puțin prezente în activitatea unui primar general al Bucureștiului, precum politica externă, economia națională sau reformarea statului au fost abordate corect. Nu extraordinar, nu spectaculos, dar logic.
Trebuie remarcat că una dintre temele de campanie ale președintelui ales a fost cea a inegalității dintre mediul urban și cel rural din punctul de vedere al serviciilor publice, de la cele de sănătate, la educație. Este un subiect important pentru economia și societatea românească și rămâne de văzut dacă va fi uitat ca o temă de campanie sau statul român va găsi soluții de îmbunătățire a acestor dezechilibre.
Nu trebuie trecut cu vederea că Nicușor Dan a pledat pentru știință (într-o lume tot mai conspiraționistă), și-a asumat în discurs reformarea statului și s-a ferit să facă promisiuni hazardate.
Nu în ultimul rând, Nicușor Dan a dat dovadă că are energia fizică necesară pentru a rezista unei campanii dure și intense. Proba de anduranță este și ea importantă pentru un președinte.
Mandatul președintelui ales va fi dificil. În foarte multe cazuri, promisiunile electorale nu sunt respectate. Va reuși noul președinte să spargă acest cerc vicios al politicii? Va reuși noua putere executivă să găsească soluții economice pe termen scurt și strategii pe termen mediu? Nu va fi ușor, dar este Nicușor!