
Sign up to save your podcasts
Or


Măsurile anunțate de administrația Trump încep să producă replici. Ritmul deciziilor este foarte rapid, dar coerența lasă de dorit. America și lumea se schimbă. Dar, este schimbarea pozitivă?
E greu să trăiești în aceeași lume cu Donald Trump. Președintele american s-ar părea că vrea să o răstoarne cu susul în jos și repede în doar câteva luni.
Iată, de exemplu, doar ieri câte valuri au făcut deciziile lui Donald Trump. Astfel, tarifele vamale anunțate de președintele american au avut efecte negative asupra piețelor de capital din întreaga lume. Indicele american Nasdaq a scăzut, la fel și indicele S&P. Sunt cele mai mari scăderi, de la creșterile din luna noiembrie 2024, atunci când au avut loc alegerile americane. Nici bursele europene nu s-au simțit prea bine. Au fost scăderi la Frankfurt, la Paris, la Londra, la Milano și la București.
Creșterea tarifelor vamale pentru mărfurile importate din Mexic și Canada a fost un adevărat șoc pentru constructorii de automobile. Toți marii producători auto au uzine în Mexic care produc pentru Statele Unite, 13% din produsul intern brut al Mexicului depinde de industria auto, iar 70% din mașinile și piesele auto fabricate în Mexic ajung direct în SUA. Aceste cifre ne arată cât de complicată este situația economiei mexicane după introducerea tarifelor vamale de către SUA.
Contra-reacțiile din statele afectate nu au întârziat să apară. China a anunțat că impune și ea începând cu data de 10 martie a.c. tarife vamale suplimentare cu 15% pentru importurile de carne de pui, grâu, porumb, bumbac la care se adaugă și alte produse care vor fi suprataxate cu 10%. Mexicul va preciza la sfârșitul acestei săptămâni măsurile pe care le va lua, iar oficialii canadieni au vorbit despre instituirea unei suprataxe de 25% pentru mărfuri importate din SUA în valoare de 155 miliarde de dolari canadieni.
Tot ieri, Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) și aliații ei au decis să păstreze calendarul de creștere progresivă a producției începând cu luna aprilie. Rezultatul a fost că prețul țițeiului Brent a scăzut cu aproape 2% până la nivelul de 70 dolari barilul. Prețul barilului american a ajuns la 67 dolari, mai puțin cu 1,33%. Președintele american își dorește o reducere a prețului petrolului și implicit a energiei pentru a reduce inflația. Cu toate acestea, SUA este un mare exportator de țiței și gaze naturale, iar scăderea prețurilor nu avantajează companiile energetice americane.
Comisia Europeană pregătește un plan care își propune să sprijine companiile din industria siderurgică, un sector economic care are 300.000 de locuri de muncă la nivel european și care va fi afectat de tarifele vamale americane de 25% care se vor aplica începând cu 12 martie a.c. Planul european va fi anunțat pe 19 martie a.c., și este așteptat atât de producătorii de oțel, cât și de cei de aluminiu. Sectorul siderurgic european este deja în suferință, mai multe companii închizând unități de producție și de aceea companiile văd măsurile Comisiei Europene ca pe „o gură de oxigen”.
Ieri, un consorțiu de investitori condus de fondul BlackRock a cumpărat de la o companie din Hong Kong 90% din participația deținută la porturile de pe ambele părți ale canalului Panama. Acestea sunt informațiile publicate de două ziare economice de prestigiu, Financial Times și Wall Street Journal. Tranzacția este estimată la 22 miliarde de dolari și include porturi deținute de compania din Hong Kong în mai multe țări ale lumii.
Tot ieri, în Germania, conservatorii și social-democrații au anunțat că vor să înființeze un fond de 500 miliarde de euro din care se vor face investiții în sectorul de apărare și în infrastructură în următorii 10 ani.
În fine, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru dezvoltarea sectorului de apărare. Sumele puse în joc vor fi de 800 miliarde de euro. Primul pilon, în valoare de 150 miliarde de euro, va fi urgent la dispoziția statelor membre pentru a-și întări capacitatea de apărare. Președinta Comisiei a propus o relaxare a regulilor bugetare pentru a încuraja investițiile în apărare, ceea ce va însemna că regula deficitului excesiv nu se va aplica în acest caz.
Toate s-au întâmplat într-o singură zi, chiar înainte ca președintele american să se adreseze Congresului. Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi mâine.
By RFI RomâniaMăsurile anunțate de administrația Trump încep să producă replici. Ritmul deciziilor este foarte rapid, dar coerența lasă de dorit. America și lumea se schimbă. Dar, este schimbarea pozitivă?
E greu să trăiești în aceeași lume cu Donald Trump. Președintele american s-ar părea că vrea să o răstoarne cu susul în jos și repede în doar câteva luni.
Iată, de exemplu, doar ieri câte valuri au făcut deciziile lui Donald Trump. Astfel, tarifele vamale anunțate de președintele american au avut efecte negative asupra piețelor de capital din întreaga lume. Indicele american Nasdaq a scăzut, la fel și indicele S&P. Sunt cele mai mari scăderi, de la creșterile din luna noiembrie 2024, atunci când au avut loc alegerile americane. Nici bursele europene nu s-au simțit prea bine. Au fost scăderi la Frankfurt, la Paris, la Londra, la Milano și la București.
Creșterea tarifelor vamale pentru mărfurile importate din Mexic și Canada a fost un adevărat șoc pentru constructorii de automobile. Toți marii producători auto au uzine în Mexic care produc pentru Statele Unite, 13% din produsul intern brut al Mexicului depinde de industria auto, iar 70% din mașinile și piesele auto fabricate în Mexic ajung direct în SUA. Aceste cifre ne arată cât de complicată este situația economiei mexicane după introducerea tarifelor vamale de către SUA.
Contra-reacțiile din statele afectate nu au întârziat să apară. China a anunțat că impune și ea începând cu data de 10 martie a.c. tarife vamale suplimentare cu 15% pentru importurile de carne de pui, grâu, porumb, bumbac la care se adaugă și alte produse care vor fi suprataxate cu 10%. Mexicul va preciza la sfârșitul acestei săptămâni măsurile pe care le va lua, iar oficialii canadieni au vorbit despre instituirea unei suprataxe de 25% pentru mărfuri importate din SUA în valoare de 155 miliarde de dolari canadieni.
Tot ieri, Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) și aliații ei au decis să păstreze calendarul de creștere progresivă a producției începând cu luna aprilie. Rezultatul a fost că prețul țițeiului Brent a scăzut cu aproape 2% până la nivelul de 70 dolari barilul. Prețul barilului american a ajuns la 67 dolari, mai puțin cu 1,33%. Președintele american își dorește o reducere a prețului petrolului și implicit a energiei pentru a reduce inflația. Cu toate acestea, SUA este un mare exportator de țiței și gaze naturale, iar scăderea prețurilor nu avantajează companiile energetice americane.
Comisia Europeană pregătește un plan care își propune să sprijine companiile din industria siderurgică, un sector economic care are 300.000 de locuri de muncă la nivel european și care va fi afectat de tarifele vamale americane de 25% care se vor aplica începând cu 12 martie a.c. Planul european va fi anunțat pe 19 martie a.c., și este așteptat atât de producătorii de oțel, cât și de cei de aluminiu. Sectorul siderurgic european este deja în suferință, mai multe companii închizând unități de producție și de aceea companiile văd măsurile Comisiei Europene ca pe „o gură de oxigen”.
Ieri, un consorțiu de investitori condus de fondul BlackRock a cumpărat de la o companie din Hong Kong 90% din participația deținută la porturile de pe ambele părți ale canalului Panama. Acestea sunt informațiile publicate de două ziare economice de prestigiu, Financial Times și Wall Street Journal. Tranzacția este estimată la 22 miliarde de dolari și include porturi deținute de compania din Hong Kong în mai multe țări ale lumii.
Tot ieri, în Germania, conservatorii și social-democrații au anunțat că vor să înființeze un fond de 500 miliarde de euro din care se vor face investiții în sectorul de apărare și în infrastructură în următorii 10 ani.
În fine, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru dezvoltarea sectorului de apărare. Sumele puse în joc vor fi de 800 miliarde de euro. Primul pilon, în valoare de 150 miliarde de euro, va fi urgent la dispoziția statelor membre pentru a-și întări capacitatea de apărare. Președinta Comisiei a propus o relaxare a regulilor bugetare pentru a încuraja investițiile în apărare, ceea ce va însemna că regula deficitului excesiv nu se va aplica în acest caz.
Toate s-au întâmplat într-o singură zi, chiar înainte ca președintele american să se adreseze Congresului. Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi mâine.