Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia) - Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)
 

Opriți jaful din companiile de stat! De ce Guvernul Bolojan trebuie să limiteze prin lege salariile și indemnizațiile nesimțite / Cum profiturile companiilor de stat sunt împărțite frățește între șefi și Consiliile de Administrație (G4Media)

Guvernul Bolojan are datoria față de contribuabilii corecți – împovărați deja de măsuri de austeritate – să includă în al doilea pachet de reforme anunțat pentru sfârșitul lunii o regândire profundă a modului în care funcționează companiile de stat, scrie jrunalistul Dan Tăpălagă.

G4Media.ro a documentat, în ultimele săptămâni, o serie de situații revoltătoare. În esență, vorbim despre jefuirea organizată a acestor companii prin:

• salarii uriașe, arbitrar crescute, care ajung la mii de euro pe lună
• bonusuri de zeci de mii de euro acordate fără criterii reale
• pensionări urmate de reangajări pe aceleași posturi
• indemnizații de Consilii de Administrație (CA) majorate de zeci de ori, cu aprobări formale și complicități la nivel înalt

De regulă, aceste companii decid singure și arbitrar cum își cresc salariile și beneficiile, cu acordul formal – și adesea pasiv – al autorităților de supraveghere. Membrii CA și directorii se comportă ca niște vătafi pe moșia statului: nu răspund în fața nimănui și nu dau explicații pentru risipirea banului public.

Da, legislație există. Dar ea este slabă, permisivă și plină de portițe. Iar aceste portițe trebuie închise urgent.

Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia)

O decizie care indică mai degrabă teamă, a dus la declanșarea unui conflict între CSM și Palatul Cotroceni din cauza faptului că Nicușor Dan amână să semneze câteva cereri de pensionare venite din partea unor judecători.

Magistrații, fără nicio susținere publică, criticați frecvent pentru pensiile speciale și corupția din sistemul de justiție, au ajuns din nou în centrul atenției în urma unor mașinațiuni suspectate ca ilegale prin care au impus-o pe judecătoarea Lia Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Elena Costache, președinta CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), printr-o mișcare surprinzătoare, a decis să-i scrie lui Nicușor Dan pentru a-i cere să semneze un număr de 22 de cereri de pensionare ale unor judecători.

Mesajul șefei CSM este șocant prin faptul că dă lecții președintelui, ales de peste 6 milioane de cetățeni, dar și că sugerează o încălcare a legii de către acesta.

Dacă CSM cu adevărat a constatat o încălcare a legii de către președintele României, trebuia să pună în discuție acest lucru pe ordinea de zi a Consiliului sau să facă plângere și să deschidă acțiuni în justiție.

E fără precedent în istoria recentă a României ca un judecător să-l tragă de urechi pe șefului statului în afara cadrului creat de lege, consideră jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)

Președintele Nicușor Dan face o declarație politică atunci când atacă la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, extremism, legionarism și rasism? Și de ce vrea să întoarcă legea din drum?

Diana Șoșoacă, AUR și alți parlamentari populiști au făcut deja o contestație la CCR, iar Curtea a respins-o ieri, 10 iulie.

Nicușor Dan argumentează în sesizarea trimisă judecătorilor constituționali neclaritatea definițiilor din lege și critică o posibilă restrângere a libertății de exprimare. 

Legea anterioară era suficient de puternică pentru a-i ajuta pe procurori și judecători să-i pedepsească pe nostalgicii legionari, pe fasciști și rasiști, doar că magistrații nu erau prea dornici să o pună în practică. Așa a scăpat, prezidențiabilul Călin Georgescu de pedeapsă, după ce procurorii l-au considerat nevinovat. De fapt, în ultimii cinci ani, procurorii au trimis în judecată cam o persoană pe an în baza acestei legi vechi de mai bine de 20 de ani.

Președintele se întreabă dacă nu cumva ar putea fi pedepsit și Eminescu, poetul național și se teme ca nu cumva cărțile lui să fie cenzurate.

Nicușor Dan se întreabă „până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” transformă un text „într-un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii”.

„Claritatea este necesară”, se arată mai departe în documentul președinției, fiindcă sancționează penal distribuirea unor astfel de materiale.

Specialiștii de la Cotroceni fac o confuzie intenționată între literatura de acum 150 de ani și propaganda xenofobă din prezent, mai scrie jurnalista Sabina Fati.

Articolul integral pe pagina DW.