Send us a text

 ”orizontal” este un poem scris sub licența @ndrei filip ©onstantin burdușa™ . 

El apare în istoriografia personală datat în 1 mai 2021

Poemul arată astfel :

orizontal

la capătul poemului este un hol

care duce spre liniște

la capătul liniștii

este o poiană de semne

liniștea

dă de mâncare săptămânii

care a ruginit

de-o toamnă și nouă lacrimi

ți-am mai spus că nu este timp destul

și și pe ăla l-ai risipit pe hol

disperat-o de aripe ce ești

ce credeai că vei câștiga zburând

evident că nu

miroase cum spuneam a mir

a înger miroase

și eu cosesc potecă dupa potecă

știu că nu mă poți uita

cum nici timpul nu mă poate uita

vezi tu

aceasta este slăbiciunea lui

aceasta este pedeapsa lui

să nu uite pe nimeni

toți morții trăiesc în el

și el se usucă după fiecare

până la prăsele se usucă

nu ai de unde să vezi moartea

nu mai sunt bilete nici măcar în pod

nici măcar în coșul cu cel de al doilea război mondial

de la alpha la omega curg curvele de frunze ostenite

și prost machiate

desperecheată

luna ca o oglindă

neagră pe negru

prea ruginită

prea ruginie

mă împiedică la vers

deschide tu plicul cu gărzi

prima pe dreapta e inima

nu

nu e pe stânga

ți-am mai spus

nu știu de unde ți-a intrat prostia asta în cap

eu scriu întotdeauna în vers clasic

nu am să regret niciodată

bucuria zâmbetului sânilor tăi fierbinți

chiar dacă la urmă rămân doar pietrele deasupra

la capătul poemului este un hol

care duce spre liniște

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

În podcast recită autorul
https://poemeleuriasului.blogspot.com/

https://www.buzzsprout.com/1760769

Support the show