Pacientul 2.0

Depistarea din timp a cancerului ovarian este șansă la viață.

Dar nu e chiar așa ușor, pentru că simptomele lui sunt de cele mai multe ori înșelătoare. Ele pot fi:

• Umflarea abdomenului/balonare (cauza fiind acumularea de fluide produse de tumoră);

• durerea abdominală și disconfortul în zona pelviană;

• edemele de la nivelul picioarelor;

• senzația de sațietate instalată rapid după ingestia de alimente;

• greața;

• scăderea inexplicabilă în greutate;

• urinările frecvente;

• sângerările vaginale anormale sau scurgerile vaginale.

Cancerul ovarian poate afecta femeile de orice vârstă, însă este mai frecvent la cele cu vârsta de peste 50 de ani, care au trecut prin menopauză. Pentru că în stadii incipiente, simptomele cancerului ovarian se pot confunda cu simptomele altor afecțiuni mai puțin grave, dar și pentru că nu există teste care să depisteze cancerul ovarian în fază incipientă, două treimi dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii târzii, cu rate mai reduse de supraviețuire la cinci ani (78% în stadiul II, 59% în stadiul III și doar 17% în stadiul IV). De aceea, controalele ginecologice periodice, de rutină, în absența oricăror simptome, dar și recunoașterea primelor semne care pot sugera îmbolnăvirea și adresarea imediată la medic, pot face marea diferență.

Mai multe detalii aici: https://www.decisepoate.ro/depistarea-din-timp-a-cancerului-ovarian-este-sansa-la-viata-ziua-mondiala-de-lupta-impotriva-cancerului-ovarian/

Monica Rădulescu a stat de vorbă cu Antoanela Pop despre experiența ei cu cancerul ovarian.

Campania aparține Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și este sprijinită de AstraZeneca, OncoTeam Diagnostics și Genekor.

Podcastul acesta face parte din seria Genul Feminin, unde Pacientul 2.0 intenționează să abordeze doar probleme de sănătate a femeilor.

Pacientul 2.0 este o platformă care își propune să facă educație medicală pe limba pacienților cu informații validate de specialiști, să învețe oamenii cum să își aleagă sursele de informare și să îi unească în comunități.

Acest podcast este parte dintr-un proiect de conștientizare a diabetului zaharat. 

Vei afla poveștile unor tineri care au învățat să își facă din diabet un prieten, nu un dușman, iar dacă ești persoană diagnosticată cu această boală, indiferent de tipul ei, 1 sau 2, cu siguranță îți va fi de folos.

Monica Rădulescu vorbește cu Ines, Mihaela și Andrei despre experiențele lor cu diabetul.

Voiceover: Lorenzo Radu.

Podcast realizat cu sprijinul Accu-Chek.

Pacientul 2.0 este o platformă care își propune să facă educație medicală pe limba pacienților cu informații validate de specialiști, să învețe oamenii cum să își aleagă sursele de informare și să îi unească în comunități.

„Bună. Sunt Delia Grigoroiu.”

”Sunt Cosmina Grigore, supraviețuitoare a cancerului de sân de șapte ani.”

”Sunt Mihaela Sofrone. 11 ani nu am acceptat să mă dezbrac în fața nimănui. Te vezi urâtă, maltratată.”

”Am simțit că trebuie să plâng și am dat drumul la tristețe în salonul de la ATI.”

”Acolo este o piele foarte subțire și se vede realmente pulsând inima, iar pentru mine asta este poezie și îmi dă forță.”

Delia, Cosmina și Mihaela au ceva în comun: dorința de a împărtăși cum le-a bulversat mastectomia cu cele mai intime trăiri și mărturii și curajul cu care au transformat propria experiență într-o mână întinsă tuturor femeilor care au trecut sau trec printr-un cancer de sân. În România, 9000 de femei primesc anual acest diagnostic.

Cei 12 ani de experiență la centre din Marea Britanie l-au învățat pe medicul Victor Titirez cum să comunice un diagnostic atât de grav. Și că modul în care o face poate scoate pacienta din prăpastia numită cancer și o ajută să simtă că nu duce bătălia pentru viață de una singură.

„Este ceva teribil să-i spui cuiva că o să rămână fără sân. Pe mine nu mă deranjează dacă izbucnesc izbucnesc în lacrimi. Trebuie să le dai spațiu să se manifeste. E nevoie de foarte mult timp și de multă răbdare. Altfel totul e pe bandă rulantă. Nu mai tratezi oameni. Tratezi bucăți de carne. Exact asta încerc să evit”, spune doctorul.

Dacă știți pe cineva care trece prin această experiență, ascultați și dați share. S-ar putea să fie de folos.

Podcastul Viața după mastectomie este realizat de Monica Rădulescu pentru Pacientul 2.0, cu sprijinul Roche România și este parte din campania Are nevoie de tine, Vorbește cu ea, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România și Asociația Imunis.

Depresia la copii se manifestă diferit, dar sunt câteva elemente comune care ar trebui să ne îngrijoreze: - sunt mai nervoși, mai furioși decât înainte - au dureri, în special de mușchi - au o stare permanentă de neliniște, stres, când se despart de părinți - nu mai sunt interesați de ceea ce le aducea bucurie înainte - au dificultăți de concentrare - fug de acasă sau plănuiesc cu prietenii să fugă de acasă - vorbesc despre moarte și sinucidere - li se schimbă apetitul și implicit greutatea - arată lipsa de speranță sau stima de sine scăzută.

Ce soluții avem când suferim de depresie? Ce putem să facem ca să scăpăm de ea?

Vorbim azi despre câteva soluții: psihoterapie, tratament medicamentos, lumină, mișcare, marșo-terapie, iubire, descărcare prin plâns, fotbal sau alte pasiuni.

Dar vorbim și despre disfuncționalități ale sistemului care vin în plus peste suferința celor care suferă de depresie.

Și dincolo de toate, rămâne mesajul nostru principal: Depresia nu este o vină, nu este o rușine și nu este o stare de nebunie.

"Cu 36 de ore înainte ca el să se sinucidă [...] dansa, zâmbea, râdea cu copiii. Era o fericire de om! Și apoi, după 36 de ore, nu de ani, s-a sinucis."

Astăzi vorbim despre un subiect foarte sensibil – gândurile negre, tentativele de suicid, ideea că nu mai ești bun de nimic și tuturor le-ar fi mai bine fără tine. Și asta, pentru că dintre persoanele cu tentative de suicid, 80% suferă de depresie.

Semne de avertizare că cineva drag se gândește la sinucidere:

Dacă știți pe cineva care suferă de depresie sau are în familie persoane care suferă de depresie, dați-i share, s-ar putea să-i fie de folos.

Miniseria „Depresia” este realizată de Laura Ivăncioiu pentru Pacientul 2.0, cu sprijinul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Pacientul 2.0 este o platformă care își propune să facă educație medicală pe limba pacienților, cu informații exclusiv validate medical, să învețe oamenii cum să își aleagă sursele de informare și să îi unească în comunități.

Continuăm povestea Gretei și o punctăm cu sfaturi venite de la persoane publice care au suferit de depresie (Andreea Marin, Marius Manole, Andreea Raicu, Petronela Rotar, Nuami Dinescu), de la jurnaliști care au făcut multe materiale despre depresie (Elena Lasconi), de la psihiatrul Mihai Bran și de la psihologul Mugur Ciumăgeanu.

Greta Goran: ”Mă enervează când primesc sfaturi! Primesc linkuri de YouTube cu discursuri motivaționale, recomandări de cărți, recomandări de ceaiuri… Mă enervează, de fapt, credința lor că aia e soluția! Vehemența oamenilor de a spune că aia e calea. Sora mea mi-a spus cel mai frumos lucru! A și început să plângă un pic și mi-a zis Sis, eu nu că nu înțeleg, nu pot să-mi imaginez, nu concep, nu înțeleg de ce ești așa, de ce te simți așa. Pur și simplu nu pot! Iartă-mă, mintea mea este limitată! Nu înțeleg, pur și simplu, nu înțeleg! Dar vreau să știi că eu te iubesc și stau aici, sunt aici. Dar atât pot să fac. Chiar atât pot să fac! Și acum mi se zburlește pielea, mi se face pielea de găină pe mine. Pentru că nu mi-am dat seama că este fix ce vreau să aud!”

Marius Manole: ”Of, să aibă foarte multă răbdare, să trateze lucrurile cu calm și să înțeleagă că e o problemă medicală, că nu e un alint, pentru că prima tentație e să iei lucrurile că, na, omul se alintă și cel mai des sfat este că Ești sănătos, ai două mâini, două picioare, nu înțeleg de ce ai starea asta. Să înțeleagă că undeva e un dezechilibru chimic în organism și că e o boală reală și trebuie tratată ca atare, adică trebuie avut grijă, ca și cum ai avea un bolnav. În România, dacă ești depresiv, pare că ești nebun. Nu, e chiar o boală care trebuie tratată cu tratament, cu asistenți, cu psiholog, cu prieteni în jur.”

Andreea Raicu: ”Mie îmi spuneau prietenii Ești frumoasă, ești deșteaptă, o să fie totul OK. 

Nu făcea decât să mă scoate din sărite treaba asta! Ce legătură are una cu alta? Adică eu am un gol înăuntrul meu, pe care trebuie să îl umplu cu ceva și ăla doare!”

Petronela Rotar: ”Să nu mergeți să le spuneți că au motive să fie mai bine, să le enumerați aceste motive, să le spuneți că nu există nicio rațiune pentru care să fie triști, pentru că iată, viața e frumoasă, păsărelele cântă și, nu stiu, au lucruri de care să se bucure în viața lor, pentru că depresia este o boală și trebuie privită exact așa cum este, ca o boală. Să fim acolo în așa fel încât oamenii care sunt în suferință să simtă că au pe cine se baza.”

Mugur Ciumăgeanu: ”Nu o face din alint! Adică dacă o faci din alint, o faci pentru că ești supărat într-o după-amiază că cineva ți-a mâncat eclerele din frigider și ai putea să ții supărarea o după-amiază. Dar în momentul în care ții o supărare două săptămâni, ăla nu mai este alint. Și cred că fiecare dintre noi ar trebui să trateze lucrurile acestea cu maximum de seriozitate posibilă.”

Nuami Dinescu: ”Întâi și întâi trebuie să îl îmbrățișezi la propriu și să-i spui că ești acolo pentru el și că îl iubești.”

Dacă știți pe cineva care are în familie persoane care suferă de depresie, dați-i share, s-ar putea să-i fie de folos.

Miniseria „Depresia” este realizată de Laura Ivăncioiu pentru Pacientul 2.0, cu sprijinul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Pacientul 2.0 este o platformă care își propune să facă educație medicală pe limba pacienților, cu informații exclusiv validate medical, să învețe oamenii cum să își aleagă sursele de informare și să îi unească în comunități.

„Bună, sunt Andreea Marin”. ”Sunt Marius Manole și am suferit de depresie”. „Sunt Nuami Dinescu”. „Sunt Mugur Ciumăgeanu”. „Sunt Petronela Rotar”. „Sunt Andreea Raicu și mă bucur că acum pot vorbi detașat despre perioada în care aveam depresie”. „Sunt Elena Lasconi și știu ce înseamnă depresia”.  „Eu sunt Greta Goran. Am 34 de ani și sufăr de depresie. Am 20 de ani de terapie constantă. 20. Știu că trebuie trăiesc cu asta, dar nu trăiesc.”

Acesta este primul episod din miniseria Depresia, un podcast Pacientul 2.0 cu sprijinul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Aproximativ 800.000 de oameni se sinucid anual și peste 300 de milioane oameni suferă de depresie la nivel mondial, arată statisticile Organizației Mondiale a Sănătății. Deci suntem mulți care trecem sau am trecut vreodată prin așa ceva. E important să știm lucrurile astea, să conștientizăm că suntem mulți, că nu e vina noastră, că oricine poate face depresie, că trebuie să cerem ajutor, că nu ne ajută cu nimic dacă ne mințim pe noi înșine că ne putem auto-trata cu citate motivaționale și soluții minune.

„Oricine poate face depresie”, zice psihiatrul Mihai Bran. „Că e tânăr, că e bătrân, că are studii superioare, că lucrează pe câmp, că lucrează în fabrică, nu există un tipar al pacientului cu depresie. Se pare că într-adevăr sunt afectate femeile, dar bărbații fac episoade mai urâte și sunt un pic mai greu de tratat”.

Iar psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu, continuă: „Noi putem face depresie din senin, putem face depresie pentru că am pierdut ceva foarte valoros, putem face depresie după o boală, putem face depresie ca urmare a unor tratamente medicamentoase, putem face depresie ca urmare a unui consum de substanțe, putem face depresie ca urmare a unei boli autoimune, putem face depresie înainte de instalarea unui sindrom demențial, deci felul în care ajungi la destinația depresie pentru fiecare este foarte particular.

Ideea aceasta de fără sfârșit într-un fel de negură și a minții, și de multe ori și a corpului pentru că unul din lucrurile foarte interesante care se întâmplă în depresie este că depresia doare. Doare la propriu. Sunt centri ai creierului care sunt stimulați pe girusul cingulat - neuroștiințele deja au și câteva răspunsuri – care sunt foarte apropiate de centrii durerii fizice. Și astfel, atunci când tristețea este mare, când sfârșeala, lipsa de vigoare, de tonus este extrem de mare, persoanele încep să simtă că-i doare pe dinăuntru și nu este o metaforă. Este pur și simplu expresia unui creier care reacționează unitar la experiență și care are această particularitate foarte specială de senzație fizică a tristeții.

Dacă știți pe cineva care suferă de depresie, ascultați și dați share, s-ar putea să fie de folos.

Miniseria „Depresia” este realizată de Laura Ivăncioiu pentru Pacientul 2.0, cu sprijinul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Pacientul 2.0 este o platformă care își propune să facă educație medicală pe limba pacienților, cu informații exclusiv validate medical, să învețe oamenii cum să își aleagă sursele de informare și să îi unească în comunități.

"Cu 36 de ore înainte ca el să se sinucidă [...] dansa, zâmbea, râdea cu copiii. Era o fericire de om! Și apoi, după 36 de ore, nu de ani, s-a sinucis."

Astăzi vorbim despre un subiect foarte sensibil – gândurile negre, tentativele de suicid, ideea că nu mai ești bun de nimic și tuturor le-ar fi mai bine fără tine. Și asta, pentru că dintre persoanele cu tentative de suicid, 80% suferă de depresie.