Tarifele vamale americane i-au enervat atât de tare pe consumatorii canadieni și europeni încât s-au creat mișcări care vor să boicoteze produsele americane. Desigur, șansele ca boicotul să aibă efecte comerciale sunt mici. Dar, brandurile americane ar putea să aibă în timp o scădere a încrederii în ochii publicului larg.

Cum ar fi să vedem restaurante McDonald's goale, cutii de Coca Cola care rămân pe rafturile supermarketurilor, telespectatori care renunță la Netflix și cititori care își cumpără cărți din librării și nu le mai comandă de la Amazon. Nu este scenariul unei crize de consum, ci acela al unui boicot la adresa produselor americane. O metodă de protest care capătă amploare în Canada și în unele state europene.

În Canada, apelurile la boicotarea produselor americane s-au răspândit pe rețelele sociale și la ele s-au raliat și asociații de consumatori. Chemarea la boicot se adresează și sectorului turistic, canadienii fiind îndemnați să nu își mai petreacă vacanțele în SUA, ci să meargă în Europa sau să rămână în țară. Au apărut și primele estimări privind pierderile sectorului turistic în cazul în care apelul la boicotarea sectorului turistic american ar fi ascultat de canadieni. Ar fi vorba despre pierderi de două miliarde de dolari pentru turismul din America.

În statele europene, respingerea produselor americane este în creștere. Tonul a fost dat de țările scandinave, acolo unde publicul este obișnuit să răpundă în fața provocărilor care țin de principii sau care se referă la mediu. Refuzul de a cumpăra produse americane a fost încadrat într-o tendință mai largă, de consum responsabil. Mai multe rețele comerciale daneze și suedeze au redus ponderea produselor americane pe rafturile magazinelor, iar vânzările Tesla au scăzut anul trecut în Germania cu 76%.

Este greu de estimat în acest moment cât de mult s-ar putea extinde boicotul și care ar putea fi efectele economice. De obicei, astfel de inițiative nu rezistă prea mult timp, pentru că în multe cazuri consumatorii se întorc la produsele preferate, indiferent unde sunt fabricate, și aleg mărfurile în funcție de cel mai bun raport preț-calitate.

În lucrările de specialitate se precizează că succesul unui boicot se bazează pe trei factori: mobilizarea consumatorilor, disponibilitatea unor alternative credibile la produsele pe care consumatorii refuză să le cumpere și durata acțiunii.

În cazul de față, mobilizarea consumatorilor pare a fi reală, dar sunt întrebări legate de perioada pe care se poate întinde refuzul. Furia stârnită de taxele vamale impuse de Donald Trump intră în contradicție cu obiceiul de consum, adânc înrădăcinat, de produse americane. Iar, pentru ca lucrurile să fie și mai complicate o parte din brandurile americane sunt produse chiar în statele europene. Și atunci, consumatorii se pot afla în fața unei dileme: să le boicoteze sau nu?

Nu sunt așteptări ca vânzările să se prăbușească în câteva zile, dar mărcile produselor americane ar putea să sufere o degradare în timp în ochii consumatorilor.

Dincolo de boicotul produselor americane în Europa sau Canada, președintele american s-a răzgândit din nou, în sensul că după ce marți a introdus tarifele vamale pentru importurile din Mexic, joi a amânat din nou aplicarea lor până pe 2 aprilie. Președintele american a explicat că a luat această decizie „din considerație” pentru omologul său mexican. Practic, vor fi scutite de la aplicarea suprataxelor, bunurile și serviciile incluse în acordul de liber schimb între cele două țări. Amânarea se aplică și autoturismelor importate din Mexic, un capitol important pentru producătorii auto.

Anul trecut, deficitul comercial al SUA a crescut la 918 miliarde de dolari, cu 133 miliarde mai mult decât anul precedent. Cele mai mari importuri americane sunt de componente pentru computere, bunuri de larg consum, inclusiv produse farmaceutice, autoturisme și produse alimentare și băuturi. Cele mai mari deficite provin de la schimburile comerciale cu China, Uniunea Europeană și Mexic. Cu toate acestea, experții arată că mărirea taxelor vamale nu va rezolva problema deficitului balanței comerciale americane. Efectele în economie ar putea fi inverse față de așteptările administrației Trump, în sensul creșterii inflației și chiar a scăderii producției locale.