Toți ochii sunt ațintiți asupra noului plan de scădere a deficitului bugetar. Dar, nu trebuie să uităm că economia românească a stagnat în primul trimestru al acestui an față de cel anterior. Așadar, planul trebuie să sune astfel: reducerea deficitului și evitarea recesiunii.

Se spune că o veste rea nu vine niciodată singură. Așa se întâmplă și în cazul economiei românești. Parcă nu ar fost suficient că ne aflăm în pline negocieri tehnice și politice pentru construirea unui plan de reducere a deficitului bugetar, că la sfârșitul săptămânii trecute a mai venit o informație îngrijorătoare. Și anume, economia nu a crescut față de trimestrul anterior, iar la nivel anual creșterea economică a fost cu numai 0,3%, serie brută, și cu 0,6%, serie ajustată sezonier.

Aproape toate motoarele de creștere s-au împotmolit. Singurul sector relativ performant a fost cel al construcțiilor. În termeni anuali, construcțiile au contribuit cu 0,4% la creșterea economică, au avut o creștere a activității cu aproape 10% și o pondere în PIB de 4,7%.

În rest, rezultatele sunt modeste sau zero. Sectorul de informații și telecomunicații a avut un avans anual cu 1,1% și a contribuit la creșterea PIB cu 0,1%. Tot o contribuție de 0,1% la creșterea economică au înregistrat tranzacțiile imobiliare, dar și sectorul de stat al administrației publice, învățământ, sănătate și asistență socială.

Marile probleme sunt legate de celelalte ramuri economice: agricultura, comerțul, sectorul de hoteluri și restaurante, sectorul bancar și cel de asigurări, cel de spectacole și culturale, niciunul dintre aceste domenii nu a avut influență asupra creșterii PIB, adică au avut contribuție zero. Mai îngrijorător este că industria s-a întors la o contribuție negativă asupra PIB (0,5%), iar domeniul activităților profesionale a avut o contribuție negativă, minus 0,2%, după ce în ultimii ani a fost unul din revelațiile economiei.

Există și schimbări ale ponderii sectoarelor economice. Într-un an, industria a continuat să piardă din contribuția la PIB ajungând la 16% din PIB, comerțul a crescut până la 24,3%, iar activitățile profesionale și-au crescut cota până la 6,5% din formarea PIB.

După cum se poate vedea, economia românească a rămas fără motoarele de creștere. Cu excepția construcțiilor care au reușit să crească, nici un alt sector, nici măcar comerțul, sistemul bancar sau chiar administrația nu a avut vreo contribuție la creșterea PIB.

Evoluția economiei transmite un semnal de alarmă în acest moment în care se discută construcția unui plan de reducere a deficitului bugetar. Dezbaterea publică are loc în jurul a două teme majore. Unii economiști, politicieni sau cetățeni cred că este nevoie de o reducere serioasă a cheltuielilor publice și refuză o creștere de taxe sau impozite. Al doilea grup este de părere că nu se vor putea reduce cheltuielile încât să fie suficient pentru ca deficitul bugetar să ajungă anul acesta la 7% din PIB.

Cert este că, dincolo de această controversă, planul trebuie gândit și implementat astfel încât să nu descurajeze mai mult creșterea economică. Este clar că o creștere a taxelor sau impozitelor ar inhiba și mai mult creșterea economică. De aceea, economiștii nu recomandă ca într-un moment ca acesta să se ia o măsură de înăsprire a fiscalității, o așa-numită decizie pro-ciclică. De fapt, în momente atât de complicate pentru economie ar fi ideal să existe spațiu fiscal pentru o reducere a taxelor, printr-o hotărâre de tip anti-ciclic. Acum nu este cazul, dar orice plan se va realiza la Palatul Cotroceni împreună cu partidele, trebuie să aibă în vedere un lucru esențial și anume să nu aibă efecte negative asupra creșterii economice, și așa anemică.

Cineva se poate întreba: reducerile de cheltuieli publice nu au și ele efecte de inhibare a creșterii economice? Desigur, pe termen scurt ar putea să acționeze în acest sens, dar în următoarele luni eficiența își va spune cuvântul. Iar un deficit bugetar de 2,28% din PIB, în primul trimestru, pentru a nu avea creștere economică, este inadmisibil. De aceea, dincolo de grija pentru reducerea deficitului bugetar a mai apărut o problemă și anume evitarea intrării în recesiune.