Este de înțeles că pachetul de ajustare a deficitului bugetar, anunțat ieri de premierul Ilie Bolojan, a supărat pe toată lumea. Este, în schimb, greu de înțeles surpriza pe care au avut-o specialiști și nespecialiști văzând duritatea măsurilor propuse, aflate în dezbatere publică.

Ne-am fi putut aștepta la decizii cosmetizate? Evident, nu. Nu trebuie să fii vreun bun economist pentru a înțelege situația bugetară. Trebuie să fii cel mult informat. Altfel, cine ar putea să creadă că bugetul poate rezista după deficitul enorm de anul trecut, după împrumuturile imense făcute și după creșterea galopantă a datoriei publice?

Mai mult, anul acesta, deficitul nu a scăzut, iar timpul s-a scurs. În aceste condiții complicate, pachetul de reducere a deficitului pus în dezbatere publică de guvernul Bolojan merge pe creșterea taxelor. Care sunt propunerile cele mai dure? Prima dintre ele este păstrarea pensiilor și salariilor bugetare „înghețate” și anul viitor, adică la același nivel cu cel înregistrat la sfârșitul anului 2024.

Să reamintim că pensiile și salariile bugetare sunt încă de la începutul acestui an sub această restricție, cea a „înghețării”. Premierul Bolojan a precizat cu cât au crescut anul trecut cheltuielile bugetului cu salarii și cu asistența socială. Astfel, cheltuielile de personal cu crescut cu 24%, iar cele cu asistența socială cu 17%. Ritmul de creștere al acestor cheltuieli a fost mai mare decât cel al inflației. Asigurările prim-ministrului sunt că decizia se va aplica temporar, adică doar până la sfârșitul anului 2026.

O altă măsură propusă de guvern va genera multă nemulțumire. Este vorba despre aplicarea unei contribuții de sănătate de 10% pentru partea din pensiile mai mari de 3.000 de lei. Este totuși neinspirat termenul folosit de premier de „pensii mari” dacă avem în vedere că pensia medie în primul trimestru al acestui an a fost de 2.809 lei, ceea ce înseamnă că vor suporta plata unei contribuții de 10% toți cei care au o pensie mai mare decât media pe țară.

Desigur, creșterea bazei impozabile se face în mod eficient prin crearea de noi locuri de muncă și prin apariția a noi contribuabili care din diverse motive nu au plătit până acum CASS. Baza impozabilă crește artificial în situația în care unele pensii, mai mari de 3.000 de lei, sunt taxate cu 10%.

Citeste siIlie Bolojan: TVA crește la 11% și 21%. Băncile și jocurile de noroc, suprataxate. Cresc accizele la tutun, alcool și combustibil

O a doua categorie de măsuri este legată de creșterea TVA. Nu intrăm în amănuntele categoriilor de produse. Lista se poate găsi public. Este clar însă că nivelul cotei standard crește de la 1 august a.c. de la 1a 19% la 21%, cota redusă de 5% dispare și multe dintre produsele care erau taxate cu 5% se mută la nivelul de 11%.

De asemenea, programul include o creștere a accizelor la produse petroliere, alcool și tutun cu 10%. Companiile din cele trei industrii supuse accizării au spus de fiecare dată că nu resping creșterea accizei, ci își doresc doar să existe un calendar predictibil.

Așadar, guvernul ar trebui să ajungă la un program de creștere a accizelor care să fie și respectat de către Executiv. Marile probleme pe care le vor aduce creșterea TVA și a accizelor sunt probabila creștere a inflației și riscul apariției recesiunii. Vor fi taxate suplimentar profiturile băncilor și vor fi suprataxate veniturile obținute din jocurile de noroc.

Trebuie remarcat că premierul Bolojan a anunțat și alte două programe de reducere a deficitului bugetar. Al doilea program va viza o reformă a companiilor de stat și a instituțiilor autofinanțate.

De fapt, ceea ce lipsește din primul program și anume reducerea cheltuielilor statului (cu excepția plafonării sporului pentru muncă grea și condiții vătămătoare de lucru) va fi abordat în al doilea program. Deocamdată, nu este clar la ce se referă a treia parte a planului de reducere a deficitului bugetar.

În concluzie, guvernul Bolojan a început cu ce este mai simplu și anume o creștere a taxelor și își propune ca în această vară să ajungă la partea dificilă a planului și anume reforme și reduceri de cheltuieli publice. Dacă programele doi și trei nu vor fi uitate pe drum.