Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Aplicația unei importante companii de taxi din Republica Moldova a fost indisponibilă acum câteva zile, când Ucraina a bombardat centrele de date Yandex din Rusia. Care este legătura dintre cele două evenimente atât de depărtate unul de altul din punct de vedere geografic? Compania Yandex, care operează zilnici peste 50 la sută din comenzile de taxi din Chișinău, a declarat de mai multe ori că este entitate olandeză și are datele clienților stocate în UE. Dar recentele probleme tehnice, sincronizate cu bombardamentele din Siberia, ridică dubii rezonabile în legătură cu securitate datelor și profilul activității companiei Yandex în Republica Moldova. Tot mai mulți experți cer interzicerea ei, pe motiv că ar furniza Rusiei date vitale despre cetățeni și infrastructură și ar vulnerabiliza și mai mult Republica Moldova în fața atacurilor – hibride și nu numai. Ecaterina Tanasiiciuc explică situația.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Astăzi începe oficial campania electorală pentru alegerile din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova, o regiune unde stările de spirit separatiste au fost alimentate timp de decenii de Rusia pentru a face presiune asupra Chișinăului. Vor reuși de această dată autoritățile să minimizeze ingerințele Rusiei și să asigure alegeri corecte? Finanțarea ilegală, coruperea alegătorilor, afiliere politică a candidaților independenți sunt doar câteva riscuri semnalate de Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor din Găgăuzia. Pe 15 noiembrie, în regiune vor avea loc concomitent două scrutine – pentru funcția de bașkan, un fel de guvernator, liber al puterii executive, și alegeri legislative pentru Adunarea Populară locală. Mai multe aflăm de la corespondenta RFI, Valeria Vițu.
• Republica Moldova se pregătește să lanseze în noiembrie o campanie națională de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de urgență. Inițiativa face parte din programul „Moldova Pregătită”, prevăzut pentru trei ani, anunțat de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu. Programul urmărește să-i ajute pe cetățeni să gestioneze situații precum întreruperile temporare ale utilităților, să reducă panica și să faciliteze intervenția serviciilor de urgență. Ne aduce detalii Daniel Vodă, expert în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
• Autoritățile de la Chișinău au anunțat consultări publice pentru campania „Moldova Pregătită”, iar Veronica Gherbovețchi a stat de vorbă la acest subiect cu directorul Centrului Național pentru Managementul Crizelor, Sergiu Diaconu.
• În rubrica Zoom pe Fake, Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează cum o navă comercială fără încărcătură devine, pe Telegram, „transport de combustibil pentru armata ucraineană”, după incendiul de la bordul navei Wine Trader, în apropiere de Sulina.
• Georgia vrea să interzică partidele de opoziție. UE condamnă intenția și se declară profund îngrijorată de starea democrației de la Tbilisi. Politicienii georgieni de la putere ies însă la atac, Acuză că și Republica Moldova sau Ucraina au interzis la rândul lor formațiuni politice, ba chiar ironizează Chișinăul că ar dori unirea cu România. Despre toate ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Cinci cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova, în noaptea de 15 spre 16 octombrie, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Fenomenul se repetă aproape în fiecare noapte.
• Comisia Electorală Centrală de la Chișinău anunță începerea campaniei electorale din autonomia găgăuză și îndeamnă concurenții să desfășoare o campanie corectă și responsabilă, iar alegătorii – să aleagă informat.
• Ungaria și Bulgaria au cerut eliminarea din proiectul concluziilor Consiliului European a formulării potrivit căreia toate clusterele rămase în negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar trebui deschise „cât mai curând posibil”.
• Republica Moldova a lansat un hub pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în economie și sectorul public.

Știrile zilei:

Cinci cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova, în noaptea de joi spre vineri (15 spre 16 octombrie) și în această dimineață, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Fenomenul se repetă deja aproape în fiecare noapte, iar numărul de violări a spațiului aerian se ridică la peste 100.

Chiar dacă toate cele patru drone au părăsit teritoriul național într-un interval scurt de timp, acest lucru nu înseamnă că incursiunile nu au prezentat un pericol, spune ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

„Orice încălcare a spațiului aerian național reprezintă un risc pentru siguranța cetățenilor. Condamn fiecare caz de încălcare care amenință securitatea națională”, a reacționat Anatolie Nosatîi.

***

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău anunță începerea campaniei electorale din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova și îndeamnă concurenții electorali să desfășoare o campanie corectă și responsabilă și să respecte prevederile privind finanțarea campaniilor, să nu utilizeze resursele administrative. Autoritatea electorală a cerut presei să reflecte campania electorală corect, echilibrat și imparțial, iar observatorilor – să monitorizeze și să semnaleze eventualele nereguli.

Comisia încurajează alegătorii să urmărească programele candidaților, să analizeze critic mesajele electorale și să verifice informațiile din surse credibile, pentru a face o alegere informată și conștientă”, mai notează un comunicat al Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

***

Ungaria și Bulgaria au cerut eliminarea din proiectul concluziilor Consiliului European a formulării potrivit căreia toate clusterele rămase în negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Potrivit unor surse diplomatice, citate de corespondentul Nord News de la Bruxelles, cele două state au insistat ca formularea să fie scoasă din documentul pregătit pentru summitul liderilor europeni din 15–16 octombrie.

Într-o versiune a proiectului de concluzii pregătită înaintea reuniunii, liderii europeni urmau să salute progresele celor două state și să declare că așteaptă „deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”.

În versiunea actualizată a documentului, expresia „cât mai curând posibil” a fost eliminată atât din paragraful referitor la Ucraina, cât și din cel dedicat Republicii Moldova.

Potrivit surselor diplomatice de la Bruxelles, Ungaria și Bulgaria au fost statele care au cerut modificarea. Argumentul invocat ar fi fost necesitatea păstrării unei formulări apropiate de cea convenită anterior de liderii europeni.

Schimbarea nu înseamnă însă oprirea negocierilor de aderare și nici un veto asupra aderării Republicii Moldova sau Ucrainei. Practic, din document este eliminată presiunea politică pentru ca următoarele etape ale negocierilor să fie parcurse într-un termen cât mai scurt.

Textul rămâne în negociere între cele 27 de state membre și poate fi modificat până la adoptarea concluziilor finale de către liderii UE.

Consiliul European discută joi și vineri la Bruxelles inclusiv procesul de extindere a Uniunii Europene și reformele necesare pentru pregătirea blocului comunitar pentru noi membri.

***

Republica Moldova lansează un hub pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în economie și sectorul public. Moldova AI Hub îşi propune să treacă tehnologiile bazate pe Inteligenţa Artificială din zona de experiment, în realitatea economică, servicii publice și proiecte sociale și va conecta instituțiile publice cu cele private, universitățile, dar și parteneri internaționali.

Un accent important este pus pe integrarea alfabetizării în AI, a eticii și gestionării datelor în programele educaționale. Proiectul urmărește conectarea Republicii Moldova la rețele internaționale, pentru schimb de expertiză, proiecte comune și acces la resurse.

Specialiștii care lucrează cu oameni copleșiți de îngrijorări legate de mediu revin constant la câteva strategii simple, dar eficiente. 

Primul pas e să-ți setezi limite clare în consumul de știri: nu trebuie să renunți complet la informare, dar poți alege momente fixe din zi în care te informezi, în loc să dai scroll constant la conținut alarmant, mai ales seara. 

Al doilea pas e să transformi îngrijorarea în acțiune concretă, oricât de mică, fie că plantezi ceva, participi la o curățenie de cartier sau te alături unui grup local, pentru un minim sentiment de control. 

Al treilea pas, poate cel mai simplu pentru fiecare, e să petreci timp în natură cât mai des posibil, o provocare prin care să-ți folosești toate simțurile: adică să fii atent la sunetele, mirosurile și texturile din jur.

Jurnal de știri

”Ce-i va opri să spargă pușculița statului?”, se întreabă într-un interviu la RFI purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, care acuză Guvernul Luca Niculescu, din care face parte și PSD, că va opri reformele începute de cabinetul Ilie Bolojan.

Cristian Seidler, despre Guvernul Luca Niculescu: ”Deciziile USR repetate, comunicate în toate aceste luni, au fost că nu vom vota un Guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD. Deci cred că este foarte clară poziția noastră în continuare și asta pentru că PSD are un istoric de a-și încălca propriile acorduri, asta apropo de programul de guvernare prezentat, care din păcate este total necredibil, tocmai pentru că va trebui să fie implementat de către niște miniștri PSD care una spun și alta fac. României i-a mers mult mai bine fără PSD la guvernare”.

În opinia sa, ”istoricul lor spune că vor dori să spargă pușculița statului, să cheltuie bani care nu există, luând împrumuturi. Asta au făcut, ani de zile asta au făcut și acum noi toți trebuie să-i credem că brusc, nu vor face același lucru?”.

Despre decizia PNL de a vota Guvernul Luca Niculescu: ”Noi cu PNL am avut un acord de bună vecinătate. Să presupunem că România este un bloc de locuințe. Suntem buni vecini cu PNL. Avem un acord împreună să supraveghem să se păstreze curățenia și acum PNL pare că a decis să ofere un pumn de semințe unor oameni care au obiceiul să facă mizerie în fața blocului”.

Universitatea Craiova a debutat cu o remiză în grupa de Conference League, 1-1 contra spaniolilor de la Getafe. Campioana României a ținut mult timp în șah locul 14 din la Liga, însă s-a văzut egalată după o execuție spectaculoasă a adversarilor. Rezultatul lasă în urmă atât satisfacția unei prestații convingătoare, cât și regretul unei victorii scăpate printre degete

Singura echipă din Superligă care reprezintă România în cupele europene, Universitatea Craiova, a fost la câteva minute de un debut perfect în faza principală a Conference League. Oltenii au încheiat la egalitate, 1-1, confruntarea disputată pe stadionul „Ion Oblemenco”, arhiplin, un rezultat care lasă loc de regrete. Campioana României a demonstrat că poate juca de la egal la egal cu o formație din La Liga, dar a plătit prețul unui moment de inspirație al adversarului.

Universitatea a intrat pe teren cu ambiția unei echipe care nu vrea să fie un simplu figurant în competiția europeană. În fața a 27.000 de suporteri, formația pregătită de Filipe Coelho a arătat personalitate, determinare și disponibilitatea de a juca fotbal, fără să se lase intimidată de numele și experiența adversarului.

Partida a fost echilibrată în prima repriză, când Craiova a avut momente bune, iar jucătorii săi au demonstrat că numele adversarului nu trebuie să cântărească mai mult decât jocul de pe teren. Această abordare avea să fie răsplătită după pauză.

În minutul 59, Universitatea Craiova a găsit drumul spre gol prin Assad Al-Hamlawi. Atacantul a profitat de o eroare a adversarilor, după ce Alexandru Cicâldău a recuperat mingea printr-o intervenție energică, și a trimis balonul în plasă cu un șut plasat de la 22 de metri.

A fost un gol care a ridicat tribunele în picioare și a confirmat că oltenii pot pune probleme serioase unei echipe care se confruntă în La Liga cu granzi precum Barcelona, Real Madrid și Atletico Madrid. Atmosfera de pe „Ion Oblemenco” devenise una de sărbătoare, iar speranța unui succes memorabil creștea de la un minut la altul.

Totuși, Getafe nu este o echipă care renunță ușor. Spaniolii au continuat să caute soluții și au profitat de una dintre oportunitățile apărute în finalul confruntării.

Nemanja Gudelj a restabilit egalitatea cu nouă minute înainte de final, printr-un eurogol care a lăsat fără replică defensiva olteană. Pentru gazde, egalarea a reprezentat o dezamăgire firească, mai ales după efortul depus și după felul în care echipa reușise să preia conducerea.

Cu toate acestea, remiza nu trebuie privită ca un eșec. Craiova a obținut un punct în fața unui adversar valoros, iar prestația sa oferă motive de optimism pentru următoarele partide.

Getafe, o echipă cu legături importante cu fotbalul românesc

Formația de la periferia Madridului are și o istorie aparte pentru suporterii români. De-a lungul timpului, patru fotbaliști români au îmbrăcat tricoul lui Getafe: Gică Craioveanu, Cosmin Contra, Ciprian Marica și Paul Anton.

Dintre aceștia, Craioveanu ocupă un loc special în povestea clubului spaniol. Fostul atacant, prezent și el la meci, a evoluat atât la Universitatea Craiova, cât și la Getafe, devenind un simbol al legăturii dintre cele două formații. Spaniolii i-au dedicat inclusiv o statuie, un gest care vorbește despre aprecierea de care s-a bucurat în perioada petrecută acolo.

Dincolo de această conexiune, Getafe este un adversar care trebuie respectat. În sezonul trecut, echipa a încheiat La Liga pe locul al șaptelea, o clasare care i-a permis să ajungă direct în play-off-ul Conference League. În actuala ediție de campionat, lucrurile sunt însă mai complicate, madrilenii ocupând abia poziția a 14-a.

Universitatea Craiova, campioana en titre a Superligii și ocupanta locului al treilea în actualul sezon, avea nevoie de un debut european care să-i confirme ambițiile. Nu a obținut victoria, dar a arătat că poate concura cu adversari dintr-un fotbal mult mai bine cotat.

Căpitanul Nicușor Bancu a subliniat că Universitatea Craiova a învățat din experiența sezonului trecut, când echipa a avut evoluții bune în cupele europene.

Remiza cu Getafe este, așadar, un rezultat cu două fețe: bucuria unei prestații curajoase și amărăciunea unui gol primit pe final. Pentru olteni, provocarea va fi să transforme această experiență într-un pas înainte. În Conference League, personalitatea arătată în Bănie poate conta enorm, însă gestionarea ultimelor minute va trebui să fie la fel de bună ca jocul care i-a adus în avantaj.

Craiova a demonstrat că are curaj. Acum trebuie să demonstreze că știe să transforme acest curaj în victorii europene. Să luăm ce e bun de la acestă partidă. Craiova a visat frumos în Bănie, dar Getafe a lovit cu un eurogol!

Europa caută soluții pentru o energie mai ieftină. Consiliul European, reunit ieri, a avut pe agendă tema energiei, respectiv posibile variante de luat în calcul pentru amortizarea șocului energetic. Liderii europeni sunt îngrijorați de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor țițeiului și gazelor naturale.

Spre deosebire de alte opinii, europenii leagă evoluția pieței energetice de situația din Orientul Mijlociu, un conflict care se prelungește și care afectează economia europeană, atât companiile, cât și populația. De aceea, șefii de state și de guverne caută soluții pe termen scurt pentru a opri escaladarea prețului energiei.

Ieri, concluziile discuțiilor din cadrul Consiliului European nu erau clare, dar câteva teme sunt luate în discuție. Este vorba despre aplicarea unor măsuri punctuale și temporare care să țină cont de circumstanțele naționale, dar care să nu intre în contradicție cu piața comună. În același timp, ambițioasa tranziție energetică pe care și-o propune Uniunea Europeană rămâne valabilă.

Tranziția energetică este considerată de majoritatea statelor europene ca fiind esențială, dar acest lucru nu exclude luarea unor măsuri de urgență atunci când apar crize sau șocuri. Ca principiu, lucrurile sunt clare, dar mai complicat este să se găsească un plan comun pentru scăderea prețului energiei.

Sunt mai multe opțiuni: extinderea ajutoarelor de stat, optimizarea capacității de rafinare, capacitatea de a agrega cererea de energie, amânarea aplicării taxei pe carbon pe mărfurile importate și chiar impozitarea profiturilor excepționale obținute de companiile din domeniul energetic, deși pe acest subiect există idei diferite între statele membre.

Multe state europene își promovează propria abordare. De exemplu, Franța pledează pentru o mobilizare coordonată a rezervelor strategice, relaxarea reglementărilor privind emisiile de gaz metan. Italia susține plafonarea prețului gazului utilizat pentru producția energiei electrice, Germania propune o reducere semnificativă a taxelor atașate produselor energetice, iar Grecia dorește o mai mare flexibilitate bugetară pentru a sprijini gospodăriile și companiile.

Unitatea europeană se fisurează atunci când vine vorba de reformarea așa-numitului sistem de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS). De exemplu, țările scandinave, Spania și Țările de Jos refuză să desființeze piața carbonului. Finlanda, Suedia și Danemarca au avertizat că slăbirea mecanismului ETS ar periclita predictibilitatea investițiilor și ar încetini decarbonizarea industriei.

Alte state consideră că piața carbonului crește costurile companiilor industriale. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia la care se adaugă Grecia și Italia încearcă să amâne sau chiar să schimbe radical piața de carbon pentru transporturi și sectorul de încălzire.

Premierul ceh a adus în discuție diferențele de tarife la energia electrică dintre state, o temă pe care a deschis-o recent în România și reprezentantul unui important producător auto, Renault. Premierul grec a pledat pentru reorganizarea sistemului de certificate de emisii care poate duce la o dezindustrializare a Europei. Politicienii europeni sunt îngrijorați de factura energetică a iernii viitoare, dar și că o iarnă grea ar putea reaprinde nemulțumiri sociale ceea ce ar slăbi și mai mult sectorul european industrial.

Liderii politici europeni văd acum tot mai clar cât de importantă este energia, prețul la care se vinde și în ce situație complicată se află Uniunea Europeană. Din păcate, posibilele soluții sunt în opinia statelor membre destul de diferite și de aceea este dificil de luat o decizie la nivelul Uniunii Europene. Șefii de state și de guverne caută încă soluții bune.

Ce va însemna pentru Ucraina apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin? Întrebarea revine în presa internațională, după ultimele evoluții de pe front și în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului. Unii comentatori vorbesc despre trădare.

The New Republic observă ”o campanie de presiuni care a durat mai multe zile, în cadrul căreia administrația Trump a contactat capitalele europene și Kievul, amenințând cu sistarea schimbului de informații militare și a livrărilor de armament, în cazul în care Ucraina nu va înceta atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești.

Zelenski a spus că s-a simțit „trădat” de Trump și de SUA”.

”Putin îl păcălește din nou pe Trump”, crede The Hill.

”Aroganța lui Trump a dus, încă o dată, la situația în care președintele rus Putin i-a făcut de râs pe el și pe trimișii săi speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Încă de când Trump l-a certat public pe Zelenski în Biroul Oval, în februarie 2025 – cu un sprijin considerabil din partea vicepreședintelui JD Vance –, Putin a câștigat, de fapt, timp pe seama lui Trump.

Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington?

Putin a procedat la fel cu Trump în timpul summitului din Alaska, din august 2025, când Rusia și-a menținut poziția de negociere maximalistă. A făcut același lucru două luni mai târziu, convingându-l pe Trump să renunțe la trimiterea în Ucraina a rachetelor Tomahawk, capabile să lovească ținte la mare distanță.

Până în prezent, a existat un numitor comun în toate aceste erori ale lui Trump: el cade constant în capcana iluziilor deșarte („aurul nebunilor”) pe care i le oferă Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Putin în SUA și șeful Fondului Suveran al Rusiei”.

Pentru editorialistul de la Le Monde,

”Donald Trump nu se ferește niciodată să recurgă la trădare. Totuși, acordul cu Vladimir Putin — care presupune livrarea a mii de tone de motorină rusească, în speranța limitării pierderilor de care se tem republicanii în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului — reușește să treacă un nou prag.

Situația în care Statele Unite — cel mai mare producător de petrol din lume — contribuie potențial la finanțarea mașinăriei de război rusești este agravată de o întrerupere alarmantă, survenită recent, a schimbului de informații de intelligence între SUA și armata ucraineană

În plus, s-a înregistrat o încetinire temporară a sistemului de comunicații militare care se bazează pe constelația de sateliți deținută de Elon Musk — acesta din urmă transferând responsabilitatea către Pentagon.

Toate acestea sunt semne extrem de îngrijorătoare, apărute în timp ce Rusia declanșează bombardamente letale asupra infrastructurii civile ucrainene, chiar în pragul iernii”

Dar este Ucraina de vină pentru prețurile ridicate ale petrolului? Parțial, dar nu în principal, explică Vox:

”Deși atacurile asupra rafinăriilor rusești joacă un rol, perturbările continue în zona Strâmtorii Ormuz și a industriei petroliere din Golf — cauzate de „războiul” lui Trump împotriva Iranului — au avut un impact mai mare, deși Trump a încercat să transfere vina asupra Ucrainei”.

DOCUMENT / Programul de guvernare al cabinetului Niculescu (CursDeGuvernare) - Măsuri din programul de guvernare Niculescu la care PSD s-a opus vehement „pe vremea” lui Bolojan (SpotMedia) - Fierbere în PNL. Mulți liberali trebuie să se țină de nas ca să voteze Guvernul PSD-Luca Niculescu. Ședință decisivă în weekend SURSE (Cotidianul) - Datoria de 5 miliarde de lei către magistrați, între presiunea bugetară și revolta socială. „Este o povară intergenerațională crasă” (Adevărul) - Incidentele cu drone din Marea Neagră arată cât de nepregătită e România să-și apere apele. Ce lecție poate învăța de la Polonia (PressOne)

Premierul desemnat Luca-Alexandru Niculescu a depus, la Parlament, joi seara, lista cu componența viitorului Executiv și programul de guvernare, pentru obținerea votului de învestitură.

Din formula propusă transmisă oficial reiese că acesta a acceptat toate propunerile înaintate de PSD, structura noului Guvern combinând figuri politice social-democrate cu mai mulți specialiști independenți.

Formula guvernamentală include 19 membri și aduce o serie de noutăți, prin înființarea a două posturi de miniștri delegați: unul dedicat domeniului digitalizării și inteligenței artificiale și altul axat exclusiv pe învățământul preuniversitar. Posturile sunt ocupate de Bogdan Costinel Dumitru și Gabriel Sorin Ionescu.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a precizat, într-o postare pe Facebook, că miniștrii propuși „au parcursuri diferite, dar vor forma o singură echipă, cu un singur program și o singură responsabilitate: să lucreze pentru România. Indiferent dacă sunt desemnați de PSD sau sunt independenți, vor lucra după aceleași obiective, aceleași termene și aceleași reguli”.

Guvernul își propune să încheie anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA, și să reducă acest indicator la 5,2% din PIB în 2027, conform strategiei fiscal-bugetare aprobate în martie 2026.

Fără noi taxe și impozite.

Se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri, de la 1 ianuarie 2027.

Guvernul își propune ca nicio cheltuială permanentă să nu fie aprobată fără o sursă permanentă de finanțare sau economii echivalente.

Într-un mesaj postat pe Facebook, premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat și prioritățile primelor luni, printre care se numără rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027 și relansarea economică.

În mesaj el le mulțumește pentru susținere PNL, UDMR și minorităților, sugerând că are deja voturile necesare învestirii.

Posibilitatea listării unor pachete minoritare din companiile de stat, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice se regăsesc în programul de guvernare depus la Parlament de Luca Niculescu. Un program susținut de PSD, al unui guvern dominat de miniștri PSD. Sunt teme care au provocat confruntări între social-democrați și Ilie Bolojan, unele fiind folosite inclusiv în campania pentru demiterea fostului premier.

În plus, documentul depus joi la Parlament prevede și finalizarea reorganizării Romsilva, reformă despre care ministra Mediului, Diana Buzoianu, acuza PSD că o blochează.

Este fierbere în PNL. Mulți liberali din tabăra lui Ilie Bolojan susțin că partidul nu ar trebui să gireze guvernul PSD-Nicușor Dan, cu Luca Niculescu în frunte, susțin surse politice liberale consultate de Cotidianul. Însă vor face acest lucru cu o „strângere de inimă”, având în vedere nevoia de rectificare bugetară.

„Suntem nemulțumiți de faptul că trebuie să votăm PSD și niște personaje toxice”.

„Oamenii ne cer să nu votăm această abominație”, spun surse din PNL consultate de Cotidianul.

Statul trebuie să găsească aproape 5 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul Guvernului. Decizia pune presiune pe buget, într-un moment în care Executivul trebuie să identifice bani pentru mai multe obligații de plată. Analistul economic Adrian Negrescu propune negocierea unei plăți eșalonate, în timp ce sociologul Robert Santa atrage atenția asupra sentimentului de nedreptate socială și a conflictului dintre generații, într-o țară în care numeroși copii trăiesc în sărăcie.

De la începutul lunii octombrie, șapte nave comerciale au fost atacate cu drone în largul României și Bulgariei, iar trei dintre ele au fost scufundate.

Atacurile au avut loc în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, în contextul în care zona economică exclusivă a României (ZEE) din Marea Neagră nu beneficiază în prezent de un cadru legal de protecție.

Polonia, care are și ea ieșirea la mare, și-a modificat legislația pentru a-și extinde protecția asupra zonei sale economice din Marea Baltică.

Într-un interviu pentru PressOne, generalul-maior (în rezervă) Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est NATO, susține că sunt slabe speranțe ca o astfel de soluție să fie adoptată într-un timp scurt.

Proiectul românesc de la Neptun Deep, aflat în ZEE a României, va începe producția în 2027.

Poate literatura să salveze memoria celor pe care îi pierdem? Roxana Brănișteanu și Ion-Constantin Solga discută despre „Grădinarul și moartea”, cel mai recent roman al scriitorului bulgar Georgi Gospodinov. Discutăm despre doliu, tăcerile dintre generații și modul în care poveștile personale devin un refugiu în vremuri tulburi.