Politică: actualități, podcasturi, video și analize - RFI

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat datele preliminare ale chestionarului la care au fost chemați să răspundă magistrații. „Prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislativului”, acuză CSM într-o analiză preliminară publicată marți pe baza unui chestionar completat de judecători. Chestionarul a fost lansat după publicarea investigației Recorder ”Justiție capturată” și a reacțiilor publice care i-au urmat.

Creșterea economică pentru anul viitor va fiind de sub 1%, deficitul bugetar preconizat este de aproape 7%, iar ieşirea din situaţia de stagflaţie va fi lentă estimează reprezentanţii CFA România. În ceea ce privește cursul de schimb EUR/LEU, aproximativ 77% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni va fi în scadere și se va situa între de 6-7 procente.

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că ”Ordonanța trenuleț” pe care o are în vedere Guvernul pregătește terenul pentru legea bugetului pe 2026. Demnitarul declară pe de altă parte că unii directori de companii de stat, mai ales în domeniul feroviar, nu-și merită banii. Tanczos Barna crede de asemenea că protocolul coaliției nu poate fi renegociat acum.

Vicepremierul Tanczos Barna declară într-un interviu la RFI că ”sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile”. Întrebat de ce sunt încă în funcție acei directori, demnitarul a răspuns: ”Pentru că au contracte care nu pot fi desfăcute”.

O renegociere a protocolului coaliției nu este necesară, spune la RFI vicepremierul Tanczos Barna. Premierul Ilie Bolojan ar fi vorbit într-o ședință a PNL despre nevoia de a modifica documentul, în așa fel încât partidele care încalcă protocolul să fie sancționate. Asta în contextul în care PSD a votat recent moțiunea simplă a Opoziției extremiste la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu.

Berlin - Noul guvern german, instalat la putere în luna mai, format din creştin-democraţi şi social-democraţi, a demarat o serie de reforme sociale, economice şi militare, nu tocmai populare în rîndurile cetăţenilor. De această nemulţumire, vizibilă mai ales în partea răsăriteană a Germaniei, profită, în primul rînd, partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). În opinia formaţiunilor democratice, partidul AfD constituie cea mai mare problemă internă, deoarece acesta încearcă să submineze şi să saboteze ordinea liberal-democrată cu mijloacele oferite de sistemul democrat.

O eventuală procedură de suspendare a președintelui Nicușor Dan ar fi un lucru aberant, spune la RFI vicepremierul Tanczos Barna. Un grup de parlamentari extremiști intenționează să depună în Parlament o cerere de suspendare a șefului statului, pentru ”atacuri asupra independenței justiției”. Asta după ce Nicușor Dan a propus un referendum în rândul magistraților legat de funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma documentarului Recorder.

Un an complicat. Este probabil descrierea care se potrivește cel mai bine lui 2025, indiferent despre ce țară europeană vorbim. Dacă provocările locale sunt diferite, cele majore s-au înscris în jurul conflictului din Ucraina. Ca membră a Uniunii Europene și a NATO, Suedia nu a făcut excepție.

Rusia se plânge de ”progrese lente” în negocieri cu SUA cu privire la Ucraina şi denunţă ”tentative răuvoitoare” ale anumitor ţări de a le face să eşueze. Moscova este pregătită să confirme printr-un acord că nu intenţionează să atace UE sau NATO, a anunțat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, citat de agenţii ruse de presă.

"Lumea s-a schimbat o dată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă", a declarat președintele Nicușor Dan într-un interviu pentru Politico. Șeful statului a vorbit despre cum Europa trebuie să se adapteze unui nou context, în care interesele economice sunt mai presus de moralitate, dar și despre riscurile pe care această nouă ordine le are asupra democrațiilor europene, inclusiv despre slăbiciunile liderilor europeni, care uneori pot lua decizii prea lent.