Atacurile cibernetice ale Rusiei asupra unor obiective din Polonia s-au înmulțit vertiginos în ultima lună dinaintea alegerilor europarlamentare: ”Nu mai este vorba de un război rece, ci de un război cibernetic în toată regula”, a declarat vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski, potrivit publicației Gazetta Wyborcza.

 

El a confirmat că recentul atac asupra Agenției Naționale de presă PAP, care a dus la publicarea online a știrii false privind trimiterea a 200 000 de militari polonezi în Ucraina, a fost realizat sub coordonarea guvernului de la Moscova, subliniază sursa citată.

Vicepremierul a mai anunțat că guvernul va aloca un fond special de 3 miliarde de zloți (aproape 700 de milioane de euro) pentru întărirea securității cibernetice în următorii ani.

Proiectul intitulat ”Scutul Cibernetic” va avea în vedere cu prioritate protejarea autorităților locale, considerate a fi cele mai vulnerabile la asemenea atacuri, dar și protejarea obiectivelor de infrastructură strategice.  

Ungaria: Cetățenii nu știu cine îi reprezintă în Parlamentul European (sondaj)

Mai mult de jumătate din cetățenii ungari cu drept de vot nu cunosc numele eurodeputaților care le reprezintă țara în Parlamentul European, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat în perioada 27-29 mai 2024 de Institutul sociologic Median Poll, la solicitarea publicației Telex.

La întrebarea ”Numiți un europarlamentar maghiar în funcție”, 53% dintre respondenți au declarat că nu cunosc nici unul sau au preferat să nu răspundă.

Deși nu știu cine îi reprezintă la Bruxelles, la întrebarea ”Pentru dvs este important cine vă reprezintă țara în Parlamentul European”, 79% dintre cei chestionați au răspuns da!

Sondajul scoate de asemenea în evidență faptul că cea mai mare parte a cetățenilor (60%) consideră că Ungaria merge într-o direcție greșită și numai 32% cred că țara merge în direcția bună.

Duminică 9 iunie a.c. în Ungaria au loc în același timp alegerile europarlamentare și alegerile locale. 

Lituania: Tot mai mulți elevi învață în școli private

Numărul de școli private din Lituania a crescut constant în ultimii 15 ani, dar specialiștii în educație consideră că acest fenomen nu este neapărat benefic pentru elevi, scrie site-ul postului public de radioteleviziune din această țară.

Dacă în urmă cu 15 ani doar 1% dintre elevi studiau într-o școală privată, în prezent acest procent depășește 8%, în condițiile în care în același interval de timp 377 de școli publice și municipale s-au închis, din motive demografice sau de altă natură, potrivit sursei citate.

Școlile private oferă o serie de avantaje, cum ar fi clase cu un număr mai mic de elevi, dar aceste instituții au dreptul de a-și selecta clienții, ceea ce creează uneori situații de inegalitate, consideră un cercetător de la Universitatea din Vilnius.

”Educația ar trebui să compenseze într-un fel diferențele sociale, dar vedem că tendința este exact în sens invers.... Iar problema este că uneori politicile statului afectează școlile publice”, spune expertul.

O lună de școlarizare într-o instituție de învățământ privată din Lituania costă între 700 și 800 de euro, mai amintește sursa citată.

Poeme din Egiptul antic traduse în premieră în slovacă

Editura Blue Peter din Praga a publicat recent o culegere de poeme din Egiptul antic traduse în premieră în  limba slovacă, sub titlul ”Cu vântul de Nord  vin veștile de departe”, scrie publicația slovacă dennikn.sk.

Lucrarea este semnată de profesoara Silvia Štubňová Nigrelli de la Universitatea Brown din Providence, SUA și de linvista și poeta Katarína Džunková de la Universitatea Karol din Praga,

Este vorba în special despre poeme de dragoste scrise în timpul faraonului Ramses al doilea care (1303– 1213 înaintea erei noastre), despre care specialiștii cred că reprezintă sursa de inspirație pentru cartea ”Cântarea Cântărilor” din Biblia creștină.

Cartea este bogat ilustrată cu imagini ale unor lucrări de artă din acea vreme găzduite astăzi de Metropolitan Museum din New York și de Muzeul Egiptean din Torino.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Kurek Miłosz - Polonia;

Eszter Papp - Ungaria;

Raimonda Mc Geever - Lituania;

Hana Kovacikova - Slovacia

 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei