Povestea de la prânz

O fetiță, un copil din cărți, pornește într-o călătorie pe o mare de cuvinte și ajunge la casa unui băiețel. Îl invită să o însoțească într-o aventură în lumea poveștilor ... unde, cu doar un strop de imaginație, orice se poate întâmpla.

Personaje minunate create de Oliver Jeffers călătoresc prin fascinantele ținuturi tipografice ale lui Sam Winston în acest omagiu extraordinar adus magiei și puterii poveștilor.

Adunate laolaltă de un fir simplu al poveștii, ilustrațiile unice din ”Copilul din cărți” oferă o experiență de lectură de neuitat, care îi va îndemna pe cititorii de toate vârstele să exploreze lumi magice, să-și pună întrebări și să-și imagineze propriile povești nemuritoare.

”De-ar fi să număr mult și bine,

Până ajung la infinit,

Dragostea mamei pentru tine,

E și mai mare de atât!”

O poveste cu numere și multă, multă iubire!

Obrăjorii pătați de ciocolată, chiar și piciorușele murdare, dansurile caraghioase sau desenele neîndemânatice – sunt atâtea lucruri pe care le adorăm la un copil. Sunt și mai multe feluri în care îi putem arăta cât îl iubim. Haideți să învățăm împreună să numărăm, în joacă, și să ne reamintim cât, dar mai ales cum, ne iubim copilul! Această carte este un prilej extraordinar de a sărbători iar și iar magica legătură dintre părinți și copii.

Aceasta este o poveste despre un leu și o bibliotecă. Despre cărți. Despre poveștile care îl pot fascina până și pe regele junglei.

Norișor este o pisicuță venită din cer. Ajunge într-o familie iubitoare, dar asta nu înseamnă că nu are parte acolo și de ceva aventură. De furcă îi dau niște șoricei lacomi. Finalul e fericit pentru toată lumea și Crăciunul liniștit, și îmbelșugat!

Vă mulțumim că ne ascultați! ”Povestea de la prânz” a fost desemnat cel mai bun proiecte de bibliotecă în cadrul Premiilor ANBPR.

Am început să ne înregistrăm citind povești fără să ne gândim că acestea vor ajunge la atât de mulți ascultători. Ca bibliotecari, ne-am bucurat că oamenii iubesc poveștile și își fac timp să le asculte.  Pentru a sărbători am citit, pe mai multe voci, povestea ”Bucuria” de Chiara Pirodi. 

Ne-am dres vocea și cu gândul la toți copii, mari și mici, am citit povestea. 

Veniți în vizită la Onești, actorii trupei Les Chobeaux din Cluj, formată din tineri absolvenți ai Facultății de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai, au citit copiilor povestea ”Iepurașul cu urechile de aur”, din cartea de povestiri ”Degetarul de ceață” de Marta Cosmin.

Așadar, în aplauzele dumneavoastră, actorii: Eduard Crucianu, Andrei Mărgineanu, Andrei Pleșa, Sara Pongrac, Paul Tonca, au dat-o în mintea copiilor și au citit pentru ”Povestea de la prânz”.

Ne bucurăm că după spectacolul lor, au acceptat propunerea de a citi înainte de plecare și o poveste. Rămâne în arhiva noastră, o poveste de colecție, citită de actori talentați, despre care veți mai auzi cu siguranță.

Pentru cei mici și dacă suntem sinceri, câteodată, și pentru noi, oamenii mari, să ne controlăm emoțiile nu este tocmai ușor. Câteodată suntem bucuroși, fericiți, alteori triști sau chiar furioși de-a dreptul. Toate sunt sentimente normale, pe care trebuie să le acceptăm. Povestea de astăzi este despre momentul acela când ne vine să trântim, să țipăm, să batem tare din picioare. Da, da... despre momentele în care suntem furioși. 

Dragi copii, și noi oamenii mari suntem  furioși. Și ne este greu să ne controlăm aceste emoții, care par că sunt atât de vijelioase. Dar toate trec, respirăm adânc, și ușor, ușor, ne liniștim. După fiecare furtună, apare și soarele.

p.s. dragi părinți, poate că este greu în momentele acelea când cel mic dă tare din picioare și țipă, dar gândiți-vă că poate nici lui nu îi este ușor și are nevoie de cineva care să îl înțeleagă, nu să țipe la el.

Și să le citiți și lor rândurile de mai sus, dacă sunt mici și încă nu au învățat literele. :) Măcar ce am scris până la p.s. 

Povestea ”Când sunt furios” este scrisă și ilustrată de Trace Moroney.

Vă dorim multe zâmbete! :) :) :)