Voi vorbi despre Decizii ca impediment.

Poate ești Manager sau Antreprenor și tu iei deciziile și de multe ori tot tu execuți.

Poate ai oameni care fac, dar tot iei prea multe decizii zilnic.

Poate verifici și deciziile membrilor din echipa ta, inclusiv în timpul liber.

Oricum, sunt multe decizii.

Îți voi spune ceva care te poate ajuta și voi pleca de la un exemplu din sport.

Mie mi-a plăcut mereu să văd filme despre jucători sau echipe care au ajuns la victorie.

Toate ilustrau pasiunea, perseverența, mentalitatea potrivită pentru a ajunge învingător.

Cât despre piedici, de obicei un obstacol intern ne împiedică să câștigăm.

Nu este vorba despre șeful autoritar, colegul prea competitiv, amicul răutăcios, soția supărată sau copilul neascultător.

Dar ce din noi ne face să pierdem jocul?

Dincolo de frică, îndoială, autocritică și tipare mentale disfuncționale care ne limitează, aș vorbi și despre Decizii.

Tony Dungy, un antrenor de fotbal american, a transformat echipe slabe în câștigătoare.

El avea o idee nouă pentru acele vremuri, idee respinsă inițial, apoi preluată de toți.

El considera că motivul pentru care pierdeau meciurile era faptul că jucătorii gândeau prea mult, ezitau sau se îndoiau de instinctele lor.

Avea de gând să-i determine pe jucători să nu mai ia atât de multe decizii în timpul meciului.

Elimina nevoia de a lua decizii, iar tot ce trebuiau să facă era reacție.

În cele din urmă reacția devenea deprindere, în loc să fie o alegere.

Dorea ca ei să reacționeze automat, în virtutea obișnuinței.

A stabilit împreuna cu echipa 4-5 rutine pe care le-au exersat atât de mult încât au devenit foarte rapizi.

A păstrat un element familiar la început și unul la sfârșit.

Datorită acestei familiarități, jucătorii au acceptat mai ușor adoptarea unui comportament nou.

Practic, a păstrat semnalul și recompensa și a introdus o rutină nouă.

Totuși, în situații de presiune mare, precum finala campionatului, jucătorii reveneau la rutinele vechi și pierdeau, motiv pentru care Tony a fost concediat.

La a doua echipă preluată s-a întâmplat același lucru până când a murit copilul antrenorului.

Acest eveniment neplăcut i-a determinat pe jucători să își dorească să ofere totul antrenorului.

Așa a apărut ultimul ingredient necesar.

Și au câștigat.

Ajutați într-adevăr și de credința că se pot schimba, că lucrurile vor merge mai bine, că pot face față, credința că lucrurile se vor îndrepta în cele din urmă.

Această credință că schimbarea este posibilă se naște cel mai bine într-un grup, într-o comunitate.

Același lucru se poate întâmpla și în organizații.

Dacă ești nemulțumit că iei prea multe decizii sau că departamentul tău nu este suficient de productiv sau că nimeni nu îndeplinește sarcinile, probabil ai nevoie să implementezi rutine noi, să ai reguli care reduc incertitudinea, să ai sisteme, automatizări.

Întrebarea mea este:

Oare ai nevoie să iei mai puține decizii?

Clarifică și acționează!

https://coachingnotes.ro