După aceste lucruri, Isus umbla prin Galileea; căci nu voia să umble prin Iudeea, fiindcă iudeii căutau să-L omoare.
Şi sărbătoarea iudeilor, sărbătoarea zisă a Corturilor, era aproape.
Fraţii Lui I-au zis: Pleacă de aici şi du-Te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
Căci nimeni nu face ceva în ascuns, când caută el însuşi să se facă cunoscut oamenilor. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.
Căci nici fraţii Lui nu credeau în El.
Atunci Isus le-a zis: Vremea Mea n-a sosit încă, dar vremea voastră este totdeauna prielnică.
Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele.
Suiţi-vă voi la sărbătoarea aceasta; Eu nu Mă sui încă la această sărbătoare, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea.
După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Dar după ce s-au suit fraţii Lui la sărbătoare, atunci S-a suit şi El, dar nu pe faţă, ci cam pe ascuns.
Iudeii Îl căutau în timpul sărbătorii şi ziceau: Unde este?
Şi în mulţimi se vorbea mult în şoaptă despre El. Unii ziceau: Este un om bun; alţii ziceau: Nu, ci duce poporul în rătăcire.
Dar nimeni nu vorbea pe faţă despre El, de frica iudeilor.
(Ioan 7:1-13)

De aceea, mulţi dintre ucenicii Lui, când au auzit aceste cuvinte, au zis: Cuvântul acesta este prea greu; cine poate să-l asculte?
Dar Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva acestor cuvinte, le-a zis: Vorbirea aceasta vă face să vă poticniţi?
Dar dacă aţi vedea pe Fiul Omului suindu-Se unde era mai înainte?
Duhul este cel care dă viaţa, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le‑am spus Eu sunt duh şi sunt viaţă.
Dar sunt unii din voi care nu cred. Căci Isus ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel care Îl va trăda.
Şi El a zis: De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.
Din clipa aceea mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu au mai umblat cu El.
Atunci Isus a zis celor doisprezece: Nu vreţi să vă duceţi şi voi?
Atunci Simon Petru I-a răspuns: Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
Şi noi am crezut şi am ajuns să cunoaştem că Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.
Isus le-a răspuns: Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi, unul din voi este un diavol.
Dar El vorbea despre Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon; căci el, unul din cei doisprezece, urma să-L trădeze.
(Ioan 6:60-71)

Isus le-a răspuns şi a zis: Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutaţi, nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat.
Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică, pe care v-o va da Fiul Omului; căci pe El L-a sigilat Dumnezeu Tatăl.
Atunci ei I-au zis: Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?
Isus a răspuns şi le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.
De aceea ei I-au zis: Ce semn faci Tu, ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?
Părinţii noştri au mâncat mană în pustiu, după cum este scris: Le-a dat să mănânce pâine din cer.
Atunci Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer,
fiindcă pâinea lui Dumnezeu este Acela care Se coboară din cer şi dă lumii viaţa.
Atunci ei I-au zis: Doamne, dă-ne totdeauna această pâine.
Isus le-a zis: Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi.
Tot ce-Mi dă Tatăl va veni la Mine; şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară;
căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
Şi aceasta este voia Tatălui care M-a trimis, ca Eu să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de apoi.
Şi aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că a zis: Eu sunt Pâinea care S-a coborât din cer.
Şi ziceau: Oare nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Deci, cum spune El: Am coborât din cer?
De aceea, Isus a răspuns şi le-a zis: Nu cârtiţi între voi!
Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
În profeţi este scris: Şi toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu. De aceea, oricine care a auzit şi a învăţat de la Tatăl vine la Mine.
Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care este de la Dumnezeu; Acela a văzut pe Tatăl.
Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţă veşnică.
Eu sunt Pâinea vieţii.
Părinţii voştri au mâncat mană în pustiu şi au murit.
Aceasta este Pâinea care Se coboară din cer: ca oricine să mănânce din ea şi să nu moară.
Eu sunt Pâinea vie, care a coborât din cer; dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi pentru veşnicie; şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.
De aceea, iudeii se certau între ei, zicând: Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?
Atunci Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă.
Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură.
Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine şi Eu în el.
După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi şi el prin Mine.
Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri şi totuşi au murit; cine mănâncă Pâinea aceasta va trăi pentru veşnicie.
Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când dădea învăţătură în Capernaum.
(Ioan 6:26-59)

Omul acela s-a dus şi a spus iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos.
Şi din cauza aceasta iudeii urmăreau pe Isus şi căutau să-L omoare, pentru că făcuse aceste lucruri în ziua sabatului.
Dar Isus le-a răspuns: Tatăl Meu lucrează până acum; şi Eu lucrez.
De aceea iudeii căutau şi mai mult să-L omoare, nu numai pentru că dezlega ziua sabatului, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se astfel egal cu Dumnezeu.
Atunci Isus a răspuns şi le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai.
Căci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi.
Căci, după cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă cui vrea.
Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului,
pentru ca toţi să onoreze pe Fiul cum onorează pe Tatăl. Cine nu onorează pe Fiul nu onorează pe Tatăl, care L-a trimis.
Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.
Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine;
şi I-a dat autoritatea să judece, întrucât El este Fiul Omului.
Nu vă miraţi de lucrul acesta; căci vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui
şi vor ieşi din ele; cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă, iar cei ce au practicat răul vor învia pentru condamnare.
Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui care M-a trimis.
(Ioan 5:15-30)

După acestea era o sărbătoare a iudeilor; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare.
În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei.
Căci un înger se cobora din când în când în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cine intra primul în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală ar fi avut.
Acolo se afla un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani.
Isus, când l-a văzut zăcând şi, fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: Vrei să te faci sănătos?
Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.
Isus i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul şi umblă.
Şi îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla; şi ziua aceea era o zi de sabat.
De aceea iudeii ziceau celui ce fusese vindecat: Este ziua sabatului şi nu-ţi este permis să-ţi ridici patul.
Dar el le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: Ridică-ţi patul şi umblă.
Atunci ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a zis: Ridică-ţi patul şi umblă?
Dar cel care fusese vindecat nu ştia cine este, căci Isus Se retrăsese din mulţimea care era în locul acela.
După aceea, Isus l-a găsit în templu şi i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos; acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.
(Ioan 5:1-14)