Presa internațională evocă personalitatea Papei Francisc, mort în  dimineața zilei de luni. Jurnaliștii vorbesc despre moștenirea spirituală a suveranului pontif și privesc spre viitorul Bisericii Catolice.

”Papa Francisc a deschis calea spre construirea unei Biserici sinodale pentru toată lumea”, titrează Vatican News.

”În urma morții Papei Francisc, rămâne dorința acestuia de a angaja toți catolicii, astfel încât fiecare persoană să se simtă binevenită și iubită de Biserică”.

”Cu ce ar trebui să să rămânem după Papa Francisc?” – întreabă și ziarul catolic francez La Croix.

”Pontificatul celui de-al 265-lea succesor al lui Petru tocmai s-a încheiat și un lucru este deja clar: va lăsa o amprentă adâncă în istoria Bisericii Catolice.

Mânat de convingerea că este mai ușor să percepi centrul de la periferii, succesorul lui Benedict al XVI-lea și-a multiplicat călătoriile în țări în care credința catolică este minoritară, asumând criticile celor care l-au acuzat că a abandonat Vechea Europă”.

După cum notează ziarul belgian La Libre, ”relațiile dintre el și lumea occidentală au fost și calde, și reci.

Deși Francisc nu a încetat niciodată să ceară „iertare” și „milă”, el a fost întotdeauna foarte sever cu societatea. Donald Trump, ca și legislația belgiană, își vor aminti acest lucru. Fie că este vorba despre migrație, nedreptate socială, climă sau etică, Papa a fost intransigent.

El a putut să spună că președintele american nu este un bun creștin (având în vedere politica sa de azil sau lipsa de ambiție ecologică și socială). Și tot el a descris dezincriminarea belgiană a avortului drept o lege „ucigașă”, atunci când a vizitat țara în septembrie anul trecut, și i-a descris pe medicii care efectuează avorturi drept „ucigași cu contract”.

Fericit să stârnească dezbateri fără a oferi întotdeauna răspunsuri (ceea ce i-a zguduit pe catolici pentru care suveranul pontif se presupune că îi „întărește în credință”), Francisc părăsește o Biserică în plină tulburare. El îi oferă succesorului său sarcina de a explora discuțiile actuale - locul femeilor, al laicilor, al homosexualilor, articularea doctrinei cu lumea contemporană etc.

În acest sens, cea mai importantă moștenire a Papei este poate cea care a fost mai puțin discutată: spiritualitatea sa. Francisc, mai presus de toate, a fost un om al rugăciunii”.

Publico, ziar din Portugalia, observă că, ”pentru gustul dreptei, care continuă să devină mai puternică, Papa Francisc era prea feminist, prea ecologic, prea anticapitalist, prea ”woke”. Stânga, însă, îl vede ca pe continuatorul unei foarte lungi tradiții de conservatorism, heteropatriarhat și fanatism anti-avort”.

Papalitatea într-o lumină nouă

Au existat multe aspecte neobișnuite ale papalității Papei Francisc, comentează The Conversation:

”A fost primul papă iezuit, primul din Americi (și din emisfera sudică), primul care a ales numele „Francisc” și primul care a ținut o conferință TED. De asemenea, a fost primul papă după peste 600 de ani ales în urma demisiei, nu a morții predecesorului său.

De la începutul papalității sale, Francis a părut hotărât să facă lucrurile diferit și să prezinte papalitatea într-o lumină nouă. Chiar și gândindu-se la înmormântarea sa, a ales neașteptat: să fie așezat să se odihnească nu în Vatican, ci în Bazilica Santa Maria Magiore din Roma”.

Și, după cum transmite BBC, în țara sa natală,  ”oamenii au fluturat steaguri argentiniene scandând „Francisco!”.

Modul de a se manifesta a fost potrivit pentru un pasionat fan al fotbalului și loial lui San Lorenzo - clubul argentinian pe care l-a susținut pe tot parcursul vieții sale.

Mulți din America Latină spun că l-au văzut ca pe unul de-al lor, nu doar pentru că provine din regiune, ci și din cauza condiției sale umile și a naturii sale calde și abordabile.

Cu toate acestea, în timp ce Biserica Catolică a fost la început revigorată de alegerea sa, ea nu a putut scăpa de tendința din ultimii ani, în care unii credincioși din America Latină fie să se îndepărteze complet de religie, fie se alătură bisericilor protestante evanghelice”.