Presa internațională comentează răspunsul lui Vladimir Putin la propunerea americană privind un armistițiu de 30 de zile în războiul din Ucraina. Un ”da”, dar cu condiții. Comentatorii se întreabă dacă liderul rus este într-adevăr gata pentru pace.

The Moscow Times observă că ”declarațiile lui Putin au venit la câteva zile după ce Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, intermediată de SUA, în timpul negocierilor din Arabia Saudită. Kremlinul spune că așteaptă mai multe detalii de la oficialii Casei Albe înainte de a indica dacă va accepta propunerea”.

Referindu-se la condițiile puse de Rusia, CNN remarcă faptul că ”nu este pentru prima dată când Putin cere eliminarea a ceea ce el numește „cauzele fundamentale” ale războiului; Kremlinul a susținut anterior că însuși actualul guvern ucrainean este parte din cauza principală”.

Le Figaro notează că ”lui Vladimir Putin i-ar fi fost greu să închidă frontal ușa propunerii americane, dat fiind riscul de a părea mai războinic decât Zelenski. Și nimeni nu se aștepta ca liderul de la Kremlin, în timp ce se află într-o poziție puternică pe teren, să aprobe o suspendare a luptei fără a atașa condiții prohibitive”.

Potrivit comentatorului BBC ”Vladimir Putin pare să fi identificat punctele slabe ale propunerii americane de încetare a focului și, în mod caracteristic, le exploatează pentru a-i arunca „mingea” înapoi lui Trump, pentru a folosi metafora preferată a americanilor în acest sens.

Putin spune că acceptă principiul încetării războiului pentru a evita acuzația de a fi sabotorul. Dar el invocă o încetare a focului în condițiile sale, așa că îi aruncă lui Trump o serie întreagă de întrebări despre natura armistițiului propus, în special în ceea ce privește eventualele retrageri de trupe ucrainene”.

„Donald Trump se înșală când consideră că o încetare comună a focului ar fi un pas uriaș către încheierea războiului dintre Moscova și Kiev”, este de părere editorialistul ziarului Le Monde:

 

”Din spectrul de motive pe care le-a invocat Putin pentru a-și justifica războiul reiese – implicit și uneori explicit – vechiul spirit imperial rus.

În această „străinătate apropiată” a fostelor republici sovietice - Belarus, Georgia și, cu atât mai mult, Ucraina - Moscova intenționează să-și recreeze zona de influență.

Nicio putere pro-occidentală la Minsk, Tbilisi și Kiev, nimic care să scape de o formă de tutelă a Kremlinului; nici să existe vreun contra-model care, prin contagiune, să poată pune în pericol autocrația de la Moscova.

Problema este militară: Moscova intenționează să revizuiască arhitectura de securitate în Europa. Dar este și politică: regimului Putin îi este mai frică de democrație decât de NATO.

Pe toate aceste puncte, negocierea privind viitorul Ucrainei, dacă va avea loc, va fi adevăratul test al orientării strategice a Statelor Unite ale lui Trump.

Loialitate sau ostilitate față de aliații din tabăra occidentală? Apărarea privilegiilor superputerilor de astăzi? Soarta Occidentului colectiv este pe masă”.