Negocierile de aderare la UE pot decurge mai repede pentru o țară mică precum R. Moldova, care tocmai le-a început, spune podcastului „Pe Agendă” politologul român Cristian Pîrvulescu, în sprijinul analizei sale că actualul calendar pe care și-l propun autoritățile de la Chișinău pentru încheierea negocierilor – 2028 – este „grăbit”, dar „nu imposibil”. Dar dacă țara nu-și va alinia toate procesele la regulile europene până atunci, este posibil să primească o perioadă de tranziție după aderare, mai spune Pîrvulescu, care este și copreședinte al Platformei Societății Civile UE-R. Moldova.

Explozii și incendii în împrejurimile Moscovei. În zori, pe 16 iunie, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din capitala Rusiei și din zonele învecinate, printre care și rafinăria de petrol din Kapotnea, una din principalele surse de combustibil pentru capitală. Înregistrări video verificate, publicate pe internet, au surprins acest atac. Kievul și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, încercând să întrerupă fluxul de fonduri care susține eforturile militare ale Rusiei.

Principala catedrală a mănăstirii Lavra Pecerska din Kiev, simbol al credinței ortodoxe și monument UNESCO, a fost cuprinsă de flăcări în urma unui atac aerian masiv al Rusiei, pe 15 iunie. Pentru clericii și credincioșii care au asistat la dezastru, imaginea incendiului a fost echivalentul unui „glonț tras direct în inimă”. Kievul acuză Moscova că, dincolo de infrastructură și obiective militare, atacă deliberat reperele identității, culturii și credinței naționale ale ucrainenilor.

Igor Grosu a fost reales președinte al partidului de guvernare din R. Moldova, Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind, de fapt, unicul candidat. Colegii lui din PAS spun că a fost „un proces democratic”, doar că nimeni altcineva nu a vrut să concureze pentru șefia partidului.

Ana Everling, cunoscută acasă ca Ana Munteanu, a plecat din Republica Moldova la 23 de ani și și-a construit o carieră artistică în Statele Unite pornind de la ceea ce avea mai valoros: propria identitate. În noul episod din „Laboratorul social”, discutăm despre muzică, migrație, memorie, rădăcini și despre ce spune muzica noastră despre cine suntem.

Frontiera de nord a Ucrainei arată din nou ca un teatru de război. Pe malul Niprului, grănicerii ucraineni sapă șanțuri antitanc, construiesc linii defensive și lansează drone de recunoaștere care să identifice orice mișcare din partea Belarusului. Teama unui atac rusesc dinspre nord nu mai e un scenariu ipotetic, crede Kievul.

Prin declarațiile sale homofobe și apropierea de China, Ion Ceban încearcă să-i atragă de partea sa și pe alegătorii conservatori. Este una dintre concluziile analiștilor politici Igor Boțan și Nicolae Negru din episodul din această săptămână al podcastului „Dincolo de Știri”.

Locuitorii capitalei ucrainene au reacții mixte cu privire la îndepărtarea statuii scriitorului rus Mihail Bulgakov, autorul romanului „Maestrul și Margareta”. Născut la Kiev pe vremea când orașul făcea parte din Imperiul Rus, romancierul și dramaturgul a scris satire incisive și a criticat societatea sovietică. Dar mai nou, Institutul de Memorie Națională al Ucrainei a stabilit că Bulgakov simboliza și gândirea imperialistă rusă – conform căreia Ucraina era considerată o provincie rusă.

Pe litoralul ucrainean al Mării Negre a început sezonul estival. În ciuda riscurilor de atac cu drone și rachete rusești, Odesa îi primește pe turiști și le oferă un răgaz temporar ucrainenilor obosiți de război. În căutarea câtorva ore de normalitate, mii de oameni revin în locurile îndrăgite. În paralel, de-a lungul litoralului, echipele de scafandri continuă să curețe apele Mării Negre de resturile dronelor rusești doborâte.

Artistul plastic Ghenadie Popescu lucrează de opt ani la un film de animație despre deportările staliniste din Basarabia. A ascultat zeci de povești ale familiilor deportate, apoi a reprodus chipurile victimelor. Încearcă, astfel, să arate moldovenilor cum se trăia în acea perioadă.