Paștele rămâne una dintre cele mai importante sărbători din Banat, iar obiceiurile locale continuă să fie păstrate în multe familii, chiar și în contextul schimbărilor din ultimii ani.

În prima zi de Paște, purtarea hainelor noi este un gest simbolic păstrat de cărășeni, asociat cu reînnoirea și începutul unui nou ciclu. Este un obicei care se transmite din generație în generație, mai ales în mediul rural.

Potrivit istoricului Livia Magina, oul roșu a fost dintotdeauna elementul central al sărbătorii, cu mult înainte de apariția altor simboluri moderne.

„Cred că în România iepurașul a apărut după ’90, chiar mai târziu, în anii ’95–’97. Tradiția Paștelui este legată strict de miel, nu de iepuraș, nici de cadouri sau ciocolată”, explică istoricul.

În trecut, copiii nu primeau daruri elaborate, ci se bucurau de lucruri simple, specifice perioadei.

„În urmă cu 100 de ani, cred că se dădeau ouă și cam atât. Copiii primeau doar ouă, dar aceasta era bucuria lor”, spune Livia Magina.

Ouăle pentru Paște erau strânse și pregătite cu mult înainte de sărbătoare, iar gospodăriile țineau cont de un calendar bine stabilit.

„Ouăle se numără la jumătatea postului, atunci când se pun și cloștile. Cine nu are ouă atunci știe că nu are ce vopsi de Paște”, precizează istoricul.

Ciocnitul ouălor respecta reguli clare, mai ales în prima zi de Paște.

„În prima zi se ciocnea cap cu cap. Trebuia să ciocnim fiecare, să nu rămână nimeni neciocnit”, mai spune Livia Magina.

În Banat, ziua de Paște era însoțită și de credințe populare legate de norocul din anul respectiv.

„Nu se pleca din casă în ziua de Paște. Se spunea că e bine să intre un bărbat primul în casă, pentru a avea noroc peste an”, explică istoricul.

Chiar dacă unele obiceiuri s-au schimbat, în Banatul Montan, Paștele rămâne o sărbătoare a familiei, în care simbolurile vechi continuă să fie păstrate.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Paștele în Banat: de la hainele noi la oul roșu, simbolul care unește generații apare prima dată în Radio România Reșița.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin anunță, la data de 9 aprilie 2026, un total de 146 de locuri de muncă vacante la nivelul județului, cele mai multe fiind disponibile în municipiile Reșița și Caransebeș.

În Reșița sunt disponibile 76 de locuri de muncă, acoperind o gamă largă de domenii, de la industrie și construcții, până la servicii și management.

Printre cele mai căutate posturi se numără:

La Caransebeș sunt disponibile 59 de locuri de muncă, majoritatea pentru:

În Băile Herculane sunt disponibile 5 locuri de muncă, pentru:

În Oțelu Roșu sunt oferite 6 posturi de vânzător.

Oferta AJOFM include atât posturi pentru muncitori necalificați, cât și poziții specializate sau de conducere, precum:

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot obține informații suplimentare direct la sediul AJOFM Caraș-Severin din Reșița, situat pe Strada T. Lalescu, nr. 17, sau prin email la [email protected].

SITUAŢIA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE

LA DATA DE 09.04.2026

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Peste 140 de locuri de muncă disponibile în Caraș-Severin: cele mai multe, la Reșița și Caransebeș apare prima dată în Radio România Reșița.

Perechea româno-chineză Sorana Cîrstea/Shuai Zhang s-a calificat în finala probei de dublu din cadrul turneului de tenis WTA 500 de la Linz, dotat cu premii totale de 1.049.083 de euro.

În penultimul act, Cîrstea şi Zhang au dispus de cuplul Ulrikke Eikeri (Norvegia)/Quinn Gleason (SUA), cap de serie numărul patru, cu 7-5, 6-2. Cotate ca principalele favorite ale turneului, românca şi partenera sa au obţinut victoria într-o oră şi 20 de minute.

Perechea româno-chineză şi-a asigurat un cec de 32.520 de euro şi 325 de puncte WTA. În finală, Cîrstea şi Zhang vor juca împotriva cehoaicelor Jesika Maleckova/Miriam Skoch. Meciul pentru trofeu este programat duminică, 12 aprilie, de la ora 16.30.

sursa foto: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Sorana Cîrstea va juca finala turneului de la Linz apare prima dată în Radio România Reșița.

Tunurile au tăcut sâmbătă pentru prima dată în ultimul an în războiul dintre Rusia și Ucraina, odată cu un armistițiu de Paște, care nu are însă șanse de a fi prelungit, relatează agenția EFE.

Vor fi numai 32 de ore de armistițiu și acesta expiră în noaptea de duminică spre luni la ora locală 00:00, mai ales că negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate de două luni din cauza războiului din Iran.

Este al patrulea armistițiu de scurtă durată între cele două tabere din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina. Armistițiul a fost anunțat inițial în mod unilateral de Rusia joi seară, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a aprobat câteva ore mai târziu. Dar fiecare tabără a avertizat că va riposta imediat dacă cealaltă încalcă încetarea focului.

Zelenski ceruse un armistițiu pentru tot sfârșitul săptămânii, însă președintele rus Vladimir Putin a acceptat numai o încetarea focului de o zi și jumătate. În viziunea Moscovei, orice încetare a focului ar fi în avantajul armatei ucrainene, întrucât ar ajuta-o să-și consolideze pozițiile, să se regrupeze, să ocupe noi poziții sau să-și refacă forțele.

Totuși, președintele ucrainean a propus prelungirea pauzei în lupte dincolo de Paște, argumentând că ‘un armistițiu de Paște ar putea deveni începutul unei mișcări reale către pace’. Însă Kremlinul a spulberat din nou orice speranță de a-l prelungi dincolo de ziua duminică, afirmând că armistițiul este exclusiv pentru Paștele ortodox și are ‘un caracter umanitar’, întrucât este o zi sfântă atât pentru ruși, cât și pentru ucraineni.

Pe lângă încetarea focului, Rusia și Ucraina au anunțat sâmbătă schimbul a 350 de prizonieri de război, câte 175 din fiecare tabără, un schimb mediat de Emiratele Arabe Unite.

Între timp, Zelenski nu și-a pierdut speranța că, după negocierile cu Iranul de la Islamabad, emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor deplasa la Kiev pentru a debloca procesul de pace în Ucraina.

Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17-18 februarie la Geneva și s-a încheiat fără progrese, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a abordării modalităților de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.

Conform surselor diplomatice, discuțiile au fost foarte tensionate și Rusia nu a cedat în fața cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene și ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia.

Dar Zelenski refuză în continuare să-și asume politic o asemenea cedare teritorială și cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susține că a priori va respinge cedarea Donbasului.

Agerpres

Foto: Vyacheslav Madiyevskyy/REUTERS

Post-ul Tunurile au tăcut în #Ucraina, dar numai de Paște apare prima dată în Radio România Reșița.

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare a cerealelor și de transformările culturale din spațiul românesc.

Răspândirea cozonacului și a altor deserturi elaborate a fost posibilă odată cu dezvoltarea industriei de morărit. Măcinarea cerealelor se face pe teritoriul actual al României de câteva mii de ani, pornind de la metode primitive, cu pietre sau mojare, până la mori de apă, de vânt și, ulterior, mecanice și electrice.

Un moment important îl reprezintă apariția morilor moderne, precum Moara lui Assan, dotată cu motor cu aburi, primul de acest tip din România.

În trecut, făina era mult mai grunjoasă, ceea ce făcea ca prepararea aluaturilor să fie dificilă, necesitând timp îndelungat de coacere. Rețetele vechi menționează termeni precum „fruntea” sau „flama de făină”, adică făină cernută de mai multe ori.

Chiar dacă forma actuală nu exista, preparate asemănătoare cozonacului erau prezente în alimentația românilor. Acestea semănau mai degrabă cu aluaturi de pâine sau checuri, uneori cu umplutură.

Cozonacul este menționat încă din 1695, în „Cartea de bucate de la Cluj”, unde apare ca substitut pentru pâine în diverse rețete. De exemplu, era folosit în combinație cu lapte dulce sau chiar în preparate sărate, precum „domica”, unde feliile de cozonac erau alternate cu brânză și opărite cu apă sărată.

Istoria termenului este la fel de interesantă ca desertul în sine. Potrivit lingviștilor, cuvântul provine din neogreacă și a ajuns în limba română prin filieră bulgară.

Conform analizei realizate de Dan Alexe, termenul „cozonac” derivă din grecescul „kosonaki”, care înseamnă „păpușică”, denumire inspirată de forma prăjiturii.

Inițial însă, „kosonaki” desemna un produs complet diferit: figurine din nuci și miere, asemănătoare unei nugale, răspândite în zona Mării Negre. O variantă apropiată se regăsește și în bucătăria georgiană, sub denumirea „gozinaki”.

Prima rețetă de cozonac publicată în spațiul românesc datează din 1841 și le aparține lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi.

Rețeta presupunea cantități generoase de ingrediente: făină, lapte, ouă, unt și drojdie de bere, iar aluatul era frământat până când se desprindea de mâini, apoi lăsat la dospit înainte de coacere.

Indiferent de transformările prin care a trecut de-a lungul timpului, cozonacul a rămas un simbol al sărbătorilor în România, în special de Paște și Crăciun, păstrând legătura dintre tradiție, gust și identitate culturală.

Post-ul Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX apare prima dată în Radio România Reșița.

Poliția din Viena a reușit să neutralizeze o grupare de infractori, majoritatea români, care a fraudat peste 300 de companii austriece.

Gruparea era formată din 10 bărbați și o femeie, cu vârste cuprinse între 19 și 50 de ani.

Cu excepția unei persoane care avea cetățenia austriacă, restul sunt români.

Conform presei austriece, aceștia închiriau apartamente de vacanță, iar la adresele respective comandau diverse produse pe care nu le mai plăteau.

Potrivit Radio România Actualități, bunurile erau apoi vândute în București.

Răufăcătorii foloseau cartele preplătite de telefonie, cu ajutorul cărora creau adrese de e-mail fictiv, produsele fiind comandate prin acele adrese.

Cele mai multe bunuri achiziționate constau în băuturi alcoolice, alimente, cosmetice, îmbrăcăminte și produse energizante.

Gruparea ar fi responsabilă de 1.300 de asemenea fraude, iar prejudiciul s-ar ridica la 160.000 de euro.

Foto: Pixabay

Post-ul AUSTRIA: Poliția din Viena a destructurat o grupare infrancțională, formată aproape în totalitate din români apare prima dată în Radio România Reșița.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un mesaj cu prilejul Sfintelor Paşti, în care îndeamnă la pace, iubire fraternă şi fapte bune în familie şi în societate.

„Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos sau Sfintele Paşti este cea mai mare sărbătoare a Bisericii, deoarece Învierea lui Hristos este începutul sau arvuna învierii tuturor oamenilor ca biruinţă definitivă a vieţii asupra morţii. De aceea, Crezul ortodox se încheie cu această mărturisire <>. Învierea lui Hristos nu este revenirea la viaţa umană pământească, amestecată cu suferinţa şi cu frica de moarte, ci este intrarea omului într-o altă viaţă, în viaţă cerească veşnică. De aceea, în noaptea de Paşti, Biserica Ortodoxă cântă: <>. Primele cuvinte rostite de Domnul Iisus Hristos în dimineaţa Învierii Sale din morţi au fost adresate femeilor mironosiţe: <>, iar în seara Învierii Sale s-a adresat ucenicilor săi, zicând: <>. De aceea, Sfintele Paşti sunt sărbătoarea bucuriei şi a păcii, a iertării şi a comuniunii în familie, în comunitate, în popor şi în lumea întreagă”, transmite Daniel.

Întâistătătorul BOR cheamă la pace şi înţelegere între popoare.

„Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos ne cheamă să arătăm bucurie şi pace, iubire fraternă şi faptă bună în jurul nostru, în familie şi în societate, să ajutăm pe cei săraci şi singuri, să ne rugăm pentru cei suferinzi, dar şi pentru românii aflaţi între străini, în mod deosebit să ne rugăm pentru pace şi înţelegere între popoare”, se arată în mesajul PF Daniel.

„Calde doriri de pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu salutarea pascală <>”, a completat Patriarhul.

Duminică, creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Învierea Domnului – Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii.

Post-ul Patriarhul Daniel: Sfintele Paşti sunt sărbătoarea bucuriei şi a păcii, a iertării şi a comuniunii în familie, în comunitate, în popor şi în lumea întreagă apare prima dată în Radio România Reșița.

Transportul public din Reșița va funcționa după un program special în noaptea de Înviere, pentru a asigura mobilitatea crescută a călătorilor care participă la slujbele religioase.

Potrivit directorului Societății TUR, Laurențiu Stanciu, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 11 spre 12 aprilie, programul tramvaielor va fi suplimentat. Graficul de circulație este afișat atât în stații, cât și în mijloacele de transport, pentru a facilita informarea călătorilor.

În intervalul menționat, tramvaiele vor circula:

Pentru a sprijini deplasarea în noaptea de Înviere, va fi introdusă o cursă suplimentară de autobuz pe ruta DSV – Marginea. Plecarea este programată la ora 00:30 din stația DSV, situată pe strada Timișoarei.

În celelalte zile de sărbătoare, mijloacele de transport în comun din Reșița vor circula după programul obișnuit de weekend, a mai precizat Laurențiu Stanciu.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Program special al transportului public din Reșița în noaptea de Înviere apare prima dată în Radio România Reșița.

Majoritatea magazinelor din România vor fi închise în prima zi de Paște, pe 12 aprilie 2026. Retailerii au anunțat programe speciale pentru perioada sărbătorilor.

În perioada sărbătorilor pascale, programul magazinelor Lidl din România va fi următorul:

Și Kaufland România a anunțat programul special pentru perioada Paștelui:

Pentru Carrefour România, programul anunțat este:

Având în vedere programul redus și zilele în care magazinele vor fi închise, clienții sunt sfătuiți să își planifice din timp cumpărăturile pentru masa de Paște.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Magazinele din România își modifică programul de Paște 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.

În perioada sărbătorilor pascale, Inspectoratul de Poliție Județean Caraș-Severin anunță mobilizarea zilnică a aproximativ 150 de polițiști din structurile operative, pentru menținerea ordinii publice și intervenția rapidă la evenimentele sesizate de cetățeni.

Măsurile vin în contextul creșterii numărului de persoane în spațiile publice, în special în apropierea lăcașelor de cult și a zonelor de agrement.

Polițiștii vor acționa în sistem integrat pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, în special:

Scopul principal este ca cetățenii să se bucure de sărbători în siguranță, fără incidente.

Polițiștii rutieri vor fi prezenți pe principalele artere din județ, unde vor desfășura:

Autoritățile subliniază importanța responsabilității în trafic, mai ales în contextul deplasărilor frecvente din minivacanța de Paște.

Pentru a preveni situațiile neplăcute, polițiștii transmit o serie de recomandări esențiale:

În cazul în care sunteți martorii unor fapte antisociale sau aveți nevoie de ajutor, poliția recomandă sesizarea celei mai apropiate unități sau apelarea numărului unic de urgență 112.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Măsuri speciale de Paște: peste 150 de polițiști mobilizați zilnic în Caraș-Severin pentru siguranța cetățenilor apare prima dată în Radio România Reșița.