O femeie în vârstă de peste 70 de ani a murit vineri seara, după ce zidul porții casei în care locuia s-a prăbușit peste ea, în localitatea Alioș din judetul Timis.

Potrivit unei informări de presă transmise de ISU Timiș și citate de Agerpres, pompierii de la Punctul de Lucru Pischia au intervenit pentru degajarea persoanei surprinse sub dărâmături. La fața locului au fost mobilizate o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și o ambulanță SAJ.

Echipajele ajunse la intervenție au constatat că victima prezenta leziuni incompatibile cu viața.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul ISU Timiș: Femeie de peste 70 de ani a murit în Alioș, după prăbușirea zidului porții apare prima dată în Radio România Reșița.

Festivalul Baconului de la Kačarevo, cunoscut sub numele de „Slaninijada”, revine pe 21 februarie 2026 și deschide oficial sezonul festivalurilor din Banatul istoric. Considerat unul dintre cele mai savuroase evenimente gastronomice din regiune, festivalul atrage anual mii de vizitatori din Serbia, România și alte țări europene.

Slaninijada este un festival gastronomic dedicat baconului (slăninii) și preparatelor tradiționale din carne de porc. Evenimentul are loc în localitatea Kačarevo, Serbia, și pune în valoare tradițiile culinare bănățene și sârbești, într-o atmosferă autentică de târg popular.

Vizitatorii sunt întâmpinați cu:

Punctul culminant al festivalului este concursul de preparare a slăninii, unde producători locali și internaționali concurează pentru titlul de cel mai gustos șonc. În competiție participă în fiecare an și producători români din Banat, contribuind la caracterul transfrontalier al evenimentului.

Printre preparatele locale care nu trebuie ratate se numără:

Festivalul Baconului de la Kačarevo este mai mult decât un eveniment culinar. Este o celebrare a tradițiilor gastronomice din Banatul istoric, un prilej de întâlnire între culturi și un eveniment ideal pentru turiștii care doresc să descopere bucătăria autentică balcanică.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Festivalul Baconului de la Kačarevo 2026: „Slaninijada”, cel mai gustos eveniment din Banatul istoric apare prima dată în Radio România Reșița.

Comunitatea din Vălișoara, județul Caraș-Severin, se pregătește pentru unul dintre cele mai așteptate evenimente ale începutului de an: Balul Portului Popular, organizat sâmbătă, 21 februarie 2026, de la ora 18:00. Evenimentul aduce în prim-plan tradiția, credința și identitatea locală, într-o atmosferă autentic românească.

Localitatea Vălișoara, din județul Caraș-Severin, găzduiește pe 21 februarie 2026, începând cu ora 18:00, Balul Portului Popular, un eveniment dedicat valorilor tradiționale și comunității locale.

Organizatorii transmit că balul este „un eveniment dedicat tradiției, credinței și identității noastre locale”, invitând participanții să îmbrace portul popular sau ținute inspirate din tradiția românească.

Atmosfera va fi întreținută de:

Evenimentul va fi prezentat de Dan Liut.

Programul include:

Organizatorii promit o seară de cântec, joc și voie bună, într-un cadru care celebrează rădăcinile culturale ale Banatului de Munte.

Balul Portului Popular este organizat cu sprijinul:

Președinte organizator este prof. gr. did. I Religie Ortodoxă Codilă Adrian Petru.

Balul Portului Popular de la Vălișoara își propune să reafirme legătura dintre generații și valorile autentice ale satului românesc.

Evenimentul se anunță a fi un punct de referință în calendarul cultural al județului Caraș-Severin, reunind artiști, dansatori și membri ai comunității într-o celebrare a identității locale.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Balul Portului Popular la Vălișoara, în 21 februarie 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.

AJOFM anunţă 130 de locuri de muncă vacante în Caraș-Severin. Cele mai multe posturi sunt în Reșița și Băile Herculane.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin a publicat situația locurilor de muncă vacante la data de 20.02.2026. În total, în județ sunt disponibile 130 de posturi, cele mai multe fiind în Reșița și Băile Herculane.

În Reșița sunt vacante 84 de posturi, în domenii variate, de la industrie și construcții, la comerț și HoReCa.

Printre cele mai căutate meserii se numără:

De asemenea, sunt disponibile posturi de conducere precum director producție, șef serviciu resurse umane și arhivă, șef serviciu control de calitate sau specialist guvernanță corporativă.

În Băile Herculane sunt disponibile 35 de locuri de muncă, multe în turism și servicii.

Posturile includ:

În Caransebeș sunt disponibile 8 locuri de muncă, dintre care:

În Moldova Nouă sunt vacante 2 posturi pentru medici specialiști:

În Oțelu Roșu este disponibil un post de lucrător comercial.

Oferta actuală acoperă o gamă largă de calificări, de la muncitori necalificați și ucenici, până la ingineri, economiști și specialiști în domenii tehnice sau administrative.

Persoanele interesate pot obține informații suplimentare și pot depune dosarele la sediile agențiilor locale sau prin intermediul Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Sursă: AJOFM

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul AJOFM: 130 de locuri de muncă vacante în Caraș-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

În rubrica de sâmbătă dedicată bucătăriei mediteraneene, aducem pe masă o rețetă simplă, gustoasă și sustenabilă: Polpette di pane, chiftelele din pâine specifice regiunii Puglia din sudul Italiei.

Inspirată din tradiția rurală italiană, această rețetă valorifică pâinea rămasă, transformând-o într-un preparat crocant la exterior și moale în interior. Este o alegere ideală pentru un aperitiv rapid, o gustare savuroasă sau chiar pentru a însoți paste precum orecchiette cu ragu.

Bucătăria mediteraneană este recunoscută la nivel internațional pentru combinația dintre plăcere, echilibru nutrițional și calitatea ingredientelor. Grăsimile provin în principal din uleiul de măsline, iar accentul cade pe simplitate, prospețime și preparare corectă.

Polpette di pane respectă această filosofie: puține ingrediente, procesare minimă, gust autentic.

500 g pâine (fără coajă)

2 ouă medii

pătrunjel tocat, după gust

lapte, cât este necesar

50 g pecorino ras

50 g parmezan ras

3 căței de usturoi tocați

piper negru, după gust

un praf de sare

ulei vegetal (arahide sau alt ulei pentru prăjit)

Se îndepărtează coaja pâinii și miezul se fărâmițează grosier.

Se adaugă lapte peste pâine, apoi se stoarce excesul.

Se încorporează ouăle, pătrunjelul, brânzeturile rase, usturoiul, sarea și piperul.

Se frământă până se obține un aluat compact.

Se formează biluțe și se lasă la frigider 30 de minute.

Varianta clasică – prăjire în ulei

Se prăjesc în ulei încins, în tranșe mici, pentru a menține temperatura constantă. Când devin aurii, se scot pe hârtie absorbantă.

Varianta mai ușoară – friteuza cu aer

Se preîncălzește aparatul 3 minute la putere maximă. Se așază biluțele unse ușor cu ulei și se gătesc 10 minute la 180°C.

Polpette di pane se servesc calde, ca aperitiv, gustare sau garnitură. Sunt crocante la exterior și incredibil de fragede în interior, cu aromă intensă de brânză și usturoi.

Este o rețetă mediteraneană versatilă, economică și prietenoasă cu mediul – dovada că mâncarea bună începe cu respectul pentru ingrediente.

Poftă bună și bucurați-vă de fiecare masă!

Post-ul Polpette di pane – rețeta mediteraneană din Puglia. Chiftele crocante din pâine, gata în 30 de minute apare prima dată în Radio România Reșița.

Președinții tuturor celor 16 Curți de Apel din România au transmis un memorandum comun președintelui Nicușor Dan, solicitându-i să nu promulge legea care reformează pensiile magistraților și să ceară reexaminarea acesteia de către Parlament.

Legea, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea după patru luni de dezbateri, cinci amânări și două asumări succesive, a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională (CCR) în urmă cu două zile.

CCR a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, permițând astfel promulgarea documentului.

Reforma prevede tăierea pensiilor de serviciu și creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.

Principala obiecție a Curților de Apel este încălcarea principiului neretroactivității, precizează Radio România Actualități.

De asemenea, magistrații susțin că măsura încalcă dreptul european privind independența justiției.

„Măsurile legislative naționale privind statutul magistraților, inclusiv remunerația și pensiile, intră în domeniul Dreptului Uniunii Europene atunci când afectează independența judecătorilor chemați să aplice dreptul UE”, se arată în document.

Magistrații se declară „vădit discriminați” față de alte categorii de funcționari publici și invocă necorelarea cu legislația europeană, tratatele internaționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Post-ul Curțile de Apel îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită în Parlament reforma pensiilor magistraților apare prima dată în Radio România Reșița.

Merele Renet de Canada sunt recunoscute ca fiind printre cele mai potrivite fructe pentru persoanele cu diabet, datorită indicelui glicemic scăzut spre moderat și conținutului ridicat de fibre solubile, în special pectină. Aceste caracteristici contribuie la reglarea glicemiei și la prevenirea variațiilor bruște ale nivelului de zahăr din sânge.

Consumate cu coajă, merele Renet de Canada oferă o energie constantă, fără creșteri rapide ale glicemiei. Fibrele încetinesc absorbția zaharurilor în sânge, motiv pentru care specialiștii recomandă consumul de mere proaspete, crude, evitând sucurile, compoturile sau alte variante procesate.

Gustul lor acrișor pronunțat este un alt avantaj, deoarece acest soi conține cantități reduse de zaharuri naturale, fiind considerat un fruct sigur și nutritiv pentru diabetici.

Renet de Canada este un soi de măr de iarnă, apreciat atât pentru consumul zilnic, cât și pentru utilizarea în bucătărie:

Pomii sunt viguroși și înfloresc târziu, ceea ce îi face mai rezistenți la înghețurile târzii. Soiul face parte din categoria merelor „răpănoase”, fiind foarte apreciat pentru plăcinte și prăjituri cu mere, fără adaos mare de zahăr.

În Piața Agroalimentară Reșița Nord, merele Renet de Canada sunt aduse de producători locali. Unul dintre aceștia este Vasile Ilcu, care explică cererea mare pentru acest soi:

„Comercializez mere din toate felurile, inclusiv pentru diabetici. Renet de Canada vine din zona Timișoarei, din Tomnatic. Kilogramul costă 7,50 lei, iar oamenii cumpără și câte 10–20 de kilograme, pentru că acest soi se găsește greu. Sunt mere acre, nu conțin zahăr, iar diabetici sunt mulți. Mă găsiți zilnic în Piața Reșița Nord, între orele 8.00 și 17.00.”

Datorită proprietăților sale, Renet de Canada este recomandat nu doar diabeticilor, ci și persoanelor care preferă gusturile mai puțin dulci sau o alimentație echilibrată. Este un măr versatil, potrivit atât pentru consumul crud, cât și pentru deserturi cu conținut redus de zahăr.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Merele Renet de Canada, recomandate în alimentația diabeticilor se găsesc în cantităţi apreciabile în Piaţa Agroalimentară Reşiţa Nord apare prima dată în Radio România Reșița.

Artistul plastic Doru Vasiuţi se remarcă drept unul dintre creatorii contemporani profund ancorați în valorile artei românești, fiind puternic influențat de opera și filosofia marelui sculptor Constantin Brâncuși, pe care îl consideră mentorul său spiritual. Fascinat de esența formelor pure și de simbolistica zborului ca expresie supremă a libertății creatoare, Doru Vasiuţi transpune această viziune într-un limbaj sculptural personal, în care tradiția și modernitatea se împletesc armonios.

Lucrările lui Doru Vasiuţi reprezintă reinterpretări contemporane ale elementelor brâncușiene, fără a le copia, ci integrându-le într-o expresie artistică autentică. Sculpturile sale explorează constant echilibrul dintre simplitate și complexitate, dintre material și spirit, dintre formă și semnificație. Fiecare creație devine un omagiu adus geniului care a redefinit sculptura modernă și a impus esențializarea ca principiu artistic fundamental.

Realizate din lemn, piatră sau metal, operele lui Vasiuţi sunt rezultatul unei căutări interioare profunde, orientate spre descoperirea frumuseții esențiale și a dimensiunii spirituale a artei. Privitorul este invitat nu doar să observe, ci să simtă și să contemple, într-o experiență vizuală și emoțională aparte.

Doru Vasiuţi creează sculpturi care transcend timpul, evocând o legătură subtilă între om, natură și cosmos. Pentru artist, fiecare lucrare este un dialog tăcut cu materialul, o conversație în care lemnul, piatra sau metalul capătă viață și devin purtătoare de sens. Inspirat de filosofia lui Brâncuși, el pune accent pe armonia proporțiilor și pe forța formelor simplificate, capabile să provoace introspecție și liniște interioară.

Creația lui Doru Vasiuţi poate fi privită ca un zbor continuu către esența frumuseții și a spiritului uman. Fiecare sculptură poartă amprenta unei măiestrii atent cultivate și confirmă ideea că adevărata artă este un limbaj universal, capabil să transmită emoție, să inspire și să provoace reflecție.

Astăzi vă invităm să descoperiți povestea unui artist care a transformat sculptura într-o formă de dialog profund cu materia, în special cu lemnul. Prin meșteșugul său autentic, Doru Vasiuţi ne demonstrează că arta nu este doar expresia talentului, ci și o cale de a explora, înțelege și interpreta lumea într-un mod sincer și profund.

Povestea artistului care a transformat arta sculpturii într-o formă de dialog cu lemnul o puteţi afla sâmbătă, 21 februarie 2026 pe 105.6 FM de la 15:15, precum şi miercuri, 25 februarie de la 16:15.

Foto: Radio Romania Resita

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Doru Vasiuţi – sculptorul care transformă materia în dialog spiritual, sub inspirația lui Brâncuși apare prima dată în Radio România Reșița.

Tradiția leoarfelor (Fășanc) prinde din nou viață la Răcășdia, unde comunitatea locală își propune să readucă în prim-plan un obicei străvechi specific Banatului Montan, menit să alunge iarna și să întâmpine primăvara cu voie bună, măști și ritualuri populare.

Cunoscut sub denumiri precum Fășanc, Fărșang sau Fasching, acest obicei de origine central-europeană marchează perioada dintre Bobotează și începutul Postului Paștelui. Personajele mascate – numite popular leoarfe – întruchipează spirite, personaje satirice sau simboluri ale haosului, având rolul de a alunga răul, frigul și bolile iernii.

Măștile colorate, costumele zgomotoase și alaiurile pline de energie transformă satul într-o adevărată sărbătoare populară, unde râsul, ironia și jocul devin forme de purificare colectivă.

Sub mesajul „Reînviem tradiția leoarfelor (Fășanc)”, inițiatorii evenimentului își propun să reactiveze o moștenire culturală aproape uitată, dar extrem de valoroasă pentru identitatea locală. Sloganul „Hai să readucem voia bună a leoarfelor la Răcășdia!” exprimă dorința de a implica întreaga comunitate – de la copii și tineri, până la păstrătorii tradițiilor. Evenimentul va avea loc în 21 februarie 2026 de la ora 13.00.

Evenimentul este susținut de Asociația Culturală și Școala Gimnazială Gheorghe Guga, subliniind rolul educației și al implicării civice în transmiterea patrimoniului imaterial către noile generații. Prin astfel de inițiative, tradițiile nu rămân simple amintiri, ci devin experiențe vii, trăite și reinterpretate în prezent.

Pentru Radio Reşiţa primarul comunei Răcăşdia, Nicoleta Lechici:

Reînvierea Fășancului la Răcășdia nu este doar o manifestare folclorică, ci un act de recuperare a identității culturale bănățene. Leoarfele, măștile și ritualurile lor readuc comunitatea împreună și oferă Banatului Montan șansa de a-și promova tradițiile autentice într-un context contemporan, inclusiv turistic și educațional.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Fășancul revine la Răcășdia şi renaște tradiția leoarfelor din Banatul Montan apare prima dată în Radio România Reșița.

În cadrul Centrului rezidențial de asistență și reintegrare socială pentru persoane fără adăpost din Caransebeș sunt găzduiți, în prezent, 32 de beneficiari. 26 sunt bărbați și 6 femei. De la începutul anului 2026 și până acum, 9 persoane au solicitat sprijinul centrului. 14 au cerut încetarea serviciilor din diverse motive.

Potrivit conducerii instituției, două persoane au fost transferate la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița. Alte două la centre pentru persoane adulte cu dizabilități din județ, trei beneficiari și-au găsit un loc de muncă, iar o persoană s-a reintegrat în familie.

În prezent, sunt în curs opt dosare pentru admiterea la un cămin pentru persoane vârstnice. De asemenea, cinci dosare pentru centre destinate adulților cu dizabilități. Şase dosare pentru încadrare în grad de handicap. La sfârșitul lunii martie, alți doi beneficiari urmează să revină în familie.

Centrul dispune de 80 de locuri și oferă servicii rezidențiale pe o perioadă de un an. De asemenea, există posibilitatea prelungirii pentru încă un an, dar și cazare pe timp de noapte. Scopul principal este creșterea șanselor de recuperare și integrare în familie sau comunitate și reducerea marginalizării persoanelor dependente de mediul stradal.

De câteva zile, noul șef al centrului este Dochia Lepa, care a preluat conducerea instituției în locul lui Iosif Gherghinuță.

Într-o declarație privind situația actuală a centrului, Dochia Lepa a subliniat: „În cadrul centrului rezidențial de asistență și reintegrare socială pentru persoane fără adăpost Caransebeş avem căzduiți 32 de beneficiari, dintre care 26 sunt bărbați și 6 femei.”

Aceasta a precizat că, de la începutul anului, nouă persoane au solicitat sprijin, iar 14 au părăsit centrul, fie prin transfer către alte servicii sociale, fie prin reintegrare socio-profesională sau familială.

„Centrul pune la dispoziție 80 de locuri. Aici oferim servicii de tip rezidențial pe o perioadă de un an de zile. Există posibilitate de prelungire de încă un an, sau o cazare pe timp de noapte. Scopul este creșterea șanselor de recuperare și integrare în familie sau comunitate și estomparea marginalizării persoanelor dependente de mediul stradal”, a declarat Dochia Lepa.

Noua conducere transmite un mesaj clar către persoanele fără adăpost sau aflate în situații de risc social, încurajându-le să apeleze la serviciile specializate.

„Îndrumăm persoanele aflate în dificultate să solicite sprijinul serviciului de asistență socială din cadrul primăriilor”, a mai precizat șefa centrului.

Sursa foto: Centrul pentru persoane fără adăpost Caransebeș

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Accent pe reintegrare la Centrul pentru persoane fără adăpost din Caransebeș: zeci de beneficiari sprijiniți, conducere nouă la instituție apare prima dată în Radio România Reșița.