Radio România Reșița

CFR Călători introduce o nouă funcționalitate în aplicația mobilă. Este vorba despre rezervarea locurilor pentru abonați, direct de pe telefon.

CFR Călători anunță o nouă etapă importantă în procesul de digitalizare a serviciilor feroviare, prin introducerea unei funcționalități moderne în aplicația mobilă „CFR Călători bilete online”, disponibilă pentru telefoanele mobile. Actualizarea are ca scop îmbunătățirea experienței de călătorie pentru pasagerii care utilizează abonamente.

Prin noua funcționalitate, călătorii care dețin abonamente – adulți, elevi sau studenți – pot rezerva locul în trenurile cu regim de rezervare, direct din aplicația mobilă, fără a mai fi necesară deplasarea la ghișeu.

Funcționalitatea este activă și disponibilă deja, fiind compatibilă atât cu:

Astfel, pasagerii pot planifica călătoriile mai eficient și beneficiază de un plus de confort și predictibilitate.

CFR Călători precizează că această actualizare face parte din strategia companiei de modernizare și digitalizare, având ca obiectiv principal creșterea calității și accesibilității transportului feroviar pentru toți utilizatorii.

Aplicația „CFR Călători bilete online” oferă deja multiple opțiuni pentru achiziția biletelor și gestionarea călătoriilor, iar noua funcție vine să completeze gama de servicii digitale dedicate pasagerilor fideli.

Pentru informații actualizate privind circulația trenurilor, călătorii pot apela la următoarele surse oficiale:

Sursă: CFR Călători

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul CFR Călători: rezervarea locurilor pentru abonați, direct de pe telefon prin aplicaţia mobilă apare prima dată în Radio România Reșița.

Trei atleți de top ai Caransebeșului s-au remarcat în cadrul unui puternic concurs internațional desfășurat în Ungaria. Lucian Ștefan, sportiv format la Caransebeș, dar legitimat acum la CSU Alba Iulia, a trecut primul linia de sosire în proba de 3000 m.

Foarte bine au alergat și colegii de la CSS Caransebeș Andrei Crașovan și Isabela Cubin – la 3000, respectiv 800 m. Detaliază antrenorul emerit Cristian Dragomir.

“Am făcut o deplasare la Nyíregyháza, în Ungaria, pentru că acolo este o sală de atletism regulamentară – și mă interesau performanțele de timp la cei trei sportivi. Cu toţii au alergat foarte bine. Lucian chiar a câștigat proba de 3.000 de metri cu o performanță excelentă, care îl situează pe poziții fruntașe în topurile internaționale. Iar Andrei Crașovan și Isabela Cubin s-au clasat amândoi pe locul șase la categoriile lor de vârstă, cu recorduri personale.

Lucian a alergat 3000 m în 8 min, 19 secunde și o sutime. Andrei Clasovan, la aceeași distanță, 8 minute și 55 de secunde, record personal în sală. Isabela Cubin, la 800 de metri, a scos un timp de 2 minute, 25 de secunde. Sunt foarte mulțumit, pentru că a fost primul nostru concurs. A venit după o perioadă grea de încărcare, în cele trei săptămâni petrecute în cantonamentul din Turcia. Din păcate, când am ajuns acasă o săptămână, nu ne-am mai putut pregăti corespunzător, din cauza condițiilor meteo. Ţinând cont de toţi aceşti factori, sportivii s-au descurcat foarte bine.”

Alți șase atleți de la CSS Caransebeș au participat în capitală la Cupa RMA. Alexandra Purdescu, Oana Cubin, Ianis Ilie, Christian Tamaș,  Ionel Roșca si Marius Boboc au avut evoluții foarte bune în cadrul grupei de vârstă Under 18. Cu toții au reușit să stabilească noi recorduri personale în probele în care au concurat.

La Cupa RMA au participat și trei atleți caransebeșeni care concurează la secțiunea masters – dar pentru CS Municipal Reşiţa. Anca Rada a câștigat probele de 1500 si 800 m. Cosmin Ilie s-a clasat al doilea la 400 m, iar Tiberiu Tămaș a luat locul trei la 200 m.

Atleții din Caransebeș sunt pregătiți de antrenorii Cristian Dragomir, Iuliana Enache, Marian Enache și Roxana Pepa.

foto: facebook Dragomir Eugen Cristian

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Start cu dreptul în 2026! Atleţii Caransebeşului s-au remarcat în competiţii interne şi internaţionale apare prima dată în Radio România Reșița.

Direcția de Sănătate Publică Timiș a confirmat primul deces cauzat de gripă din acest sezon, o veste care readuce în atenție riscurile reale ale infecțiilor respiratorii, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile. Victima este o femeie în vârstă de 55 de ani, care suferea de mai multe afecțiuni asociate și nu era vaccinată antigripal.

Potrivit autorităților sanitare, cazul a fost confirmat în urma investigațiilor de laborator, iar evoluția bolii a fost una rapidă, pe fondul problemelor medicale preexistente.

Datele centralizate de Direcția de Sănătate Publică arată o creștere îngrijorătoare a numărului de îmbolnăviri respiratorii în județ. În perioada 19-25 ianuarie, aproape 2.000 de persoane au fost diagnosticate cu infecții ale căilor respiratorii superioare, dintre care 36 au necesitat spitalizare.

În același interval, 173 de pacienți au fost diagnosticați cu pneumonie, iar 70 dintre aceștia au fost internați pentru tratament de specialitate. De asemenea, au fost identificați 221 de pacienți suspecți de gripă, 62 necesitând internare, ceea ce indică o presiune crescută asupra unităților sanitare din județ.

Reprezentanții DSP subliniază că formele severe de gripă apar, în majoritatea cazurilor, la persoane cu boli cronice sau cu un sistem imunitar slăbit. Femeia decedată se încadra în această categorie de risc, iar lipsa vaccinării antigripale a contribuit la agravarea stării de sănătate. Specialiștii atrag atenția că vaccinul antigripal rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție împotriva formelor grave și a complicațiilor, inclusiv a decesului.

În contextul creșterii numărului de cazuri, autoritățile sanitare reamintesc populației importanța respectării măsurilor de prevenție. Vaccinarea antigripală este recomandată în special persoanelor cu afecțiuni cronice, vârstnicilor, gravidelor și cadrelor medicale.

Totodată, medicii recomandă prezentarea la medicul de familie sau la unitățile medicale la apariția primelor simptome: febră, tuse, dureri musculare, oboseală accentuată pentru diagnostic și tratament precoce.

Direcția de Sănătate Publică Timiș anunță că monitorizează atent evoluția infecțiilor respiratorii și a cazurilor de gripă din județ și face apel la responsabilitatea populației pentru a limita răspândirea virusului. Primul deces din acest sezon este un semnal de alarmă care arată că gripa nu este o boală banală, iar prevenția și prezentarea timpurie la medic pot face diferența între o formă ușoară și una cu evoluție severă.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Primul deces de gripă, din acest sezon rece a fost confirmat în județul Timiș. Autoritățile trag un semnal de alarmă apare prima dată în Radio România Reșița.

Judeţul Mehedinţi se află sub avertizare hidrologică. Mai multe râuri au depășit cotele de atenție, iar Motru a ieșit din matcă la Broșteni.

Situație hidrologică îngrijorătoare în județul Mehedinți, unde mai multe cursuri de apă au depășit marți, 27 ianuarie 2026 cotele de atenție, iar râul Motru a depășit cota de inundație la stația hidrometrică Broșteni, potrivit informațiilor transmise de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu.

Conform datelor oficiale, cele mai importante depășiri ale cotelor hidrologice sunt următoarele:

Reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Mehedinți au desfășurat acțiuni de monitorizare și intervenție preventivă pe mai multe cursuri de apă, în special:

Intervențiile au vizat îndepărtarea blocajelor și a acumulărilor de material lemnos și plutitori, în special în zonele de mal, unde astfel de obstacole pot favoriza creșteri rapide ale nivelului apei și apariția inundațiilor.

Pe întreaga durată a manifestării fenomenelor hidrologice periculoase, ABA Jiu menține legătura permanentă cu autoritățile locale, comitetele locale pentru situații de urgență și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Sunt monitorizate cu prioritate punctele critice, precum podurile, podețele și sectoarele cu risc crescut de colmatare.

Directorul ABA Jiu, Daniel Naicu, subliniază importanța intervenției rapide:

„În perioadele cu coduri hidrologice, intervenția rapidă și prevenția sunt esențiale. Oamenii noștri sunt în teren încă de la primele ore ale dimineții, cunosc fiecare curs de apă și fiecare punct vulnerabil. Acționăm înainte ca situațiile să devină critice, pentru protejarea comunităților și a infrastructurii.”

Autoritățile recomandă populației din zonele vizate:

Situația hidrologică din Mehedinți rămâne sub supraveghere, iar autoritățile sunt pregătite să intervină pentru limitarea efectelor posibilelor inundații.

Sursă: Agerpres; foto: Apele Române.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Mehedinţi: mai multe râuri au depăşit cotele de atenţie apare prima dată în Radio România Reșița.

Municipiul Sighișoara a găzduit timp de trei zile Cursurile Naționale de Perfecționare pentru instructori, antrenori și arbitri de karate. Evenimentul desfășurat sub egida Federației WUKF a reunit 214 participanți din întreaga țară, confirmând încă o dată nivelul ridicat de profesionalism și dorința de progres continuu din cadrul acestei federații.

Clubul Sportiv Municipal Reșița a fost reprezentat de  Viorel Enașel, Greta Karla Buzură și Alexia Ștefania Deriuș, tineri dedicați, animați de dorința de perfecționare și de atingere a excelenței. Delegația reșițeană a fost coordonată de antrenorul emerit Zoltan Lipan, mentorul și îndrumătorul acestora, un nume respectat în karate-ul românesc, recunoscut pentru implicarea sa constantă în formarea noilor generații.

Pe lângă sportivii CSM Reșița, Maestrul Zoltan Lipan a susținut și alți instructori și antrenori aflați la început de drum sau în proces de afiliere la Federația Română de Karate WUKF: Andreea și Emil Scurtu (Piatra Neamț), Nicu Bulilete (Onești) și Sorin Niță (Ploiești).

Participarea la aceste cursuri a reconfirmat faptul că performanța de vârf este rezultatul unui proces construit prin studiu temeinic, disciplină și muncă susținută. Evoluția sportivilor reșițeni demonstrează că investiția în pregătire continuă reprezintă cheia succesului competițional.

Un moment deosebit al evenimentului l-a constituit promovarea sportivelor Greta Karla Buzură și Alexia Ștefania Deriuș, care au susținut cu succes examenul scris și examenul practic pentru avansarea în categoria de arbitru, de la categoria D la categoria C. Ele au obținut rezultate foarte bune, confirmându-și nivelul ridicat de pregătire. Perspectivele sunt promițătoare, iar noile cunoștințe acumulate la Sighișoara se anunță a fi baza unor viitoare medalii și prestații memorabile pe tatami, în competițiile naționale și internaționale.

Post-ul Karate: arbitrii reşiţeni coordonaţi de maestrul Zoltan Lipan s-au perfecţionat la Sighişoara apare prima dată în Radio România Reșița.

Traficul cu automarfare de la frontiera cu Serbia este perturbat de protestele transportatorilor de marfă din țara vecină. Acestea afecteză tranzitarea automarfarelor prin punctele de trecere a frontierei Naidăș, Jimbolia, Moravița și Porțile de Fier I. Autoritățile au dispus o serie de măsuri operative pentru gestionarea situației, spune comisarul Petre Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

Polițiștii mențin legătura cu autoritățile de frontieră sârbe și cu celelalte instituții competente și adoptă măsuri operative pentru fluidizarea traficului. În ceea ce privește tranzitarea frontierei cu autoturisme, aceasta se desfășoară în condiții normale. Există benzi separate față de cele pentru automarfare.

-să consulte aplicația Trafic Online a Poliției de Frontieră Române și canalele oficiale de comunicare ale instituției pentru informații actualizate privind timpii de așteptare;

-să utilizeze, în măsura posibilităților, puncte alternative de trecere a frontierei sau rute alternative de deplasare.

Poliția de Frontieră Română va informa constant publicul și transportatorii cu privire la evoluția situației și măsurile dispuse.

Polițiștii recomandă conducătorilor auto să își planifice din timp călătoria în Serbia și să aibă în vedere posibile întârzieri în procesarea formalităților de frontieră.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Proteste la frontiera cu Serbia apare prima dată în Radio România Reșița.

Descoperirea lagărelor de concentrare naziste a arătat întreaga oroare a planurilor lui Hitler de a extermina evreii din Europa şi alte minorităţi, iar dezvăluirile făcute de media au şocat lumea întreagă.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În prezent, mai multe state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care ţin vie amintirea victimelor genocidului.

Este îndemnul unei rugăciuni evreieşti, pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete niciodată şi umanitatea să nu uite ce înseamnă umanitatea.

Nu este cunoscut numărul exact al evreilor ucişi în Holocaust, „soluţia finală a problemei evreieşti”cum a fost numit programul de exterminare plănuit şi executat de regimul naţional-socialist din Germania condus de Adolf Hitler.

Cifra cel mai frecvent notată de istorici este de şase milioane.

Holocaustului se adaugă şi peste cinci milioane de alte victime ale atrocităţilor naziste: circa trei milioane de polonezi, o jumătate de milion de sinti şi roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap şi adepţi ai cultului religios „Martorii lui Iehova”, toţi etichetaţi drept „duşmani ai statului german”. Au fost ucişi în total 1,5 milioane de copii.

În ianuarie, Adolf Hitler a fost numit cancelarul coaliţiei de guvernământ, iar partidul său Naţional Socialist devenea cel mai important din parlament.

Hitler şi-a consolidat rapid puterea suspendând multe libertăţi civile şi permiţând detenţia fără nici un fel de judecată. Până în martie, primul lagăr de concentrare era înfiinţat la Dachau, nu pentru detenţia evreilor, ci a disidenţilor politic. S-au dat legi care îi vizau pe evrei, de restricţionare a locurilor de muncă şi revocare a cetăţeniei. A crescut sentimentul antisemit, pe măsură ce evreii au fost din ce în ce mai mult blamaţi pentru problemele recente sau din istoria Germaniei.

Până în august, ascensiunea la putere a lui Hitler a fost întărită prin distrugerea întregii opoziţii din partid. El însuşi s-a declarat Führer, sau lider, şi şi-a întărit şi controlul asupra întregii societăţi germane. Cei care se opuneau public politicilor naziste erau condamnaţi la muncă silnică şi trimişi în lagărele de concentrare, care au avut o rapidă expansiune. Evreilor li s-au restrâns şi mai mult drepturile, iar sentimentul antisemit a depăşit graniţele Germaniei şi s-a răspândit în Europa. În Marea Britanie, Uniunea Britanică a Fasciştilor, condusă de Sir Oswald Mosley, numită şi Cămăşile Negre, câştigă suport în rândul publicului şi a presei.

În septembrie, politica a escaladat. La adunarea anuală a Partidului Naţional Socialist au fost decretate Legile Nuremberg, Legea de Protecţie a Sângelui German şi Legea Onoarei Germane, care i-au redus pe evrei la statutul de cetăţeni de mâna a doua, din cauza sângelui lor aşa zis impur.

Prin aceste legi, evreu era acela care avea cel puţin trei bunici evrei, iar german, acela cu toţi patru bunicii germani. Definiţi mai mult de religia bunicilor decât de propriile credinţe, evreii erau văzuţi ca având o moştenire ereditară impură.  Prin aceste lege au fost interzise căsătoriile şi relaţiile extraconjugale între evrei şi germani sau angajarea evreicelor sub 45 de ani ca menajere, iar prin Legea Cetăţeniei aveau drepturi şi erau declaraţi cetăţeni ai Germaniei doar cei cu sânge german pur, nu şi evreii, ţiganii sau negrii. Noile legi au fost predate în şcoli, cimentând antisemitismul în cultura germană, iar cei mai mulţi dintre germani nu au protestat şi au păstrat tăcerea, adesea beneficiind de faptul că evreii îşi pierdeau locurile de muncă şi afacerile. A escaladat şi persecuţia altor minorităţi: poliţiei i se dăduse puterea de a-i aresta pe homosexuali, iar avorturile erau administrate obligatoriu femeilor considerate a avea o  ‘ereditate bolnavă’.

Retorica antisemită a lui Hitler îi îndreptase pe mulţi germani împotriva evreilor, dar pentru o audienţă globală era necesară o nouă strategie de propagandă.

Jocurile Olimpice de vară de la Berlin au oferit ocazia de arăta lumii o imagine cosmetizată a nazismului şi pentru a dovedi supremaţia rasei ariene şi, cu toate apelurile la boicot, au fost un succes şi au marcat întoarcerea Germaniei pe scena lumii, după primul Război Mondial. Toate anunţurile antisemite din Berlin au fost îndepărtate, iar spectatorii germani l-au ovaţionat pe tânărul atlet american de culoare Jesse Owens, câştigător a patru medalii de aur. Vizitatorii au văzut un Reich tolerant, dar la doar trei zile de la încheierea jocurilor, vice-comandantul satului olimpic, Wolfgang Fürstner, s-a sinucis. Ca ofiţer de carieră ştia că prin Legile Nuremberg era considerat evreu şi urma să fie curând demis din Wehrmacht.

În timp ce atenţia lumii era îndreptată asupra războiului civil din Spania, unde conflictul opunea  forţele franchiste sau naţionaliste şi pe cele Republicane sau Legaliste, naziştii au continuat erodarea drepturilor civile în Germania. (w220) Propaganda

Lagărele de concentrare au început să încarcereze şi criminali de drept comun, pe lângă deşinuţii politic.

Goebbels, ministrul Propagandei Publice, a întărit propaganda antisemită printr-o expoziţie itinerantă care îi prezenta pe evrei ca inamici ai poporului şi care a avut o audienţă de mai mult de o jumătate de milion de persoane.  Unii au înţeles atunci că răul abia începea, iar politicianul britanic Winston Churchill a avertizat parlamentul de pericolul reprezentat de nazismul care propaga intoleranţa rasială şi religioasă şi a criticat relaţiile cu Germania.

În martie, Germania a invadat Austria şi în septembrie, părţi din Cehoslovacia, trăgând noi teritorii sub regimul nazist de persecuţii. Între 9 şi 13 noiembrie 1938, în multe oraşe şi sate germane şi austriece civili şi trupe SA şi SS au devastat casele evreilor, circa 8000 de magazine evreieşti şi 1.668 de sinagogi lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte — de unde şi originea numelui Kristallnacht, sau noaptea sticlei sparte.

În această perioadă au fost omorâţi în bătaie circa 400 de evrei, mulţi au reuşit să fugă, iar peste 30 de mii au fost trimişi în lagăre, de unde au fost eliberaţi doar cei care au promis să  părăsească teritoriul Germaniei. Britanicii au fost de acord să adăpostească copii evrei, 10 mii de minori, dar nu ş-au schimbat politica faţă de evreii adulţi.

Până în acest moment, strategia nazisă a fost concentrată pe a-i face pe evrei să părăsească Reich-ul, dar când ăn septembrie a izbucnit războiul, s-a recurs la alt plan. Până la sfârşitul lunii, SS-ul, sau Schutzstaffel – organizaţia paramilitară fascistă care reprezenta baza partidului nazist, a început să facă planuri pentru deportarea evreilor în nou invadata Polonie. A fost primul pas către crima sistematică care avea să urmeze. Pe lângă aceasta, Hitler a aprobat un nou program de eutanasiere pentru exterminarea handicapaţilor şi a bolnavilor psihic.

Forţele germane invadaseră continentul, iar unele dintre ţările ocupate  au capitulat şi au aplicat imediat politicile naziste. Altele au rezistat mai mult. Pentru prima dată au fost create special lagăre pentru evrei, cu condiţii cu mult mai rele decât în celelalte, cu intenţia ca deţinuţii să moară acolo.

În Polonia, un număr mare de evrei au fost relocaţi în ghetouri, iar fermieri polonezi, care deşi nu erau evrei, au fost siliţi să-şi părăsească casele şi satele pentru a face loc etnicilor germani puri care urmau să populeze aceste teritorii.

Politica nazistă în privinţa evreilor a evoluat de la expulzare, la a-i reţine şi apoi la a ordona uciderea sistematică a tuturor evreilor din Europa. Şi metodele de ucidere în masă au evoluat, atât la nivel local cât şi decretate de la cele mai înalte nivele ale comandamentelor naziste. Plutoane de execuţie naziste se aliniau şi ucideau comunităţi întregi de evrei. La Kiev, în doar două zile, au fost împuşcaţi 33771 de evrei. Uciderea evreilor a escaladat rapid, în parte şi pentru că liderii locali nazişti nu aveau suficient loc pentru ei în ghetouri, iar până la sfârşitul anului, planurile de a pune în aplicare un sistem de ucidere a evreilor, folosind gaze letale în camioane mobile şi în camere de gazare, a fost gata.

În acest an au fost ucişi mai mulţi evrei decât în oricare an al Holocaustului, majoritatea în nou createle lagăre de exterminare. Din cei 430 de mii trimişi în primul lagăr al morţii de la Bełżec, în Polonia, doar doi oameni au supravieţuit. 700 de mii au fost ucişi la Treblinka, în doar cinci luni.

În iulie, Heinrich Himmler,  concomitent şef al SS-ului şi al Gestapo-ului, Poliţia Secretă de Stat, a ordonat ca toţi evreii din Polonia, cu excepţia celor necesari muncilor esenţiale, să fie ucişi până la sfârşitul anului. Şi aşa s-a şi întâmplat.

La sosirea în lagăr, oamenii erau sortaţi de medicii SS în funcţie de vârstă şi starea sănătăţii, dar nou-sosiţii ne ştiind despre ce este vorba spuneau că suferă de diverse boli, în speranţa unui tratament mai blând. Astfel îşi semnau singuri condamnarea la moarte. La dreapta erau trecuţi cei lăsaţi să trăiască, un timp. La stânga treceau cei care luau imediat drumul crematoriului, povestea mai târziu Anita Lasker, o supravieţuitoare.

Cu toate rapoartele detaliate ale intelligence-ului aliat despre crimele în masă din Europa, reacţia publică în marea Britanie era în mare parte de apatie sau de neîncredere.

Germania începea să piardă războiul. Resurse vitale erau încă pompate în implementarea Soluţiei Finale – exterminarea tuturor evreilor din Europa, dar în unele dintre lagărele morţii au izbucnit revolte.

Puţinii evrei păstraţi în viaţă, pentru a scăpa de trupurile celor morţi şi pentru a le sorta bunurile, au înţeles că numărul noilor sosiţi în lagăre era din ce în ce mai mic şi că urmau şi ei să fie omorâţi.  Revoltele s-au înmulţit şi în Polonia pe măsură ce tinerii evrei, ale căror familii fuseseră deja ucise, au început să reziste opresiunii naziste.

Evadările din lagăre erau rare, iar puţinele reuşite de la Auschwitz s-au datorat polonezilor infiltraţi în lagăr şi localnicilor.

În aprilie 1943, Witold Pilecki, membru al Rezistenţei poloneze, a evadat de la Auschwitz cu informaţii care au servit unui raport trimis apoi Biroului de Servicii Strategice din Londra. Erau date detalii despre camerele de gazare, despre selecţia deţinuţilor şi despre oribilele experimente medicale. Autorul spunea în raport: „Istoria nu cunoaşte o distrugere a vieţii umane comparabilă cu aceasta.” Acest raportul a fost clasificat, pentru că sursa nu a fost considerată de încredere, dar în presa britanică au apărut tot mai multe articole despre rebeliuni şi ucideri în masă, iar situaţia din lagărele de exterminare nu a mai putut fi ignorată.

Zeci de mii de evrei deţinuţi în lagărele din teritoriile din estul Europei au fost trimişi în marş forţat către inima Germaniei pentru a nu fi găsiţi de Aliaţi. Conştienţi că lumea aflase de ororile din lagărele de exterminare, naziştii intenţionau să distrugă toate dovezile. În iunie, forţele sovietice au eliberat primul mare lagăr, cunoscut ca Majdanek, în Lublin, Polonia.

Naziştii incendiaseră coşul crematoriului, dar nu reuşiseră să distrugă şi camere de gazare sau barăcile. Doar câteva sute de deţinuţi au mai fost găsiţi în viaţă. În schimb,  sovieticii au găsit în barăci peste 200 de mii de pantofi ai celor ucişi în lagăr.

Forţele germane încercaseră timp de două săptămâni să reziste trupelor Armatei Roşii şi 231 de soldaţi ruşi pieriseră în luptele pentru eliberarea lagărului.

Au fost salvaţi doar 7.500 de deţinuţi care păreau mai mult morţi decât vii. Mai mult de un milion patru sute de mii de oameni fuseseră ucişi aici.

Pentru a acoperi urmele crimelor comise la Auschwitz, înaintea atacului Armatei Roşii, SS-ul a detonat camerele de gazare şi a început să mute supravieţuitorii în alte lagăre, eliberate ulterior de către soldaţii britanici. Alţi deţinuţi au fost încolonaţi şi obligaţi să pornească la drum, zi şi noapte, iar cei care rămâneau în urmă erau ucişi pe loc. 56.000 de deţinuţi au plecat de la Auschwitz  în „marşul morţii” şi pentru aproape 15.000 dintre ei a fost ultimul drum.

Pe măsură ce Aliaţii obţineau victoria în Europa şi lagărele erau eliberate, apărea întreaga dimensiune a Holocaustului.

Aliaţii au găsit în lagăre o situaţie de coşmar, iar generalul Eisenhower, comandantul suprem al armatelor aliate, a ordonat strângerea cu atenţie a tuturor dovezilor pentru ca cei vinovaţi să fie aduşi în faţa justiţiei. Hitler şi alţi înalţi responsabili nazişti, inclusiv Himmler şi Goebbels, s-au omorât.

Ororile petrecute la în lagăre nu au ajuns imediat la urechile publicului, ci abia începând din aprilie 1945 au apărut primele relatări la serviciul german al BBC, când supravieţuitorii au început să povestească la radio iadul prin care trecuseră.

În noiembrie, la Nuremberg începeau procesele liderilor nazişti capturaţi.

surse: bbc.co.uk, un.org

Foto Auschwitz-Birkenau State Museum – Wikipedia

Post-ul 27 ianuarie, Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. 81 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz apare prima dată în Radio România Reșița.

Poliția Rutieră din Caraș-Severin a organizat, în data de 26 ianuarie 2026, o acțiune amplă pe Drumul Național 6 (DN6), în zona cu risc ridicat de accidente. Scopul principal a fost creșterea siguranței rutiere, prevenirea accidentelor și combaterea cauzelor care generează evenimente grave pe trafic.

În cadrul acțiunii, au fost instalate 8 filtre rutiere pe tronsoanele cu risc crescut, iar polițiștii au folosit 4 aparate TruCam pentru monitorizarea vitezei. Acțiunea a avut un caracter preventiv, dar și de control, fiind urmărită reducerea abaterilor grave și a comportamentelor riscante la volan.

În total, au fost efectuate:

Conform comunicatului oficial, nu a fost constatată nicio infracțiune la regimul rutier în urma acestor verificări.

Cu toate acestea, polițiștii au aplicat peste 70 de sancțiuni contravenționale, majoritatea pentru:

De asemenea, au fost reținute 2 permise de conducere, retrași 4 certificate de înmatriculare și retrase 1 set de plăcuțe.

Polițiștii au colaborat cu Registrul Auto Român (RAR) și au verificat tehnic 26 de vehicule. În urma neregulilor constatate, un vehicul a fost imobilizat.

Pe lângă controale, polițiștii au desfășurat și activități preventive, distribuind flyere tematice șoferilor, pentru informarea cu privire la riscurile nerespectării regulilor de circulație.

Scopul acțiunii a fost atins, deoarece pe durata verificărilor nu au fost înregistrate accidente rutiere pe DN6, în județul Caraș-Severin.

Post-ul Acțiune rutieră pe DN6: peste 70 de sancțiuni în Caraș-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

Muzeografii și bibliotecarii au ieșit din nou în stradă, luni, 26 ianuarie, pentru a cere salarii decente, condiții de muncă mai bune și respectarea Contractului Colectiv de Muncă. Protestele continuă în fața Ministerul Culturii, unde reprezentanții angajaților din muzee și biblioteci au avut discuții directe cu ministrul de resort.

Înainte de intrarea la negocieri, reporterul Radio România Actualități a stat de vorbă cu mai mulți protestatari, care au atras atenția asupra crizei profunde din sectorul cultural, a subfinanțării cronice și a riscului real de colaps al sistemului de protecție a patrimoniului.

Bogdan Șandric, reprezentant al Institutul Național al Patrimoniului, a declarat că lipsa unei viziuni coerente în domeniul culturii afectează grav instituțiile aflate atât în subordinea Ministerului Culturii, cât și a consiliilor județene și primăriilor.

Potrivit acestuia, revendicările sunt punctuale – salarii și condiții de muncă mai bune – dar miza este mult mai mare: salvarea patrimoniului cultural național, aflat „pe marginea prăpastiei”.

Mihaela Simeon, de la Muzeul Național de Istorie a României, a subliniat că protestele se repetă de aproape un deceniu, fără soluții reale. La nivel național, în sistemul muzeal activează aproximativ 10.000 de angajați, dintre care doar circa 3.000 sunt specialiști, care gestionează peste 37.000 de bunuri de patrimoniu cultural.

Ea a avertizat că o reducere de 10% a personalului ar duce la colapsul îngrijirii patrimoniului, iar lipsa atractivității salariale face ca noile generații să nu mai aleagă aceste profesii.

La protest au participat și membri ai Sindicatului Ovidius al Lucrătorilor din Muzee Constanța, veniți special la București pentru a-și susține colegii. Aceștia cer aplicarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă sectorial și oprirea amenințărilor cu concedieri colective, considerate un dezastru pentru domeniul cultural.

Un supraveghetor de la Muzeul Național al Satului a atras atenția asupra salariilor extrem de mici – aproximativ 2.800 de lei – și asupra degradării accelerate a patrimoniului, în lipsa unei susțineri financiare reale.

La finalul discuțiilor cu ministrul, Decebal Vlejea, prim-vicepreședinte al Federația Națională Sindicală CulturMedia, a declarat că sindicaliștii au cerut ferm exceptarea domeniului culturii de la reducerea cu 10% a anvelopei salariale și a posturilor.

Sindicaliștii solicită ca această exceptare să vizeze toate instituțiile de cultură, inclusiv pe cele aflate în subordinea consiliilor județene și a primăriilor, unde situația este, în multe cazuri, și mai gravă. Ei avertizează că se discută deja despre reduceri de până la 30%, ceea ce ar însemna colapsul unui sistem care „abia supraviețuiește”.

De asemenea, CulturMedia cere implicarea reală a Ministerului Culturii în viitoarea lege a salarizării, dar și transparență totală privind eventuale desființări sau comasări de instituții, precum Institutul Național al Patrimoniului sau direcțiile județene de cultură.

După mai bine de o oră de discuții, ministrul Culturii a invitat reprezentanții protestatarilor la o nouă rundă de negocieri, programată pentru ziua următoare, de la ora 16:45.

Sindicaliștii avertizează că, în lipsa unui dialog real și a unor soluții concrete, protestele ar putea lua o turnură mult mai dură, în condițiile în care miza este însăși supraviețuirea culturii instituționale din România.

Radio Romania Cultural

Post-ul Protestele muzeografilor și bibliotecarilor continuă la Ministerul Culturii. Angajații cer salarii decente și respectarea contractului colectiv de muncă apare prima dată în Radio România Reșița.

Adunarea Națională a Franței a aprobat luni, cu o majoritate covârșitoare, articolul-cheie al unei propuneri de lege care interzice utilizarea rețelelor de socializare de către minorii sub 15 ani. Măsura este justificată prin necesitatea protejării sănătății fizice și mintale a copiilor și adolescenților și este susținută de guvernul francez și de președintele Emmanuel Macron, relatează AFP.

Deputații au adoptat un amendament care stipulează explicit că „accesul la un serviciu de socializare online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub cincisprezece ani”. Articolul prevede că noua reglementare va intra în vigoare în septembrie 2026.

Votul a fost unul clar: 116 voturi pentru și 23 împotrivă, semnalând un consens politic larg asupra necesității limitării expunerii copiilor la rețelele sociale.

Un alt amendament, adoptat la limită, introduce obligația ca furnizorii de rețele sociale să garanteze că minorii nu sunt supuși unei presiuni comerciale excesive. De asemenea, este interzisă promovarea produselor sau serviciilor susceptibile să afecteze sănătatea fizică sau mentală a minorilor pe platformele de socializare destinate acestora.

Raportoarea proiectului de lege, Laure Miller (partidul Renaissance, centru-dreapta), și-a exprimat public rezervele față de adoptarea acestui din urmă amendament. Ea a avertizat că prevederea ar putea fi neconformă cu dreptul Uniunii Europene și riscă să fie respinsă de Comisia Europeană.

Inițiativa Franței se înscrie într-un context european mai larg, în care tot mai multe state analizează limitarea accesului copiilor la rețelele sociale, pe fondul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală, dependența digitală și expunerea la conținut nociv.

Adoptarea acestui articol-cheie marchează un pas major în politica publică franceză privind mediul digital și ar putea deveni un reper în viitoarele dezbateri la nivelul Uniunii Europene.

Sursa: AFP

Post-ul Franța interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale apare prima dată în Radio România Reșița.