Radio România Reșița

Ruta Mierii din Banat este un proiect dedicat dezvoltării și promovării ecoturismului și turismului de sănătate în regiunea transfrontalieră Banat, prin crearea unui traseu tematic al mierii bănățene. Inițiativa valorifică potențialul apicol ridicat al zonei și susține atât apicultura locală, cât și turismul sustenabil, a declarat Ida Șuța, vicepreședintele Asociațiilor Crescătorilor de Albine din județele Caraș-Severin și Timiș.

Proiectul prevede amenajarea a 10 stupine turistice, selectate dintre apicultori activi și membri ai asociațiilor profesionale. Cinci stupine vor fi amplasate în județul Timiș și cinci în județul Caraș-Severin, în zone cu potențial turistic ridicat.

„Am ales apicultori care își desfășoară activitatea ca ocupație principală și care promovează activ produsele apicole. Sunt stupine autentice, înregistrate în asociațiile noastre. În județul Timiș, ruta include localitățile Comloșu Mare, Ghiroda, Giroc, Bara și Lugoj, iar în Caraș-Severin: Glimboca, Văliug, Carașova, Berzasca și Rudăria (Eftimie Murgu). Până la sfârșitul lunii iunie 2026, Ruta Mierii din Banat ar trebui să fie complet funcțională”, a precizat Ida Șuța.

Ruta Mierii din Banat va oferi vizitatorilor experiențe educative și de relaxare, incluzând vizite ghidate la stupine, degustări de produse apicole și servicii de apiterapie, contribuind la diversificarea ofertei de turism de sănătate din Banat.

Pentru a facilita accesul turiștilor, Ruta Mierii din Banat va putea fi urmărită și printr-o platformă digitală, care va reuni apicultorii implicați în proiect și va oferi informații despre locațiile stupinelor, serviciile disponibile și programările pentru vizite și apiterapie.

Prin acest proiect, Banatul își consolidează poziția ca destinație de ecoturism, turism rural și turism de sănătate, punând în valoare resursele naturale și tradițiile apicole locale.

Sursa foto: agro-business.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Ruta Mierii din Banat, proiect de ecoturism și turism de sănătate în regiunea transfrontalieră. 10 stupine turistice în Timiş şi Caraş-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

Marca Dacia începe anul 2026 cu rezultate istorice, atât în motorsport, cât și pe piața auto europeană. Potrivit unei analize realizate de Romanian Economic Monitor – FSEGA, Dacia Sandero este, din 2024, cel mai vândut automobil din Europa, iar Dacia Duster a revenit în top 10 modele europene, confirmând ascensiunea constantă a mărcii în „raliul” vânzărilor auto de pe continent.

Conform datelor finale pentru anul 2024, în Europa au fost vândute aproximativ 268.000 de unități Dacia Sandero, modelul devenind lider absolut al pieței auto europene. Un alt model emblematic al mărcii, Dacia Duster, a revenit în top 10, ocupând locul 9, cu circa 175.000 de unități livrate, performanță atinsă anterior și în 2022.

Datele provizorii pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 arată că Sandero își menține poziția de lider european, iar Duster rămâne, de asemenea, în top 10 cele mai vândute modele.

Ca efect al acestor performanțe, Dacia a depășit pragul de 10 milioane de vehicule vândute la nivel global, de la lansarea primului Logan, în anul 2004.

Analiza RoEM-UBB FSEGA subliniază și faptul că Dacia a obținut, la doar a doua participare, prima victorie la legendarul Raliu Dakar, consolidând imaginea mărcii atât în zona de performanță sportivă, cât și în cea comercială.

„Chiar dacă în România popularitatea mărcii Dacia a fost mereu ridicată, datorită raportului favorabil preț-calitate, marca a reușit între timp să-și consolideze o poziție puternică și pe piața europeană, câștigând încrederea unui public larg”, afirmă Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Prima generație Sandero a fost lansată în 2008, iar modelul actual aparține celei de-a treia generații, încadrată în segmentul B. Creșterea calității începând cu a doua generație a dus la intrarea Sandero în top 10 european încă din 2019.

„În ultimii cinci ani, prețul mediu al autoturismelor din segmentul B a crescut cu aproape 22% în Europa. În acest context, prețul accesibil a devenit un criteriu esențial de cumpărare, iar Sandero a beneficiat direct de această tendință”, explică Ottó Csiki. El arată că și locul doi în clasamentul european este ocupat de un model de clasă mică, Renault Clio, în timp ce anterior piața era dominată de Volkswagen Golf.

Dacia derulează activități de asamblare atât în Europa, cât și în Africa de Nord, prin uzina din Maroc. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, compania ocupă locul al doilea în topul celor mai mari companii din România, cu vânzări de peste 5,5 miliarde de euro în 2024, imediat după OMW Petrom.

Raportat la forța de muncă, Dacia se află pe locul 7 la nivel național, cu aproximativ 11.000 de angajați. Cererea ridicată din Europa se reflectă direct în exporturile României: aproximativ 9% din valoarea totală a exporturilor țării provine din exportul de autoturisme Dacia și Ford, sectorul auto fiind un pilon strategic al economiei naționale.

Deși majoritatea modelelor Sandero sunt produse în Maroc, aproximativ două treimi din producția Duster este asamblată la Mioveni, ceea ce face ca prezența constantă a modelului în top 10 european să fie „o veste foarte bună pentru producția auto din România”, subliniază Ottó Csiki.

Post-ul Analiză RoEM-UBB FSEGA: „Raliul” vânzărilor auto în Europa – Dacia Sandero, lider din 2024. Duster revine în top 10 apare prima dată în Radio România Reșița.

Polițiștii rutieri din 8 județe desfășoară luni, o amplă acțiune în sistem releu pe DN 6. Este unul dintre cele mai intens circulate drumuri, cunoscut și pentru frecvența evenimentelor rutiere produse.

Pe parcursul anului trecut, pe DN 6 au fost înregistrate 325 de accidente rutiere, soldate cu 479 de victime. 43 de persoane au murit, dintre care 17 au fost doar pe raza județului Timiș.

Pe tronsonul care tranzitează județul Caraș-Severin s-au înregistrat 59 de accidente rutiere. 10 persoane au decedat și 80 au fost rănite. Statisticile arată că cele mai multe accidente au avut în zilele de luni, între orele 11 și 15.

Activitățile de luni se desfășoară în sistem RELEU, pe tot drumul ce are o lungime de 639 de km. Sunt controale pe raza județelor Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin și Timiș.

Polițiștii vor utiliza echipamente radar și cele de testare a consumului de alcool sau droguri. În plus, la această acțiune participă  și specialiști din cadrul Registrului Auto Român. Aceștia fac verificări tehnice în trafic, cu accent pe identificarea defecțiunilor ce pot contribui la producerea accidentelor rutiere.

          •        adaptați viteza de deplasare la condițiile de carosabil umed, acoperit cu zăpadă sau polei;

          •        păstrați o distanță mai mare față de vehiculul din față;

          •        verificați înainte de plecare starea tehnică a autovehiculului, în special anvelopele de iarnă, sistemul de frânare și iluminare;

          •        evitați manevrele bruște și folosiți cu prudență frâna;

          •        informați-vă în prealabil cu privire la condițiile meteo și de trafic.

DN 6, care leagă Bucureștiul de Timișoara și punctul de trecere a frontierei Cenad traversează și orașe importante, precum Alexandria, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Caransebeș și Lugoj.

În Caraș-Severin, DN 6 are o lungime de aproape 100 de km. În Timiș se întinde pe 162 de km, iar în Mehedinți are o lungime de aproape 200 de km.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Acțiune în sistem releu pe DN 6 apare prima dată în Radio România Reșița.

„O naţiune în ascensiune poate profita de mediocrităţi; o naţiune în declin nu mai ştie să-şi folosească geniile”, perora istoricul, diplomatul, filosoful, jurnalistul și romancierul- Neagu Djuvara.
Astăzi, memoria inimilor noastre poartă prețuirea pentru cel născut în Reșița, domnul profesor univ. dr. Rudolf Gräf la aniversare.

Autor a numeroase volume ce fac referire la Reșița și la trecutul său industrial, fiind unul dintre promotorii venirii la Reșița a celei mai importante universități din România, dar și organizator al unor evenimente și expoziții culturale, a văzut lumina zilei pe 26 ianuarie 1955, în orașul de pe Bârzava.
Este Cetățean de Onoare al urbei pentru meritele deosebite în creșterea prestigiului și renumelui municipiului Reșița. De asemenea, la finalul anului 2025, În cadrul evenimentului, Academia Română a decernat Premiul „Titu Maiorescu” pentru lucrarea „Limbă și cultură germană în România (1918–1933)”, vol. I și II, semnată de doi editori laureați: Andrei Corbea-Hoișie și Rudolf Gräf.

„Pentru noi premiul înseamnă mult pentru că este o recunoaștere a unei munci desfășurate de-a lungul anilor (…) dar este și recunoașterea muncii a aproape 41 de oameni care au lucrat la această carte. Era un proiect mare (…) și este o recunoaștere a muncii tuturor acestor oameni la acest proiect și la realizarea lui, pe care l-am dus la bun sfârșit. Este un premiu dat de Academia Română pe un domeniu clar (…) Am derulat acest proiect prin Institutul de Cercetări Socio-Umane de la Sibiu pentru că proiectul are o istorie a lui (…) am vorbit cu președintele Academiei, domnul profesor universitar Ion Aurel Pop, care imediat a reacționat și a susținut mutarea proiectului la Academie și în felul acesta proiectul a putut să se desfășoare…”, a mărturisit cu emoție pentru Radio România Reșița, domnul profesor univ. dr. Rudolf Gräf.

Pe lângă o carieră excepțională, Rudolf Graf este și un sentimental, un om cu mult umor și altruist prin naștere.
„Mă bucur că am rădăcini aici şi sunt ataşat de aceste locuri, mă bucur că pot spune sunt acasă la Reşiţa şi în Banatul Montan. În general, nu poţi spune că eşti mândru dacă eşti român, neamţ sau chinez… Din ceea ce faci se poate deduce mai degrabă mulţumire decât mândrie”, mărturisește întotdeauna la întâlnirea cu echipa Radio România Reșița.

Prof. univ. dr. la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, prorector din 2008 până în martie 2020, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, Rudolf Graf este o personalitate locală, națională și internațională căreia îi suntem contemporani.

Este specialist în istoria modernă a României, istoria economică a României, special istoria industrială a Banatului în secolele XVIII-XX, ca şi în istoria Imperiului Habsburgic, în istoria graniţei militare bănăţene şi în istoria germanilor din Banat. Istoricul Rudolf Graf este membru al Asociaţiei Istoricilor din Banat şi Transilvania şi Kommission für Geschichte und Kultur der Deutschen în Südosteuropa, al Consiliului Ştiinţific al Muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu și al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa.

Este modest, dar prezent întotdeauna la evenimentele de acasă, de la Reșița.

„Trebuie să avem conştiinţa a ceea ce avem de înfăptuit. Un om se poate considera fericit dacă face ceea ce îi place şi dacă este conştient că cele pe care le face aduc şi un folos, atât lui, cât şi celor din jurul său”, este mai mult decât un crez pentru distinsul istoric.

Colaborator devotat al emisiunii Academica, realizată de Laura Sgaverdea, Rudolf Graf este prezent acasă pe frecvențele radioului reșițean de câte ori vine în oraș.
Rudolf Graf face parte din elita culturală a României contemporane, o personalitate marcantă a timpurilor sale.
Este mai necesar decât orice să ne folosim oamenii care luminează spiritele pentru a nu cădea la un nou examen al istoriei și pentru a da șansa, celor care vor prelua ștafeta de la noi, să nu alerge spre viitor în afara timpurilor lor.

Rudol Graf împlinește astăzi 71 de ani. De acasă, echipa Radio România Reșița îi transmite un sincer LA MULȚI ANI!

Post-ul Personalități contemporane la aniversare- profesor univ. dr. Rudolf Gräf apare prima dată în Radio România Reșița.

Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor reprezintă, de peste trei decenii, unul dintre cele mai importante exemple de dialog ecumenic din vestul României. La Reșița și în Banatul Montan, această inițiativă a devenit nu doar o tradiție religioasă, ci și un simbol al fraternității între confesiunile creștine istorice.

Potrivit DEX, ecumenismul este o mișcare care urmărește refacerea unității universale a Bisericilor creștine, prin dialog teologic și respectarea autonomiei fiecărei confesiuni.
Pentru comunitatea reșițeană, termenul a căpătat o semnificație profundă începând cu anul 1993, când, la inițiativa unui grup de preoți și pastori din oraș, a fost organizată pentru prima dată Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor, în perioada 18–25 ianuarie.

De atunci, manifestarea s-a desfășurat neîntrerupt, transformându-se într-o adevărată sărbătoare a credinței comune.

Un moment de referință în istoria ecumenismului local îl reprezintă apariția volumului multilingv
„Spălați-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie și prezent la Reșița” (2003), semnat de actualul episcop diecezan József Csaba Pál și Erwin Josef Țigla. Cartea surprinde începuturile mișcării și subliniază faptul că, începând cu anul 1999, octava a devenit o adevărată săptămână de sărbătoare creștină pentru întregul oraș.

De-a lungul timpului, ecumenismul din Reșița și Banatul Montan s-a exprimat prin numeroase inițiative și evenimente, dintre care se remarcă:

În anul 2026, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor s-a desfășurat în Banatul Montan între 18 și 25 ianuarie, în mai multe lăcașuri de cult din Reșița, Băile Herculane și Caransebeș, cu participarea episcopilor József Csaba Pál, Lucian Mic și Ioan Călin Bot.

După 34 de ani de rugăciune și trăire comună, ecumenismul de la Reșița rămâne un exemplu de bună conviețuire creștină. Indiferent de confesiune sau limbă maternă, credincioșii sunt chemați să contribuie prin rugăciune, dialog și participare activă la manifestările spirituale și culturale care promovează unitatea creștinilor în Banatul Montan.

Noi inițiative ecumenice se conturează deja, urmând a fi făcute publice la momentul potrivit.

(Erwin Josef Ţigla)

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul De 34 de ani, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor unește Caransebeşul şi Reșița cu întreg Banatul Montan apare prima dată în Radio România Reșița.

Apeluri Salvamont Caraș-Severin, Muntele Mic, intervenții Salvamont România, accidente montane, acestea sunt principalele teme ale raportului publicat de Dispeceratul Național Salvamont pentru ultimele 24 de ore, perioadă în care salvatorii montani au avut o activitate intensă la nivel național.

În intervalul analizat, Dispeceratul Național Salvamont a primit 108 apeluri de urgență, în urma cărora 108 persoane au fost salvate din situații critice pe munte.

Dintre acestea, 34 de persoane au fost transportate la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau cu autospecialele Salvamont, iar restul victimelor au fost preluate de aparținători, cu acordul echipelor de intervenție.

În județul Caraș-Severin, echipele Salvamont de pe Muntele Mic au intervenit la 6 apeluri de urgență, situând zona printre cele mai solicitate destinații montane din România în ultimele 24 de ore.

Cele mai multe solicitări la nivel național au fost înregistrate în:

Pe lângă intervențiile de urgență, Dispeceratul Salvamont a primit 40 de apeluri pentru informații și recomandări privind traseele turistice și condițiile montane, semn că turiștii caută tot mai des informații înainte de a porni pe munte.

Echipele Salvamont România atrag atenția asupra necesității prudenței și responsabilității în activitățile montane, mai ales în condiții de vreme schimbătoare și teren dificil. Salvatorii montani invită publicul să se alăture campaniei de reducere a accidentelor montane prin respectarea regulilor de siguranță și informarea prealabilă asupra traseelor.

Foto: Dispeceratul National Salvamont

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Apeluri Salvamont în Caraș-Severin: 6 intervenții pe Muntele Mic în ultimele 24 de ore. 108 persoane salvate la nivel național apare prima dată în Radio România Reșița.

Cel mai recent sondaj realizat de CURS, în luna ianuarie 2026, arată un climat social profund marcat de pesimism și neîncredere. Potrivit datelor, 76% dintre români consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază că lucrurile evoluează într-un sens bun.

Rezultatele indică o stare generalizată de nemulțumire față de situația economică, nivelul de trai și capacitatea statului de a gestiona problemele curente. Cercetarea confirmă tendința observată la finalul anului trecut: așteptări economice negative și o ruptură tot mai vizibilă între cetățeni și decidenții politici.

În ceea ce privește intenția de vot la alegerile parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor conduce clasamentul cu 35%.
Pe următoarele poziții se află:

Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni mai mici sunt cotate cu aproximativ 2%. Autorii sondajului subliniază o fragmentare accentuată a scenei politice și o orientare a electoratului către partide percepute ca alternative la sistemul politic actual.

În topul încrederii în personalitățile politice se află Călin Georgescu, cu 36%, deși acesta înregistrează și un nivel ridicat de opinii negative.
Urmează:

La egalitate, cu câte 26%, se află Ciprian Ciucu și Sorin Grindeanu, urmați de Ilie Bolojan.
La polul opus se situează Diana Șoșoacă, cu un nivel de neîncredere de 80%.

Sondajul indică, totodată, un grad ridicat de necunoaștere publică în cazul unor figuri precum Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă, semn al unei vizibilități limitate la nivel național.

La capitolul încredere instituțională, Armata Română se află pe primul loc, urmată de Biserica Ortodoxă Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Acestea sunt singurele instituții care depășesc pragul de 60% încredere.

În schimb, instituțiile politice sunt evaluate negativ: Parlamentul României și Justiția din România sunt respinse de aproximativ 75% dintre respondenți, iar Guvernul României, Curtea Constituțională a României și Președinția României înregistrează niveluri similare de neîncredere.

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026, pe un eșantion de 1.067 de persoane adulte, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar eșantionul este reprezentativ la nivel național.

Foto pixabay.com

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Sondaj CURS: 76% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Pesimism accentuat și neîncredere în clasa politică apare prima dată în Radio România Reșița.

Aproximativ două sute de localnici au protestat duminică în fața casei în care credeau că este ascuns minorul implicat în crima din Cenei. Oamenii au cerut „dreptate pentru Mario”, solicitând ca băiatul de 13 ani să răspundă penal pentru fapta la care ar fi luat parte, să părăsească localitatea bunicilor și să fie arestat, alături de ceilalți doi inculpați minori.

Protestatarii au scandat lozinci dure, exprimându-și temerile legate de siguranța copiilor lor și nemulțumirea față de cadrul legal care prevede că minorii sub 14 ani nu răspund penal. „Ne e frică să ne mai trimitem copiii la școală. Nu se face dreptate!”, au strigat localnicii.

Zeci de persoane au continuat să protesteze duminică seara în Sânmihaiu Român, în fața locuinței bunicului minorului de 13 ani implicat în uciderea băiatului de 15 ani din Cenei. Manifestanții au susținut că minorul ar fi adăpostit în această casă și au cerut să fie tras la răspundere penală, în pofida prevederilor legale.

Familia băiatului le-a transmis protestatarilor că minorul nu se află în locuință. Oamenii au declarat că nu se simt în siguranță atâta timp cât acesta se află în localitatea lor.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Timiș, Mihai Venter, a declarat pentru AGERPRES că jandarmii sunt la fața locului și încearcă să calmeze spiritele.

La rândul său, primarul comunei Viorel Mărcuși le-a cerut oamenilor să evite violența și a anunțat că va convoca părinții minorului pentru discuții. Protestatarii i-au solicitat edilului să decreteze stare de urgență în localitate și ca minorul „să fie dat afară din sat”, solicitări pe care primarul a explicat că nu le poate onora.

„Fac apel la rațiunea dumneavoastră. Avem cazul în fața procurorilor, în faza de cercetare. Nu putem da o soluție ca în Evul Mediu. Lăsați-mă să discut cu Poliția și Jandarmeria”, le-a transmis primarul celor prezenți.

Agerpres

foto Tik-Tok

Post-ul Protest la Sânmihaiu Român după crima din Cenei apare prima dată în Radio România Reșița.

Minutul Nobel cu Daniel Funeriu, un proiect educativ inițiat de Radio România Cultural, Radio România Reșița și Teach4U.ro, platformă de învățare și orientare școlară pentru elevi de toate vârstele.

Post-ul Minutul Nobel – Polykarp Kusch apare prima dată în Radio România Reșița.

În memoria inimii îl purtăm astăzi pe Emil Hossu la 14 ani de la despărțire. Soarta sa pământeană s-a oprit pe 25 ianuarie 2012, în urma unui infarct miocardic, cu câteva minute înainte de începerea spectacolului ”Aniversarea”, în timpul repetiției generale de pe scena Teatrului „Nottara”.

„Nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni,” mărturisea regretatul actor și poate acesta este unul din motivele pentru care continuăm să-I iubim pe ei, ACTORII, să iubim frumosul, arta și cultura.
Emil Hossu s-a născut la 24 noiembrie 1941, în Ocna Sibiului, dar când era foarte mic familia s-a mutat la Cluj, ca urmare a Dictatului de la Viena, Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, astfel familia Hossu s-a mutat de la Cluj.

A cunoscut drama anilor 1950, tatăl său fiind diplomat a fost deportat în august 1945, împreună cu toată familia, într-un lagăr din Germania, unde au rămas un an și trei luni. După ce au fost eliberați, ei s-au întors în România. La numai 17 ani, Emil Hossu și-a pierdut tatăl, bolnav de cancer.
Emil Hossu a urmat cursurile Liceului ”Cantemir” din București. Profesorul său de limba și literatura română din liceu, Constantin Manolescu, a fost cel care l-a îndrumat spre actorie după ce a rămas impresionat de prestația tânărului elev, într-un spectacol școlar, unde a interpretat rolul lui Moș Tănase din ”Răzvan și Vidra”.

Pentru că nu avea ”origine sănătoasă”, Emil Hossu a intrat la I.A.T.C. abia din a treia încercare și l-a absolvit în anul 1965.

Primele roluri ale artistului au fost la Teatrul Radiofonic.

Primele roluri ale maestrului au fost la Teatrul Radiofonic. Apoi, a fost repartizat la Teatrul „Nottara”, unde a jucat toată viața. Emil Hossu a avut roluri importate în teatru, unul dintre cele mai dragi fiind, conform unei declarații a regretatului actor, cel al lui Paul Bentu, ”un aviator răzvrătit”.
Între piesele în care a jucat pe scena Teatrului „Nottara” amintim: ”Acești nebuni fățarnici”, ”Barbarii”, ”Scenariul”, ”Opt femei” etc. A jucat, alături de Mircea Diaconu și Constantin Cotimanis, în piesa “Operele complete ale lui WLM SXPR”, un spectacol-compilație a 37 de piese ale marelui William Shakespeare.
Ani la rând, el a jucat cu casa închisă, alături de soția sa, Catrinel Dumitrescu, spectacolul ”Doi pe o bancă”. De altfel, a jucat și într-o piesă regizată de Catrinel Dumitrescu la „Nottara”, ”Bătrânul” de Maxim Gorki, alături de mulți colegi, de foști studenți de-ai lor, de Constantin Cotimanis, Anca Bejenaru, Gabriel Răuță.

Emil Hossu a apărut în numeroase spectacole de teatru radiofonic și TV, dar și în show-uri de televiziune.
Din bogata sa filmografie se remarcă „Toamna bobocilor” (1975), ”Accident” (1977), ”Iarna bobocilor” (1977), ”Pentru patrie” (1978), ”Secretul lui Bachus” (1984), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Vară sentimentală” (1986), ”Cale liberă” (1986), ”Secretul lui Nemesis” (1987), ”Harababura” (1990), ”Balanța” (1992), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1993) și ”Liceenii în alertă” (1993).
Actorul Emil Hossu a fost decorat în decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, ”pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

A fost căsătorit cu actrița Catrinel Dumitrescu.

A murit în seara zilei de 25 ianuarie 2012, chiar cu câteva minute înainte de începerea spectacolului „Aniversarea”, în timpul repetiției generale, pe scena teatrului Nottara. Cauza decesului a fost infarctul miocardic. Ultimele cuvinte ale actorului au fost: Te iubesc, Catrinel.

Post-ul In memoriam, Emil Hossu-„Nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni” apare prima dată în Radio România Reșița.