Radio România Reșița

Aniversatul zilei, actorul Marian Râlea emană o sensibilitate profundă fiecărui personaj pe care îl croiește cu lacrima și sufletul său. Un actor tragi-comic,parcă intimidat de genialitatea sa, își duce crucea modestiei asemeni bolovanului lui Sisif. Este unic și totodată al tuturor, existența sa teatrală se află la granița fină dintre adevăr și minciună după cum spun japonezii.

Marian Râlea poartă gena ardelenească născut la Turda, pe 20 decembrie 1957.
A absolvit Academia de Teatru și Film, București, promoția 1982.
Marian Râlea este portretul însăși al celui mai profund sentiment ce iți poate schimba starea fără a rosti nici un cuvânt, doar o lacrimă ascunsă în lumina ochilor săi îți cuminecă sufletul obosit.
Marian Râlea a fost actor la Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra.
În 1990 primește rolul Magicianul în emisiunea de televiziune ”Abracadabra” la TVR.
Între 1995-2000, emisiunea și echipa se mută la ProTv.
În 2001, înființează Teatrul Naţional pentru Copii, proiect de teatru independent, iniţiat de Fundaţia ABRACADABRA pe care o conduce. Teatrul Naţional pentru Copii este coprodus de Teatrul Național „I.L.Caragiale”.

Carieră
Cateva roluri in teatru: Amphitrion – în ,,Amphtrion’’ – de P. Haks, Victor – în ,,Victor sau copiii la putere’’ – de R. Vitrac, Platonov – în ,,Platonov’’ – de A.P. Cehov, Chiril – în ,,Ivona principesa Burgundiei’’ – de Vitold Gombrowicz, Farfuridi – în ,,O scrisoare pierdută’’ – de I.L. Caragiale, Bufonul – în ,,Regele Lear’’ – de William Shakespeare, Petruchio – în ,,Îmblânzirea scorpiei’’- de William Shakespeare, si altele. Cateva roluri in filme: Andrei – în ,,Buletin de Busurești’’, Sergiu – în ,,Păstrează-mă doar pentru tine’’, Matei – în ,,Cenușa păsării din vis’’, Dinu – în ,,Pasaj’, tatal Irinei in ,,Luna verde’’.
A realizat emisiuni la TVR si celebra emisiune ,,Magicianul” devenita mai tarziu ,,Abracadabra’’.

Premii care i-au fost decernate:
Premiul pentru cel mai bun actor de comedie pentru rolul Lysander din ,,Visul unei nopți de vară’’, W. Shakespeare, la Festivalul Național de Teatru ,,I.L. Caragiale;”
Premiul pentru cel mai bun actor al anului pentru rolul Benedict din ,,Mult zgomot pentru nimic’’de W. Shakespeare, rolul Farfuridi din ,,Scrisoarea pierdută’’, dupa I. L. Caragiale și rolul Ludovic Delfinul din ,,Regele Ioan’’ de W. Shakespeare la ATM – UNITER.
Premiul Special al Juriului pentru ,,Jurnalul unui nebun’’ de Gogol la Festivalul Tânărului Actor de la Costinești.

In prezent este actor la Teatrul Bulandra din Bucuresti.
A creat Teatrul Național pentru Copii.
Este lector la Universitatea din Sibiu.
Este ca clown shakesperian ce duce tristețea unui regat de fericiți și nefericiți, de regi și servitor, de prinți și prințese în ochii săi care privesc dincolo de vremuri și vremi.

„Se spune că modestia este calitatea oamenilor care nu au alte calităţi.
Dar modestia este din respect pentru meserie. E o muncă misterioasă, poate de-asta n-o poate face toată lumea. Da, în teatru se fură tehnici, se dau răspunsuri la întrebări, de ce unui actor îi vine să facă aşa, de ce face aşa, de ce a pus semnul exclamării şi nu întrebării.
Se fură. Dar trebuie să ai de la cine să furi. De la cine am furat eu… Oh, sunt mulţi.
În primul rând, am fost studentul domnului Marin Moraru. Vă daţi seama că de la el ai ce.
Dar am lucrat, la Teatrul de Comedie, şi cu domnul Amza Pellea, cu Iurie Darie, Cornel Vulpe, Silviu Stănculescu, mulţi, foarte mulţi.
Şi, apoi, când mai joci cu domnul Victor Rebengiuc sau cu doamna Mariana Mihuţ…”, ne-a mărturisit la Radio România Reșița, Magicianul nostru.

La mulți ani, Marian Râlea!
Sursa foto-Teatrul Bulandra!

Post-ul La mulți ani, Marian Râlea! apare prima dată în Radio România Reșița.

Tramvaiul Moșului ajunge la Reșița: surpriză magică pentru copii, între 20 și 24 decembrie

Transport Urban Reșița (TUR) anunță lansarea Tramvaiului Moșului, un proiect special aflat la prima ediție, dedicat copiilor și atmosferei de sărbătoare din municipiul Reșița. În perioada 20–24 decembrie, tramvaiul festiv va circula pe traseele obișnuite, oferind celor mici o experiență de neuitat, plină de magie și voie bună.

Tramvaiul Moșului este un mijloc de transport special amenajat, decorat în spiritul sărbătorilor de iarnă, care aduce bucuria Crăciunului mai aproape de copiii din Reșița. Inițiativa se desfășoară pe durata a cinci zile, între 20 și 24 decembrie, perioadă în care orașul se transformă într-un spațiu al poveștilor de iarnă.

Pe durata acestui proiect:

Scopul inițiativei este de a oferi celor mici o experiență festivă unică și de a crea momente de bucurie pentru întreaga familie.

Prin lansarea Tramvaiului Moșului, Transport Urban Reșița își propune:

Acest proiect demonstrează că transportul public poate avea și un rol social, cultural și emoțional, nu doar unul funcțional.

Tramvaiul Moșului nu este doar un mijloc de transport, ci o invitație la bucurie, magie și spirit de Crăciun. Copiii sunt așteptați să urce la bord și să se bucure de o călătorie specială, iar adulții sunt invitați să redescopere farmecul sărbătorilor prin ochii celor mici.

Post-ul Tramvaiul Moșului ajunge la Reșița: surpriză magică pentru copii, între 20 și 24 decembrie apare prima dată în Radio România Reșița.

Spitalul OncoHelp Timișoara este astăzi unul dintre cele mai importante centre oncologice din vestul țării, iar dezvoltarea sa de-a lungul anilor a fost posibilă datorită implicării comunității. Oameni simpli, firme, sponsori și donatori au pus umăr lângă umăr pentru a susține o asociație care oferă investigații și tratamente oncologice gratuite și care funcționează, totodată, ca spital universitar.

Cele mai recente investiții au vizat şi compartimentul de gastroenterologie, unde pacienții beneficiază de aparatură modernă, de ultimă generație, achiziționată tot prin campanii umanitare devenite deja o tradiție. Aici se realizează investigații esențiale precum gastroscopii și colonoscopii, absolut vitale pentru diagnosticarea cancerelor digestive, fără costuri pentru pacient.

Cu toate acestea, există un obstacol major care continuă să afecteze grav pacienții: naveta. Medicul gastroenterolog Răzvan Diaconescu, de la OncoHelp Timișoara, atrage atenția asupra acestei realități dureroase.

„Este foarte important să existe un asemenea spital la Reşiţa, pentru că noi suntem cei care diagnosticăm neoplaziile de tub digestiv. Pacienții oncologici nu au doar nevoie de tratamentul periodic, ci și de rezolvarea urgențelor apărute din cauza chimioterapiei sau imunoterapiei. Existența unui spital în teritoriu, la Reșița, ar facilita enorm accesul rapid la îngrijire”, explică medicul.

Pentru un pacient oncologic, timpul este esențial. De la programare, deplasare, până la rezolvarea unei urgențe, fiecare zi pierdută poate face diferența între un diagnostic timpuriu și unul tardiv.

Deși investigațiile sunt gratuite, în baza unui simplu bilet de trimitere, distanța până la Timișoara devine un obstacol real. Mulți pacienți nu au mașini personale, iar o mare parte dintre proceduri necesită anestezie, ceea ce înseamnă că bolnavul trebuie să fie însoțit.

„Sunt pacienți care îmi spun: Aș veni mâine, dar nu am cu ce ajunge,. Distanța, timpul și lipsa unui însoțitor fac ca investigațiile să fie amânate”, spune medicul gastroenterolog.

Au existat situații în care proceduri ce trebuiau realizate de urgență, colonoscopii sau gastroscopii în cazuri de anemie severă sau suspiciune oncologică au fost amânate cu una sau două săptămâni. În oncologie, o săptămână poate fi crucială.

Potrivit medicului Răzvan Diaconescu, numărul pacienților diagnosticați cu cancere digestive este în creștere. Motivele sunt complexe, dar unul este îmbucurător: oamenii se investighează mai mult.

„Accesul la servicii medicale este mai bun față de acum câțiva ani. Când cauți mai mult, găsești mai mult. Iar asta este un lucru bun, pentru că una este să diagnostichezi un cancer într-un stadiu incipient și cu totul alta într-un stadiu avansat”, explică specialistul.

Faptul că investigațiile sunt gratuite facilitează convingerea pacienților să vină la control, iar acest lucru salvează vieți.

Construirea unui spital oncologic la Reșița, sub umbrela OncoHelp, ar elimina o mare parte din aceste impedimente. Pacienții din Caraș-Severin și din județele limitrofe nu ar mai fi nevoiți să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru investigații și tratament.

„S-ar economisi timp, s-ar reduce stresul, s-ar câștiga vieți. Accesul la servicii medicale gratuite, rapide și aproape de casă este esențial”, subliniază medicul.

Răzvan Diaconescu lansează și un apel către comunitate. Cancerul nu alege, iar oricine, la un moment dat, poate avea nevoie de acest sprijin.

„Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit până acum la achiziția de aparatură, gastroscop, colonoscop. Mesajul meu către cărășeni este simplu: fiecare poate ajuta cum poate. Este vorba despre sănătatea comunității. Acest proiect poate salva timp, poate salva suferință și, cel mai important, poate salva vieți.”

Spitalul OncoHelp Timișoara este dovada clară că solidaritatea funcționează. Următorul pas firesc este ca această solidaritate să se transforme într-un spital oncologic la Reșița, acolo unde nevoia este reală, urgentă și profund umană.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Medicul Răzvan Diaconescu: „Timpul pierdut pe drum poate costa vieți”. Despre nevoia unui spital oncologic la Reșița apare prima dată în Radio România Reșița.

În fiecare zi, în autobuze, trenuri sau mașini personale, se urcă oameni care duc cu ei o luptă nevăzută. Nu merg la serviciu, nu pleacă în vacanță și nu își vizitează rudele. Fac naveta la spital pentru investigații și tratament. Pentru ei, cancerul nu a furat doar sănătatea, ci și rutina, liniștea și siguranța de zi cu zi.

Ore întregi pe șosele, trenuri care întârzie, stații reci și aglomerate, așteptări care dor. Trupurile le sunt slăbite de boală, dar sunt nevoiți să stea în picioare, să suporte frigul, oboseala și durerea. Fiecare kilometru parcurs este o dovadă de curaj. Pentru mulți bolnavi de cancer, naveta nu este o alegere, ci o necesitate dureroasă.

Așa începe și povestea Anei, o femeie diagnosticată cu cancer la ficat. Verdictul a venit în prag de sărbători, în urmă cu un an. În timp ce alții își pregăteau masa de Crăciun, pentru ea începea cea mai grea luptă a vieții.

„Nu m-am gândit nicio clipă că mi se poate întâmpla mie”, spune Ana. Au existat simptome, dar, ca mulți alții, le-a ignorat. Când le-a luat în serios, boala era deja într-un stadiu avansat. Au urmat investigații, intervenții și tratamente istovitoare. Astăzi, Ana se află la al optulea ciclu de chimioterapie.

Fiecare perfuzie înseamnă ore de așteptare, slăbiciune, teamă, dar și speranța că tratamentul îi va mai oferi timp. Timp pentru familie, timp pentru viață.

Ana nu ar fi rezistat singură navetei. După chimioterapie, spune că îi este foarte greu. Nu poate urca scări, nu se poate ține pe picioare, iar transportul în comun este imposibil. Soțul ei o aduce și o așteaptă de fiecare dată, fără să se plângă. „N-are de ales”, spune ea. Dragostea și devotamentul lui sunt sprijinul ei zilnic.

Uneori este internată pentru supraveghere, alteori face perfuzia și pornește din nou la drum, deși corpul îi cere odihnă. Naveta devine parte din tratament, o povară care se adaugă suferinței fizice și emoționale.

Povestea Anei nu este un caz izolat. Este realitatea a mii de bolnavi de cancer care sunt nevoiți să se deplaseze în afara județului pentru tratament. Oameni slăbiți de boală, însoțiți sau singuri, care luptă nu doar cu diagnosticul, ci și cu distanța.

Pentru ei, un drum mai scurt poate însemna mai puțină durere. Un spital sau o clinică oncologică mai aproape de casă ar însemna mai multă demnitate, mai mult sprijin și mai multă speranță.

Accesul la servicii oncologice locale ar reduce epuizarea pacienților, costurile navetei și riscul de a amâna tratamentele. Ar permite bolnavilor să fie aproape de familie, într-un mediu familiar, esențial pentru lupta cu o boală atât de grea.

„Este foarte important să avem o clinică aici, la Reşiţa”, spune Ana. Apelul ei este simplu și sincer: fiecare gest contează.

Naveta bolnavilor de cancer nu ar trebui să fie o normalitate. Este o realitate dureroasă care cere soluții urgente. Povestea Anei este despre boală, dar și despre dragoste, devotament și speranță. Despre oameni care luptă să trăiască și care au nevoie de sprijinul comunității.

Fii bun. Donează. Implică-te. Pentru ca lupta cu cancerul să nu mai însemne, pe lângă suferință, și drumuri istovitoare. Pentru ca tratamentul să fie mai aproape de casă.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Naveta bolnavilor de cancer, lupta tăcută dusă zilnic pe drumuri. Povestea Anei și nevoia urgentă de tratament aproape de casă apare prima dată în Radio România Reșița.

Ignatul porcilor, între tradiție populară și sărbătoare religioasă. Ce semnificație are ziua de 20 decembrie?

Pe 20 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, unul dintre cei mai importanți Părinți apostolici ai creștinismului. În același timp, în calendarul popular românesc, această zi este cunoscută drept Ignatul porcilor sau Înătoarea, un ritual tradițional practicat în preajma Crăciunului.

Tradiția tăierii porcului de Ignat

Potrivit obiceiului străvechi, tăierea porcului se face într-un moment precis al zilei, de regulă în zori sau dimineața devreme. Tradiția populară spune că porcul își visează moartea în noaptea de Ignat, motiv pentru care sacrificarea trebuia să aibă loc cât mai devreme.

Acest ritual era însoțit de practici simbolice menite:

* să asigure sănătatea și belșugul gazdei în anul următor;

Ignatul porcilor este astfel un amestec de credințe arhaice, transmise din generație în generație, care marchează începutul pregătirilor pentru masa de Crăciun.

Cine a fost Sfântul Ignatie Teoforul

Din punct de vedere religios, Sfântul Ignatie Teoforul este cinstit ca martir al Bisericii și figură de referință a creștinismului timpuriu. Tradiția creștină spune că el ar fi fost copilul pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a luat de mână, de unde și numele de Teoforul – „purtătorul de Dumnezeu”.

Sfântul Ignatie a fost episcop al Antiohiei și a murit ca martir pentru credință, fiind considerat un exemplu de jertfă, credință și statornicie.

Diferența dintre sărbătoarea religioasă și tradiția populară

Deși sunt marcate în aceeași zi, praznicul Sfântului Ignatie Teoforul nu are legătură directă cu sacrificarea porcilor de Ignat, așa cum este cunoscută în tradiția populară. Biserica face distincție clară între cinstirea sfântului și obiceiurile precreștine, care au fost asimilate cultural de-a lungul timpului.

Semnificația zilei de Ignat, explicată de preot

Despre simbolistica zilei de 20 decembrie, despre sensul tradițiilor populare și rolul credinței creștine în viața comunității, vorbește părintele Petru Berbentia din Reșița, într-o analiză care aduce lumină asupra uneia dintre cele mai cunoscute sărbători de iarnă din România.

https://www.radioresita.ro/wp-content/uploads/2013/12/BD-20.12.2013-Petru-Berbentia-HAR1m19s.mp3

Prenumele de Ignat are mai multe forme și derivate, printre care se numără: Ignațiu, Ignatie, Ignasia, Inigo, Natius și Ginat, toate purtând aceeași semnificație și tradiție.

La mulți ani tuturor celor care își sărbătoresc astăzi onomastica, cu sănătate, bucurii și împliniri!

Sursa foto: crestinortodox.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Tradiţii pentru spor şi sănătate de sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul. La mulţi ani sărbătoriţilor de astăzi! apare prima dată în Radio România Reșița.

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump, programată pentru prima parte a anului 2026. MAE confirmă faptul că pregătirile sunt în desfășurare.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, 19 decembrie 2025 că întâlnirea oficială dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, este programată să aibă loc în prima parte a anului 2026. Potrivit șefei diplomației române, pregătirile pentru acest eveniment sunt deja în curs. Acestea se realizează în colaborare cu Administrația Prezidențială și cu echipa desemnată de Casa Albă.

Într-o intervenție la Antena 3, Oana Țoiu a precizat că organizarea întâlnirii a fost discutată inclusiv în cadrul recentei vizite a delegației Statelor Unite în România, confirmând interesul ambelor părți pentru aprofundarea dialogului bilateral.

Un element central al agendei viitoarei întrevederi îl reprezintă dimensiunea economică a relației româno-americane. Aceasta este considerată esențială de ambii lideri încă de la începutul mandatelor lor.

„În ceea ce privește politica externă, componenta economică devine absolut esențială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe.

Pe lângă aspectele economice, discuțiile vor viza și securitatea și apărarea, domenii-cheie ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Oana Țoiu a amintit că, în declarația comună adoptată la finalul dialogului strategic româno-american din acest an, a fost evidențiată colaborarea eficientă în domeniul schimbului de informații, în special pentru protecția frontierelor.

Totodată, Statele Unite au reluat finanțarea unor proiecte comune cu România pentru combaterea traficului de persoane, temă aflată constant pe agenda bilaterală.

Dialogul strategic a inclus și consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, cu accent pe creșterea oportunităților de coproducție militară. În acest context, au existat colaborări strânse între Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Ministerul Apărării și partenerii americani.

Ministrul Afacerilor Externe a explicat că există și o motivație pragmatică pentru Statele Unite de a dezvolta coproducția pe teritoriul României, în special în contextul finanțărilor de tip SAFE pentru achiziții militare.

Aceste mecanisme de finanțare sunt condiționate de realizarea producției în statele participante, cu un plafon de maximum 35% componente provenite din afara acestora.

„Pentru SUA, coproducția în România înseamnă și acces la o sursă de finanțare adițională”, a explicat Oana Țoiu.

Potrivit ministrului, toate aceste elemente vor constitui baza discuțiilor la nivel înalt dintre Nicușor Dan și Donald Trump. Întâlnirea este așteptată să contribuie la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, atât pe dimensiunea economică, cât și în domeniile securității și apărării.

Sursă: Radio România

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump, programată pentru prima parte a anului 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.

Controale la frontieră, prelungite până în iunie 2026 anunţă autorităţile din Slovenia. Este vorba despre graniţa terestră cu Ungaria şi Croaţia.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Slovenia că autoritățile slovene au decis prelungirea cu șase luni a controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Croația, până la data de 21 iunie 2026.

Potrivit MAE, măsurile se aplică la toate punctele de trecere a frontierei terestre dintre Slovenia și Croația. Este vorba despre 24 de puncte rutiere. Printre acestea: Secovlje – Sicciole, Dragonja – Dragogna, Jelsane, Metlika, Obrezje, Dobovec, Gruskovje, Petisovci, Rogatec, Ormoz sau Gibina.

De asemenea, traficul feroviar este supus controalelor la șapte puncte de frontieră. Este vorba despre Rakitovec, Ilirska Bistrica, Metlika, Dobova, Rogatec, Sredisce ob Dravi și Lendava.

Între Slovenia și Ungaria, controalele sunt efectuate la șapte puncte de trecere rutiere – Dolga vas – Hosszufalu, Pince, Prosenjakovci – Partosfalva, Hodos, Kobilje, Cepinci și Martinje – precum și la punctul feroviar Hodos.

MAE precizează că sunt în vigoare controale și la intrarea în Austria și în Italia, în cazul sosirilor dinspre Slovenia. Acest lucru poate genera timpi de așteptare suplimentari pentru participanții la trafic.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă tuturor cetățenilor români să aibă asupra lor, pe durata călătoriei spre și dinspre Slovenia, un document de identitate valabil, respectiv pașaportul sau cartea de identitate națională, și să se informeze din timp cu privire la condițiile de trafic.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ljubljana:
+386 15 058 294, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), unde sunt preluate în regim de permanență.

În situații dificile, speciale sau cu caracter de urgență, este disponibil telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Slovenia:
+386 40 980 068.

Pentru informații actualizate privind condițiile de călătorie și eventualele restricții la frontieră MAE recomandă consultarea periodică a paginilor oficiale de internet:

Sursă: Agepres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Slovenia: controale la frontieră, prelungite până în iunie 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.

Iubitorii muzicii clasice și ai colindelor sunt invitați la Concertele de Crăciun care vor avea loc sâmbătă, 20 decembrie 2025 de la ora 17:00 la Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime din cartierul Lunca Bârzavei şi duminică, 21 decembrie 2025, de la ora 19:00, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița.

Evenimentele culturale și spirituale se înscriu în tradiția concertelor dedicate sărbătorilor de iarnă și promit câte o seară specială, încărcată de emoție, armonie și mesaj creștin.

La Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime”, va concerta cvartetul „Nuevo”, compus din soliştii:

La Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii”, concertul va fi susţinut de muzicieni apreciați, care vor interpreta lucrări consacrate din repertoriul clasic și colinde tradiționale:

Publicul va putea asculta lucrări semnate de mari compozitori ai muzicii clasice:

Programul va fi completat de colinde românești și internaționale, adaptate atmosferei sacre a bisericii.

Concertele de Crăciun de la bisericile romano-catolice din Reșița au devenit, de-a lungul anilor, un reper cultural al perioadei de Advent, reunind comunitatea în jurul muzicii, credinței și bucuriei Crăciunului.

Organizatorii îi așteaptă pe toți cei care doresc să intre în spiritul sărbătorilor prin muzică de calitate și momente de reculegere.

Intrarea este liberă, iar publicul este invitat să se bucure de o seară specială, în așteptarea sărbătorii Nașterii Domnului.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Concerte de Crăciun la Bisericile Romano-Catolice din Reșița în acest sfârşit de săptămână apare prima dată în Radio România Reșița.

Au trecut 36 de ani marcați de speranță și dezamăgire, de curaj și neputință, de adevăruri rostite și adevăruri ascunse, de la evenimentele din decembrie 1989, cunoscute astăzi drept Revoluția Română.

Timpul a curs implacabil, iar peste trei decenii și jumătate ne despart de acele clipe decisive. Este momentul să privim spre viitor, fără a uita însă emoția, tensiunea și frământarea trăite de întreaga Reșița în acea după-amiază tulbure de 21 decembrie 1989, imediat după ora 17.00.

Unul dintre martorii acelor momente, Mihai Sprînceană din Țerova, rememorează și spune povestea sa pentru Radio Reșița:

La 36 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, poveștile martorilor rămân esențiale pentru a înțelege ce a însemnat, cu adevărat, drumul spre libertate. Una dintre aceste mărturii vine de la Mihai Sprînceană din Țerova, participant la evenimentele de la Reșița, care își amintește emoția, speranța și dezamăgirile ce au urmat.

Mihai Sprînceană spune că nu s-a remarcat prin fapte eroice. Avea 38 de ani în 1989 și, asemenea altora, își dorea o viață mai bună: libertate, căldură în case, hrană suficientă și demnitate. A fost atras de zvonurile că la Reșița „se întâmplă ceva”, iar seara de 21 decembrie 1989 avea să-i schimbe definitiv percepția asupra vieții.

Aflat în drum spre schimbul trei, a aflat că transportul în comun fusese oprit. Împreună cu un coleg din Țerova, a decis să meargă în Centrul Reșiței, unde mii de oameni se adunau „valuri, valuri”. A rămas acolo până spre ora 3 dimineața, martor al discursurilor și al primelor semne de libertate.

În zilele următoare, Mihai Sprînceană a fost implicat în asigurarea pazei unui depozit de combustibili, pentru a preveni eventuale acte de sabotaj. Pe 22 decembrie, convins că regimul Ceaușescu se va prăbuși, s-a îmbrăcat „festiv” și a revenit în Centru, unde mii de oameni cântau și jucau Hora Unirii.

Un moment simbolic l-a trăit dansând în horă alături de foști ofițeri de securitate și poliție, aflați în civil — o imagine care reflecta confuzia și speranța acelei zile.

Revenit în satul natal, Țerova, a realizat că mulți localnici nu știau încă de Revoluție. Împreună cu un consătean, a decis să tragă clopotele bisericii, ca semn al eliberării. Preotul a acceptat, iar timp de aproape o jumătate de oră, clopotele au vestit schimbarea.

„A fost o bucurie pe care am mai simțit-o doar la nașterea copiilor mei”, spune Mihai Sprînceană, descriind acel moment ca o eliberare totală de frică și constrângeri.

Chiar și după execuția lui Nicolae Ceaușescu, tensiunea a continuat. Au existat zboruri de avioane și elicoptere militare, observate inclusiv deasupra zonei Țerova–Lupac. Cu toate acestea, în sat nu s-a tras niciun foc de armă.

În acea perioadă, activitatea economică era aproape blocată, iar Mihai Sprînceană s-a ocupat de ferma sa de oi, pasiune pe care nu a abandonat-o niciodată. De-a lungul anilor, a ajuns să dețină una dintre cele mai mari turme din județul Caraș-Severin, orientându-se ulterior spre calitate, nu cantitate.

La peste trei decenii de la Revoluție, dezamăgirile persistă. Deși speranțele au fost mari, multe dintre visele din 1989 nu s-au împlinit, spune martorul. Dreptatea rămâne greu de atins, iar nivelul de trai pentru mulți români, mai ales pensionari, este încă scăzut.

„România de azi este ca un palton bun, dar călcat în picioare, rupt și cârpit prost”, afirmă el, într-o metaforă dură, dar sinceră, despre realitatea actuală.

În ciuda dezamăgirilor, Mihai Sprînceană continuă să creadă că lucrurile se pot schimba, sub presiunea valorilor europene și a memoriei colective. Mesajul său rămâne unul de speranță:

„Să avem o viață mai bună, să nu uităm ce a fost și sărbători fericite tuturor.”

Această mărturie rămâne o lecție de istorie vie, despre curajul oamenilor simpli și prețul real al libertății câștigate în Decembrie 1989.

Sursa foto: facebook

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989 apare prima dată în Radio România Reșița.

La fel ca în fiecare an, solidaritatea merge mai departe, iar printre cei care donează pentru construirea spitalului de oncologie de la Reșița se află chiar bolnavi de cancer sau foști pacienți oncologici. Este un gest profund, născut din suferință, speranță și dorința ca alții să nu mai treacă prin aceleași încercări. Campania umanitară „Muzică pentru Viață”, organizată în sprijinul OncoHelp Timișoara, continuă să adune oameni și povești care emoționează și mobilizează comunitatea.

O donație importantă a fost făcută de Felicia Mihoc, fostă pacientă a spitalului OncoHelp Timișoara, diagnosticată cu cancer la sân. Ani la rând, femeia a fost nevoită să facă naveta cu trenul între Reșița și Timișoara pentru investigații și tratamente, într-un moment în care fiecare drum devenea o adevărată luptă cu propriul corp.

Felicia Mihoc a venit într-un suflet la căsuța de sticlă a campaniei și a cumpărat dulciuri pentru a sprijini construcția spitalului oncologic de la Reșița. A fost surprinsă de echipa Radio Reşiţa chiar în momentul donației.

„Am luat tiramisu, am luat cornulețe cu brânză sărată și turtă dulce. Am donat pentru că și eu am avut probleme de sănătate, am avut cancer. Am făcut naveta la Timișoara, operată în 2011 și în 2016. Chimioterapie, mergeam cu trenul, veneam cu trenul, era foarte greu”, povestește femeia.

După tratamentele oncologice, drumul de aproape trei ore până la Reșița devenea aproape insuportabil. „Vai de mine ce rău mi-era până ajungeam acasă. De asta am venit special să donez”, spune ea.

Felicia Mihoc a trecut prin momente extrem de dificile. A suferit o mastectomie bilaterală și trăiește de 14 ani cu proteze. Întrebată cum a reușit să depășească acea perioadă, răspunsul ei este simplu și puternic: „Greu, foarte greu, dar cu multă speranță și cu gândire pozitivă”.

Astăzi, după atâția ani, Felicia se declară bine și independentă. „Mă descurc singură, îmi fac cumpărături, îmi fac curat. Familia mi-a fost aproape, băiatul meu este în Timișoara și m-a ajutat mult”, spune ea.

Fosta pacientă OncoHelp face și un apel către comunitate: să doneze și să sprijine acest proiect vital. „Mă bucur enorm că se face spitalul la Reșița. Sunt mulți oameni care nu au mașini. După chimioterapie îți este foarte rău și să stai în tren ore întregi este cumplit”, explică ea.

Experiența personală o face să sublinieze importanța controalelor regulate și a accesului rapid la investigații corecte. În cazul ei, un diagnostic inițial greșit a întârziat descoperirea bolii. „Controlul anual este foarte important”, avertizează femeia.

Povestea Feliciei Mihoc este una dintre multele mărturii care arată de ce spitalul oncologic de la Reșița este mai mult decât un proiect medical, este o necesitate urgentă pentru mii de oameni din Caraș-Severin. Faptul că bolnavi sau foști pacienți oncologici donează pentru această cauză arată dimensiunea reală a solidarității.

Campania „Muzică pentru Viață” continuă să adune fonduri, dar mai ales speranță, pentru ca investigațiile și tratamentele oncologice să fie mai aproape de casă, de familie și de viață.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Bolnavii de cancer donează pentru viitorul spital oncologic de la Reșița. Povestea Feliciei Mihoc, fost pacient OncoHelp Timișoara apare prima dată în Radio România Reșița.