Radio România Reșița

„Cupa Hercules” la lupte a fost şi anul acesta un succes! Organizată de Asociaţia Judeţeană de Lupte cu sprijinul administraţiei locale din Băile Herculane, ediţia aniversară cu numărul 25 a reunit în oraşul de pe Cerna  tinere speranţe ale luptelor din România şi Republica Moldova.

Întrecerea pentru medalii a fost acerbă, iar antrenorii au avut şansa de a-şi testa elevii într-un concurs de un bun nivel tehnic. Detalii a aflat Paul Sever Smadu de la tehnicianul reşiţean Florin Dinţă, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Lupte Caraş-Severin.

“Competiția este la nivel de U15, U13, U10 și U8. Este un turneu de nivel destul de ridicat – și o bucurie pentru copii, în primul rând. Au venit foarte multe cluburi din toată țara, dar şi patru cluburi din Republica Moldova. Am remarcat câțiva sportivi care au potențial de a face performanță. Concursul e o reuşită. Ne dorim să continuăm tradiția de un sfert de secol a Cupei Hercules  și în anii următori.”

Din Republica Moldova a venit la Cupa Hercules antrenorul emerit Constantin Cobîlean, de la şcoala sportivă de rezerve olimpice. Experimentatul tehnician a coordonat un grup de sportivi care au şi efectuat un stagiu de pregătire în staţiunea de pe Cerna.

“Sunt pentru prima dată aici. În primul rând, mi-a plăcut zona, aerul. Am venit cu câţiva copilași mici, dar şi cu  trei luptători mai mari. Un campion european şi un sportiv care a luat locul cinci la Mondiale. Seniorii fac alergări în munți. În ceea ce priveşte Cupa Hercules,  sunt la vreo două sute de participanți din multe orașe a României. Eu am adus la concurs 8 sportivi. 

Luptătorii din România sunt foarte buni, există o frumoasă tradiţie a luptelor în ţara voastră. Chiar am văzut, în grupele mici de la acest turneu, niște copii de valoare – mici, dar cu caracter, cu ambiție. Ei sunt viitorii medaliați la Europene, la Mondiale și la Jocuri Olimpice. România a avut întotdeauna luptători de valoare.”

Şi tinerii luptători participanţi la turneu s-au arătat încântaţi de experienţa de la „Cupa Hercules”.

La turneul de la Herculane au participat 214 sportivi. „Cupa Hercules” a fost ultima competiţie organizată anul acesta de Asociaţia Judeţeană de Lupte din Caraş-Severin.

Post-ul Lupte: “Cupa Hercules”, o reuşită şi în 2025! apare prima dată în Radio România Reșița.

Campania națională „Colecta de Alimente”, derulată sub umbrela Federației Băncilor pentru Alimente din România, a adus din nou în prim-plan forța solidarității și dorința comunităților locale de a se implica activ în sprijinul celor aflați în nevoie. În județul Caraș-Severin, rezultatele sunt grăitoare: peste 10 tone de alimente neperisabile au fost donate de locuitorii din Reșița, Caransebeș, Oravița și Băile Herculane. 

„E o mare binecuvântare să vedem că zi de zi, dincolo de munca pe care noi o facem, găsim tot mai mulți oameni dispuși să vină să sprijine semenii din comunitate”, a declarat Hana Csaszar, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Timișoara. 

Această ediție a colectei a demonstrat încă o dată că, atunci când există implicare și coordonare, sprijinul ajunge acolo unde este mai mare nevoie de el. Campania s-a desfășurat la nivelul a patru județe –Timiș, Caraș-Severin, Arad și Hunedoara, teritorii care compun aria de acoperire a Băncii Regionale pentru Alimente Timișoara. 

Mii de voluntari, un singur scop: sprijin pentru cei vulnerabili 

„Ne bucurăm că am putut întâlni oamenii și clienții în magazinele partenere, clienți care au venit special să cumpere și să doneze alimente”, a subliniat Hana Csaszar. În total, peste 1.000 de voluntari din regiune s-au mobilizat pentru a face posibilă colectarea, sortarea și distribuirea alimentelor către organizațiile beneficiare. 

La nivel național, campania a reunit mii de voluntari, organizații și parteneri, reușind să strângă peste 957 de tone de alimente neperisabile, distribuite ulterior către 441 de ONG-uri. Impactul acestor eforturi? Un sprijin direct pentru aproximativ 130.000 de persoane aflate în situații vulnerabile. 

În regiunea de vest, performanțele sunt la fel de impresionante: 117 tone de alimente au fost colectate și trimise către organizațiile non-guvernamentale care sprijină peste 27.000 de persoane. 

Solidaritatea devine o practică constantă 

Pentru Hana Csaszar, această campanie nu este doar o acțiune filantropică periodică, ci o lecție de comunitate: 

„Practica asta încearcă Banca pentru Alimente Timișoara să facă – să aducă oamenii împreună. Nu putem să ajutăm fără sprijinul fiecărui donator și al fiecărei persoane care a ales să pună un aliment în punga de colectă pentru cei în nevoie.” 

Această viziune prinde contur prin fiecare gest de dăruire. Un pachet de făină, o sticlă de ulei, câteva conserve – toate transformate în instrumente de speranță. „Fiecare aliment donat înseamnă o clipă de liniște pentru cineva care trece printr-o perioadă grea”, completează președinta Băncii pentru Alimente Timișoara, subliniind valoarea emoțională, nu doar materială, a acestor acte de generozitate. 

„Împreună hrănim speranța” – un motto devenit realitate 

Dincolo de cifre și statistici, Colecta Națională de Alimente rămâne despre comunitate. Despre acel „împreună” care conectează oameni, organizații și orașe, în jurul unei misiuni comune: aceea de a hrăni, la propriu și la figurat, speranța celor pentru care viața a devenit o luptă zilnică. 

„Mulțumim tuturor celor care au făcut parte din acest lanț al binelui. Doar împreună continuăm să hrănim speranța”, a transmis în încheiere Hana Csaszar, adresând urări de sărbători cu binecuvântare tuturor celor care au contribuit. 

Această ediție a Colectei Naționale de Alimente confirmă încă o dată că solidaritatea nu e doar un cuvânt, ci o realitate palpabilă în vestul ţării. Fiecare kilogram de alimente donat poartă o poveste de implicare, iar vocea comunității răsună din ce în ce mai puternic: împreună, hrănim speranța.

sursa foto: Banca Regionala pentru Alimente

Post-ul Rezultate impresionante în Caraș-Severin la Colecta de Alimente 2025 apare prima dată în Radio România Reșița.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Caraș-Severin a desfășurat, în perioada 8-12 decembrie 2025, o serie de controale la agenții de plasare a forței de muncă în străinătate, în cadrul Campaniei Naționale de verificare a respectării prevederilor legale.

Campania ITM a avut scopul de a:

În urma celor 14 controale efectuate, ITM Caraș-Severin a aplicat:

Deficiențele constatate au inclus:

Cetățenii români angajați în străinătate pot sesiza misiunile diplomatice și oficiile consulare în caz de încălcare a legislației muncii sau a contractului individual de muncă. Sesizările sunt direcționate către autoritățile competente ale statului unde angajatorul își desfășoară activitatea.

ITM Caraș-Severin reamintește că activitățile de mediere sunt oferite gratuit, fără perceperea de comisioane sau taxe, pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor și funcționarea corectă a agenților de plasare.

Post-ul ITM Caraș-Severin controlează agenții de plasare a forței de muncă în străinătate apare prima dată în Radio România Reșița.

Târgul de Crăciun, organizat în Satul Regal, la intrarea pe domeniu, va fi deschis publicului în zilele 19, 20 și 21 decembrie 2025. Vizitatorii vor putea descoperi tradiții românești autentice, obiecte de artizanat, dar și atracții precum:

Pe perioada iernii, Parcul Regal va rămâne închis, păstrându-se astfel ecosistemul și vegetația nativă.

19 decembrie 2025

20 decembrie 2025

21 decembrie 2025

Restul zilelor de Crăciun și Anul Nou vor fi petrecute în cadru privat la Castelul Regal Săvârșin, în mijlocul naturii, păstrând tradițiile și armonia cu mediul înconjurător.

Post-ul Programul Familiei Regale pentru Crăciun 2025 – Târg, colinde și tradiții apare prima dată în Radio România Reșița.

Fermierii, apicultorii și organizațiile societății civile solicită autorităților române să mențină poziția fermă de respingere a regulamentului european privind noile tehnici genomice (NGT) și să voteze împotriva textelor finale negociate la nivelul Uniunii Europene. Semnatarii avertizează că actualul acord pune în pericol agricultura românească, exporturile, sectorul ecologic și autonomia fermierilor.

Documentul este adresat Președinției României, Guvernului, ministerelor-cheie (Agricultură, Mediu, Sănătate, Externe), Parlamentului României, europarlamentarilor români, precum și Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Noile tehnici genomice (NGT) sunt metode moderne de modificare genetică a plantelor, diferite de OMG-urile clasice, dar care pot produce modificări transmise generațiilor următoare. Conform acordului preliminar negociat în trilog la 3 decembrie 2025, o categorie de plante NGT (NGT1) ar urma să fie echivalată automat cu plantele convenționale, fără etichetare și trasabilitate pe lanțul alimentar.

Organizațiile semnatare consideră această abordare netransparentă, riscantă și contrară principiului precauției.

Fermierii acuză faptul că România și-a modificat radical poziția inițială, susținută public și fundamentată științific, fără consultări și fără explicații oficiale. Această schimbare este considerată o expunere gravă a agriculturii naționale la riscuri economice, juridice și de mediu.

De ce este criticată schimbarea poziției României privind NGT?
Pentru că elimină protecțiile cerute inițial de fermieri: analize de risc individuale, trasabilitate, etichetare și interzicerea brevetării trăsăturilor naturale.

Soiurile, hibrizii și rasele locale românești pot fi afectate de brevete pe segmente genetice care există deja în natură, ceea ce permite companiilor multinaționale să revendice drepturi asupra patrimoniului genetic comun.

Lipsa trasabilității și a analizelor de risc individuale face imposibilă demonstrarea faptului că produsele românești sunt libere de NGT. Piețe importante precum Turcia, Algeria, Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite resping produsele biotehnologice.

Ce se poate întâmpla?
Respingeri la vamă, pierderi economice masive și afectarea reputației României ca exportator.

Fermierii ecologici riscă pierdere certificării, deoarece nu vor avea instrumente pentru a verifica dacă semințele convenționale conțin material NGT. Toate costurile testării ar reveni producătorilor agricoli.

Acordul nu prevede reguli clare de coexistență între culturile NGT și cele convenționale sau ecologice, expunând fermierii la contaminare accidentală și litigii.

Combinarea regulamentului NGT cu Regulamentul privind materialul de reproducere vegetală (PRM) limitează schimbul de semințe între fermieri și creează monopoluri prin brevete, distrugând autonomia agricolă.

Uniunea Europeană promovează agroecologia și reziliența climatică, însă fermierii atrag atenția asupra unei contradicții majore:

Agroecologia devine imposibil de practicat.

Organizațiile solicită României:

Dacă aceste cerințe nu sunt acceptate, România trebuie să voteze ÎMPOTRIVA regulamentelor NGT și PRM, afirmă semnatarii.

Fermierii, apicultorii și societatea civilă consideră că acordul NGT:

Apelul final este clar: România trebuie să apere interesele agriculturii naționale, autonomia fermierilor și dreptul la o agricultură durabilă, adaptată condițiilor locale și schimbărilor climatice.

Sursa foto: revista ferma

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Fermierii și apicultorii cer României să respingă acordul UE privind noile tehnici genomice. „Este o capitulare în fața industriei biotehnologice” apare prima dată în Radio România Reșița.

Astăzi, de la ora 20:00, Radio România Cultural va proiecta, pe site-ul propriu, în regim de cinema, filmul Tinerețea unui dictator, în regia lui Andy Lupu.

Pelicula spune povestea tânărului Nicolae, care vine la București unde ajunge ucenic în cizmărie. În scurt timp, este trimis la închisoare, unde îi atrage atenția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, șeful deținuților comuniști. Eliberat, Nicolae se trezește pe străzile Bucureștiului, în plin război. Se îndrăgostește de Elena, care îl motivează și îl sprijină să urce pe scara ierarhică a comunismului.

Publicul care își dorește să vadă acest film trebuie să intre, la ora 20:00, pe site-ul radioromaniacultural.ro, unde îl va putea urmări în regim de proiecție tv sau de cinema.

Evenimentul are loc în zilele comemorării Revoluției Române, de la care, în 2025, se împlinesc 36 de ani, un moment de reflecție asupra istoriei recente și asupra modului în care totalitarismul a marcat destine și generații. Proiecția filmului Tinerețea unui dictator oferă publicului ocazia de a revedea, prin limbaj cinematografic, începuturile unui regim care avea să domine România timp de decenii.

Înaintea proiecției, Radio România Cultural va oferi publicului prilejul întâlnirii cu regizorul, producătorul și cu actorii care joacă rolurile tinerilor Nicolae și Elena Ceaușescu. De la ora 15:30, în cadrul emisiunii Scena și ecranul, Elena Vlădăreanu îi va avea ca invitați în FM pe Andy Lupu, Vlad Bîrzanu (Nicolae Ceaușescu), Flavia Giurgiu (Elena Ceaușescu) și Demeter András, unul dintre producătorii filmului și actor în rol principal.

Andy Lupu a declarat că această peliculă alb-negru de două ore poate ţine locul unei lecţii neconvenţionale de istorie.

Filmul a fost recompensat cu Premiul Best European Director (Cel mai bun regizor european) la London Director Awards 2022/23 Summer Edition. De asemenea, pelicula a primit trofeul pentru „Cel mai bun film de artă“ la Sherman Oaks Film Festival Los Angeles și pentru „Cea mai bună actriță în rol principal” pentru Flavia Giurgiu, la același festival.

Filmul a fost înscris și în competiția pentru „Cel mai bun film străin” la Golden Globes 2025.

Un astfel de film devine cu atât mai necesar într-un moment în care figura lui Nicolae Ceaușescu cunoaște o creștere de popularitate în rândul tinerilor, fiind esențial ca publicul să înțeleagă contextul istoric real din spatele mitologiilor recente.

Post-ul INEDIT. Proiecție de film la Radio România Cultural. Filmul „Tinerețea unui dictator” va fi proiectat, în regim de cinema, pe site-ul Radio România Cultural apare prima dată în Radio România Reșița.

Ziua minorităților naționale din România este sărbătorită anual la 18 decembrie. La această dată, în anul 1992, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice”, se arată pe site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice.

Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice oferă o garanție a drepturilor minorităților, în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanța prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităților naționale.

România s-a raliat acestui context internațional prin aprobarea HG nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităților naționale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minoritățile etnice din țara noastră, care, potrivit organizațiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice, sunt: albanezi, armeni, bulgari, croați, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruși-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni.

Potrivit Hotărârii de Guvern mai sus menționate, în fiecare an, cu prilejul acestei zile, sunt organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică.

În anul 2017, cei 17 deputați aparținând Grupului minorităților naționale au inițiat un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare națională a acestei zile. Astfel, proiectul de lege pentru instituirea Zilei minorităților naționale din România ca sărbătoare națională a fost adoptat de Senat la 23 octombrie 2017 și de Camera Deputaților la 21 noiembrie 2017, iar decretul privind promulgarea Legii nr. 247/2017 pentru instituirea acestei zile a fost semnat de președintele Klaus Iohannis, la 7 decembrie 2017.

Potrivit prezentei legi, manifestările dedicate sărbătoririi acestei zile pot fi organizate cu sprijinul autorităților administrației publice centrale și locale, precum și al organizațiilor neguvernamentale interesate, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, vor include în program emisiuni ori aspecte de la manifestările ocazionate de această zi.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 881 din 9 decembrie 1998, pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităților naționale din România.

Departamentul pentru Relații Interetnice, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, în colaborare cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” au organizat în data de 18 decembrie 2024 o serie de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Minorităților Naționale, între care lansarea albumului și vernisajul expoziției „Comunitate. Multiculturalitate. Dezvoltare”.

În perioada 2-18 decembrie 2025 s-a dat startul maratonului „Împodobim bradul la Muzeul Satului”, eveniment ajuns la a 5-a ediție, iar echipa Departamentului pentru Relații Interetnice a participat, la 10 decembrie 2025, la acest eveniment devenit tradiție, organizat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, se arată pe pagina Departamentului Pentru Relatii Interetnice. În ziua de 18 decembrie 2025, de Ziua minorităților naționale, vizitatorii Muzeului Național al Satului au ocazia să admire brazii împodobiți și să petreacă alături de ansamblurile artistice ale minorităților, menționează sursa citată mai sus. 

Post-ul 18 decembrie – Ziua minorităților naționale din România apare prima dată în Radio România Reșița.

Poliția Locală primește dreptul de a fotografia, înregistra audio și filma cu BodyCam. Legea a fost adoptată de Parlament.

Poliția Locală va putea utiliza mijloace de înregistrare foto, audio și video, inclusiv camere portabile de tip BodyCam, după ce Camera Deputaților a adoptat miercuri, 17 decembrie 2025, proiectul de lege care completează Legea poliției locale nr. 155/2010. Inițiativa legislativă a fost votată cu 208 voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 79 de abțineri.

Proiectul introduce un nou capitol intitulat „Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto-audio-video portabile și protecția datelor cu caracter personal”, care oferă un cadru legal clar pentru folosirea acestor dispozitive de către polițiștii locali, exclusiv în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Scopul legii este creșterea transparenței, a siguranței și a responsabilității în activitatea Poliției Locale, dar și protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, în conformitate cu legislația privind protecția datelor personale.

Potrivit amendamentelor adoptate, polițiștii locali care au în dotare camere BodyCam sunt obligați să le utilizeze în anumite situații desfășurate în locuri publice, fără a fi necesar consimțământul persoanelor vizate, în limitele competențelor stabilite prin lege.

În același timp, în măsura în care circumstanțele permit, polițiștii locali trebuie să informeze persoanele că sunt supuse înregistrării audio-video.

Structurile de Poliție Locală vor avea obligația să informeze publicul cu privire la utilizarea camerelor BodyCam prin:

Înregistrările realizate de Poliția Locală vor fi păstrate maximum șase luni de la data obținerii acestora. Excepție fac situațiile în care materialele sunt folosite într-o procedură judiciară, caz în care se aplică regimul juridic al probelor.

La expirarea termenului legal, înregistrările vor fi distruse prin proceduri ireversibile, conform prevederilor legale.

Polițiștii locali desemnați să utilizeze sau să acceseze datele colectate prin BodyCam vor fi instruiți obligatoriu în domeniul protecției datelor cu caracter personal:

De asemenea, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va efectua controale din oficiu asupra modului în care sunt prelucrate datele colectate de Poliția Locală.

Detaliile privind măsurile organizatorice, tehnice și procedurale pentru utilizarea camerelor BodyCam și pentru prelucrarea datelor personale vor fi stabilite prin ordin comun al:

Sursă: Radio România

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Poliția Locală poate filma și înregistra cu BodyCam apare prima dată în Radio România Reșița.

Parlamentul European susține crearea unui spațiu „Schengen militar”. Frontiere interne eliminate pentru deplasarea rapidă a trupelor în UE.

Membrii Parlamentului European, reuniți miercuri, 17 decembrie 2025 în sesiune plenară, au votat în favoarea creării unui „spațiu Schengen militar”, un concept care prevede eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipamente militare în Uniunea Europeană, alături de modernizarea infrastructurii de transport – căi ferate, drumuri, poduri și tuneluri.

Rezoluția a fost adoptată cu 493 de voturi pentru, 127 împotrivă și 38 de abțineri. Aceasta a fost elaborată pe baza rapoartelor eurodeputaților Petras Austrevicius (grupul Renew) și Roberts Zile (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni).

Eurodeputații subliniază că războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a scos la iveală limitele actuale ale mobilității militare în interiorul UE. Potrivit acestora, capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente este esențială pentru apărarea comună europeană și pentru securitatea flancului estic, în special pentru statele baltice și Polonia.

Rezoluția Parlamentului European salută propunerea Comisiei Europene de a crește bugetul destinat mobilității militare în următorul cadru financiar multianual 2028–2034 la peste 17 miliarde de euro.

În același timp, eurodeputații cer statelor membre să nu mai reducă aceste fonduri, așa cum s-a întâmplat în perioada 2021–2027, când bugetul a fost diminuat cu 75% față de propunerea inițială. Modernizarea a aproximativ 500 de obiective de infrastructură, în special poduri și tuneluri, ar necesita cel puțin 100 de miliarde de euro, se arată în document.

Deși s-au făcut progrese, rezoluția constată că barierele administrative, lipsa investițiilor și infrastructura neadaptată pot face ca deplasarea echipamentelor militare în interiorul UE să dureze peste o lună.

Parlamentul European solicită:

Rezoluția accentuează că mobilitatea militară este o prioritate strategică pentru cooperarea UE–NATO. Eurodeputații cer organizarea de exerciții comune periodice și teste de stres pentru identificarea blocajelor.

Totodată, se solicită ca UE să urmeze exemplul NATO, astfel încât trupele de reacție rapidă să poată traversa frontierele interne:

„Pentru a menține capacitatea Europei de a descuraja agresorii, este esențial să demonstrăm disponibilitatea de a acționa rapid. Dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare nu este un lux, ci o necesitate”, a declarat Petras Austrevicius.

La rândul său, Roberts Zile a subliniat că „există prea multe impedimente care pot fi eliminate rapid, fără costuri majore”, adăugând că urgența mobilității militare a crescut semnificativ în contextul războiului din Ucraina.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Parlamentul European susține crearea unui spațiu „Schengen militar” apare prima dată în Radio România Reșița.

Salariul minim crește la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026. Coaliția de guvernare anunță un pachet de măsuri economice și reforme administrative.

Coaliția de guvernare, reunită miercuri, 17 decembrie 2025 la Palatul Victoria, a ajuns la un acord privind majorarea salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026, potrivit unui comunicat comun transmis după ședință. Decizia face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri economice și de reformă a administrației publice.

Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, prezenți la discuții, au convenit și închiderea pachetului de reformă a administrației, prin reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a fi afectate salariile de bază ale angajaților.

Pentru administrația locală, coaliția a decis menținerea măsurilor stabilite anterior. În acest context, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ necesar angajării răspunderii Guvernului.

Printre alte decizii importante adoptate se numără:

Coaliția a mai stabilit ca impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) să fie:

Această măsură este văzută ca un semnal de relaxare fiscală pentru mediul de afaceri, în special pentru companiile afectate de presiunea costurilor.

Potrivit comunicatului oficial, măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026 și vor fi incluse în proiecția bugetară a anului viitor.

Creșterea salariului minim, alături de reducerile de cheltuieli și ajustările fiscale, reprezintă pilonii principali ai strategiei guvernamentale pentru consolidarea finanțelor publice și susținerea economiei într-un context marcat de presiuni bugetare și sociale.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Salariul minim creşte la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.