Radio România Reșița

O durere aparent banală de spate i-a schimbat viața lui Dumitru Pușcașu, din Reșița. Ce părea inițial o problemă moștenită din familie s-a dovedit a fi un diagnostic devastator: cancer pulmonar cu metastaze, în stadiul IV. Mărturia sa vorbește despre fragilitatea omului în fața bolii, despre șocul diagnosticului și despre lupta zilnică pentru tratament, dusă adesea pe drumuri lungi, departe de casă.

Totul a început cu o durere suportabilă în zona lombară. „Am zis că mă doare spatele, e boală ereditară de la mama”, povestește Dumitru. Ani la rând, durerea nu i-a dat motive serioase de îngrijorare. Însă, treptat, lucrurile s-au schimbat.

Ajunsese să nu mai poată ridica nici măcar o plasă de 5 kilograme. Forța îi dispărea din mâini, iar oboseala se instala rapid. Momentul decisiv a venit într-o seară, în timpul serviciului. Șofer de transport local, Dumitru se afla la muncă când, în jurul orei 22:00, durerile au devenit insuportabile.

„Nu mai puteam continua cursa. Durerile nu mă lăsau deloc”, își amintește el. A ajuns la medic, unde un computer tomograf a dat verdictul care i-a schimbat viața: tumoră pulmonară.

„Am crezut că pică cerul pe mine”, spune Dumitru despre momentul în care a aflat că are cancer. Blocajul, lacrimile și neputința sunt reacții firești în fața unui astfel de diagnostic. Vestea de la medicul oncolog a devenit și mai grea: metastaze, gradul IV.

Deși mulți asociază cancerul pulmonar cu fumatul, Dumitru subliniază un detaliu important: nu a fumat niciodată. Boala l-a lovit pe neașteptate, fără avertismente clare.

Pentru că tumora este extinsă și afectează și coastele, intervenția chirurgicală nu a fost posibilă. A urmat tratamentul oncologic și ședințe de kinetoterapie, în încercarea de a controla evoluția bolii.

Astăzi, fiecare deplasare este o provocare. Urcatul scărilor îl obligă să se oprească pentru a-și recăpăta echilibrul. Amețeala, durerile în piept și oboseala fac parte din rutina zilnică. „Dacă mă prinde o durere pe drum, ce mă fac?”, se întreabă el, motiv pentru care nu mai conduce și vine la tratament însoțit.

Nopțile sunt adesea albe. Gândurile nu îi dau pace, iar conștientizarea timpului care trece apasă greu. „De când mi s-a depistat, a trecut un an și jumătate. Știu că aproape jumătate s-a dus”, spune cu luciditate dureroasă.

Fiul său este plecat în Germania, iar alături îi este doar soția. Sprijinul ei este esențial într-o luptă în care nu doar corpul cedează, ci și sufletul. Cancerul nu afectează doar pacientul, ci întreaga familie.

Pentru Dumitru Pușcașu și pentru alți pacienți oncologici din zonă, accesul la tratament mai aproape de casă ar însemna enorm. Drumurile lungi către Timișoara sunt epuizante pentru oameni deja slăbiți de boală.

„Foarte mult ar conta o clinică la Reșița”, spune el. Speră ca demersurile pentru deschiderea unui centru oncologic local să devină realitate și face un apel către comunitate.

„Nu trebuie să doneze mult. Fiecare cu cât poate. Zece lei. Puțin cu puțin se face mult. Pic cu pic se adună tona”, transmite Dumitru. Este un mesaj simplu, dar puternic, venit din partea unui om care trăiește pe propria piele ce înseamnă lupta cu cancerul.

Post-ul De la o durere de spate la cancer pulmonar în stadiu avansat: povestea lui Dumitru Pușcașu din Reșița apare prima dată în Radio România Reșița.

Accesul la servicii medicale oncologice de calitate rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru pacienții din vestul țării. Venind din sistemul sanitar de stat și cunoscând foarte bine neajunsurile acestuia, medicul oncolog Daniela Sîrbu, împreună cu profesorul Șerban Negru, au pus bazele unui proiect medical care îmbină organizarea eficientă a sistemului privat cu accesibilitatea specifică sistemului public. Convingerea care i-a unit este una clară: dreptul la sănătate trebuie să fie garantat tuturor, indiferent de situația materială sau socială.

Deschiderea unui spital de oncologie la Reșița ar însemna un pas esențial pentru bolnavii de cancer din județul Caraș-Severin, care sunt nevoiți, în prezent, să facă naveta la Timișoara pentru investigații și tratament.

Potrivit datelor oferite de vicepreședintele Asociației OncoHelp Timișoara, Daniela Sîrbu, peste 15% dintre pacienții tratați la OncoHelp provin din Caraș-Severin, iar numărul lor este în continuă creștere. Acești pacienți sunt deja afectați de boală, iar drumurile lungi le agravează starea fizică și emoțională.

„Sunt suferinzi și le este greu să vină atâția kilometri până la Timișoara. Chiar și aparținătorilor le este greu, pentru că mulți pacienți au nevoie ca cineva drag să fie lângă ei”, explică medicul oncolog.

Realitatea pacienților oncologici din Caraș-Severin este una dureroasă. Unii dintre ei se trezesc la ora două dimineața pentru a prinde autobuzul de ora trei și jumătate, astfel încât să ajungă la timp la consultații în Timișoara. De multe ori, ajung chiar înainte de deschiderea programului medical și sunt nevoiți să aștepte ore întregi.

„Am avut toate situațiile posibile: pacienți care întârzie, pacienți care nu au cu ce să vină, pacienți epuizați de drum. Trebuie să ne gândim că oricare dintre noi sau dintre cei dragi poate fi atins de această boală”, subliniază Daniela Sîrbu.

Un spital de oncologie la Reșița ar însemna tratament mai aproape de casă, mai puțin stres, mai puțină oboseală și șanse mai mari ca pacienții să urmeze corect și complet terapiile recomandate.

Inițiativa construirii unui spital de oncologie la Reșița nu poate prinde viață fără sprijinul comunității. „Serviciile care îi ajută pe bolnavii de cancer trebuie să fie cât mai aproape de ei. Iar acest lucru se poate realiza doar prin dorința tuturor de a contribui”, spune medicul oncolog.

Chiar și o contribuție mică poate face diferența atunci când este susținută de un efort colectiv.

Persoanele care doresc să sprijine acest proiect vital pentru comunitate au mai multe opțiuni de donație:

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Vicepreşedintele OncoHelp Daniela Sîrbu: „Un spital mai aproape de casă ar aduce speranță pentru bolnavii de cancer din Caraș-Severin” apare prima dată în Radio România Reșița.

În urmă cu doi ani, Nicoleta Bugărin a pus bazele unui proiect de suflet dedicat femeilor care iubesc lucrul manual și valorile autentice românești. Așa au luat naștere „șezătorile de suflet”, întâlniri periodice în care femei de toate vârstele se adună nu pentru câștig material, ci pentru a împărtăși bucurie, experiență și cunoaștere.

La aceste șezători, tradițiile învățate de la bunici sunt păstrate vii, iar ceea ce generațiile tinere nu știu este transmis cu drag de doamnele mai în vârstă. Lucrul manual devine astfel un pretext pentru dialog, socializare și legături sufletești profunde, într-o comunitate unită de aceleași valori.

Un rol esențial îl au doamnele trecute de 50 de ani, care, de multe ori, nu mai au o activitate constantă. Pentru ele, șezătorile sunt o adevărată sursă de bucurie: au ocazia să spună povești, să arate ce știu să facă și să se simtă utile și apreciate. Bucuria este una comună, resimțită atât de participantele tinere, cât și de cele mai în vârstă, iar acest schimb de energie pozitivă dă continuitate proiectului.

Entuziasmul s-a răspândit rapid, iar vestea șezătorilor a ajuns și în alte comunități. Femeile vin însoțite de vecine, prietene, dar și de nepoate, pentru a le arăta că lucrul de mână nu este demodat. Dimpotrivă, într-o lume conectată la internet, se poate observa că obiectele realizate manual sunt apreciate la nivel global, fiind considerate autentice, moderne și valoroase.

Mai mult decât atât, membrele șezătorii s-au implicat activ și în educația copiilor. Alături de câteva doamne, Nicoleta Bugărin a mers în clasele primare, unde le-a arătat elevilor că lucrul manual este actual, util și plin de satisfacții. Produsele realizate pot fi purtate cu mândrie, fiind moderne și foarte apreciate.

Proiectul are și o importantă componentă socială. Recent, o participantă (n.r. Nicoleta Liliana Bălan) a învățat să realizeze căciuli cu ajutorul mașinii de tricotat, obiecte care vor fi donate în cadrul unei acțiuni caritabile organizate de Radio Reșița, la „Căsuța de sticlă”. Prin astfel de gesturi, șezătorile de suflet își pun amprenta asupra comunității și sprijină inițiativele locale.

La aniversarea a doi ani de existență, dorința Nicoletei Bugărin este ca acest proiect să continue și să ajungă nu doar la 20 de ani de activitate, ci și la cât mai multe generații. Șezătorile de suflet demonstrează că tradiția, lucrul manual și comunitatea pot merge mână în mână, oferind sens, bucurie și apartenență într-o lume aflată în continuă schimbare.

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă festivă şi un program artistic susţinut de Ramona Sav – dansuri indiene şi Adelina Ifca şi Petrişor Derlian – folclor, iar participantele s-au cadorisit reciproc prin Secret Santa.

***

Șezătoare „2 mâini dibace” aniversează 2 ani cu o ediție specială la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Reşiţa

Comunitatea pasionaților de tradiții din Reșița este invitată la o ediție aniversară a șezătorii „2 mâini dibace”, care împlinește 2 ani de activitate. Evenimentul are loc pe 16 decembrie 2025, de la ora 13.00, la Biblioteca Județeană Paul Iorgovici – filiala Lunca Bârzavei.

Ediția din acest an aduce o invitată specială: Ramona Sav, care revine acasă după experiențe culturale trăite în India și participări la numeroase proiecte dedicate tradițiilor românești. În cadrul șezătorii, aceasta va împărtăși povești, dansuri și curiozități menite să îmbogățească atmosfera și să contribuie la starea de bine a participanților.

Evenimentul se adresează tuturor celor interesați de meșteșuguri, cultură tradițională, socializare și comunitate, fiind o ocazie ideală pentru a descoperi noi perspective culturale și pentru a celebra spiritul local într-un cadru cald și creativ.

Pentru mai multe informații despre activitățile șezătorii și evenimentele bibliotecii, publicul este încurajat să urmărească paginile oficiale ale instituției.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Șezătorile de suflet inițiate de Nicoleta Bugărin la ceas aniversar – tradiție, comunitate și bucuria lucrului manual apare prima dată în Radio România Reșița.

La 15 ani de la înființare, Ansamblul Folcloric Bârzava nu își măsoară reușita în numărul de spectacole, ci în generațiile formate. Peste 500 de copii și tineri au trecut, de-a lungul timpului, prin această școală a folclorului bănățean. Pentru cei care au făcut parte din Bârzava, repetițiile au însemnat disciplină, muncă și apartenență, dar și un limbaj al identității, transmis cu grijă de dascăli care au înțeles că folclorul nu se improvizează.

Povestea ansamblului a început la decizia fostului primar al Reșiței, Mihai Stepănescu, de a investi în valorile locale. Un rol esențial l-a avut Maria Aghescu, omul care a pus bazele funcționării acestui proiect cultural și a format generații întregi prin disciplină, pasiune și respect față de tradiție. Alături de ea, nume importante au contribuit decisiv la identitatea artistică a ansamblului:

Într-un timp în care multe proiecte culturale se sting rapid, Ansamblul Folcloric Bârzava a rezistat prin seriozitate și asumare. Au rămas cei care au înțeles că folclorul nu este un decor, ci un angajament. Prin muncă și perseverență, ansamblul a demonstrat că tradiția poate fi vie și relevantă, atât timp cât este transmisă cu onestitate.

Aniversarea celor 15 ani este marcată prin spectacolul „Joc și cântec din Banat – 15 ani de neuitat”, care va avea loc marți, 16 decembrie 2025, de la ora 18.00, la Cinema Dacia din Reșița. Pe scenă vor urca artiști apreciați ai folclorului românesc – Mihaela Petrovici, Petrică Miulescu Irimică, Dumitru Teleagă, Andreea Voica și Deian Gallețîn, Mihai Teacă – alături de Orchestra Ansamblului Bârzava, dirijată de Constantin Moise.

La 15 ani de activitate, Ansamblul Folcloric Bârzava rămâne un reper cultural al Reșiței și al Banatului. Este dovada că tradiția poate fi dusă mai departe cu demnitate și că identitatea se clădește, pas cu pas, prin oameni dedicați.

La mulți ani, Ansamblul Bârzava!

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Ansamblul Folcloric Bârzava, 15 ani de tradiție vie și generații formate apare prima dată în Radio România Reșița.

Pentru mulți bolnavi de cancer din Caraş-Severin, lupta nu înseamnă doar tratament, ci și drumuri fără sfârșit. Oncologia modernă a evoluat enorm, însă această evoluție vine la pachet cu investigații complexe, analize numeroase, controale repetate și ședințe de terapie care se întind pe luni sau chiar ani. Toate acestea presupun deplasări frecvente către spitalul Oncohelp din Timişoara, așteptări lungi și eforturi uriașe atât pentru pacienți, cât și pentru familiile lor.

Medicul oncolog Sorin Săftescu de la OncoHelp Timişoara a văzut de nenumărate ori realitatea dureroasă a celor care fac naveta pentru viață. Oameni slăbiți de boală, nevoiți uneori să urce în autobuz sau să conducă ore întregi chiar și după chimioterapie, pentru că tratamentul nu poate fi amânat.

Oncologia este astăzi una dintre cele mai complexe specialități medicale. „Avem investigații imagistice, determinări hormonale, markeri tumorali, investigații anatomopatologice speciale. Din păcate, toate acestea înseamnă drumuri în plus pentru pacienți”, explică medicul oncolog Sorin Săftescu.

Tratamentul cancerului nu se rezumă la o singură intervenție sau la câteva săptămâni de terapie. De cele mai multe ori, este vorba despre: investigații inițiale complexe, operații urmate de tratamente adjuvante, chimioterapie și radioterapie pe perioade îndelungate şi monitorizare constantă după tratament, cu tomografii și explorări endoscopice.

„Niciodată nu e doar trei luni și gata. Rămân mereu întâlniri, controale și explorări de planificat”, subliniază specialistul.

Un drum poate părea suportabil. Două, la fel. Dar când deplasările devin săptămânale sau chiar mai dese, povara devine greu de dus. Oboseala se adună, costurile cresc, iar starea fizică a pacienților se degradează.

„Accesul la aceste deplasări frecvente nu este 100% pentru toți pacienții. Uneori, familia ajunge să considere acest aspect insurmontabil”, spune medicul.

Mașini care se strică, lipsa banilor, transportul public dificil sau pur și simplu lipsa de putere fizică îi împiedică pe unii bolnavi să ajungă la tratament.

Chiar și atunci când ajung la spital, pacienții se confruntă cu alte dificultăți. În cazul spitalizărilor de zi, medicii încearcă să facă toate procedurile într-o singură zi, însă acest lucru înseamnă ore întregi de așteptare pentru rezultate și consultații.

„Nu e gata în cinci minute să plece omul cu rețeta. E o zi lungă, la care se adaugă și deplasarea”, explică Sorin Săftescu. Iar pacienții nu sunt întotdeauna într-o stare fizică bună. După chimioterapie, oboseala și reacțiile adverse pot transforma drumul spre casă într-o adevărată încercare.

Medicul amintește cazul unei paciente care, după chimioterapie, mergea acasă cu autobuzul, timp de câteva ore. „Mi-era teamă pentru ea, pentru că reacțiile nu sunt întotdeauna previzibile”, spune acesta.

Una dintre soluțiile evidente ar fi dezvoltarea unor clinici oncologice mai aproape de pacienți, la nivel de județ. „Ar fi o soluție foarte bună, pentru că ar deschide accesul mai larg la îngrijiri standard”, explică oncologul.

În prezent, doar cei care reușesc să se organizeze și să facă acest efort, ajung la tratament. Există însă și pacienți care nu reușesc să facă naveta. „Ei pierd, practic, din viața lor”, avertizează medicul.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Medicul Sorin Săftescu:”Povara invizibilă a bolnavilor de cancer din Caraş-Severin. Pe drumuri pentru o șansă la viață” apare prima dată în Radio România Reșița.

Raportul CSAT privind anularea alegerilor prezidențiale, dezbătut în Parlament, indică o imixtiune a unor actori statali și non-statali.

Comisiile reunite de apărare ale Parlamentului au dezbătut, marți, 16 decembrie 2025, Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2024. Documentul include un capitol distinct referitor la anularea alegerilor prezidențiale. Concluzia centrală a raportului indică o imixtiune a unor actori statali și non-statali, care ar fi favorizat un candidat în procesul electoral.

Președintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a declarat la finalul ședinței că informațiile prezentate în zona neclasificată confirmă ceea ce a fost comunicat public și la finalul anului trecut.

„S-a spus exact că a fost o imixtiune a unor actori statali și non-statali, lucru care s-a mai spus și la sfârșitul anului 2024. Restul informațiilor se regăsesc în anexe clasificate”, a precizat Weber.

Raportul CSAT are 68 de pagini, dintre care o parte conține informații cu caracter clasificat. Parlamentarii au primit răspunsuri la întrebări atât în zona publică, cât și în cea confidențială, în funcție de nivelul de securitate al datelor.

Concluziile dezbaterilor din comisiile reunite vor fi incluse într-un raport care urmează să fie prezentat plenului reunit al Parlamentului.

„Au fost analizate mai multe aspecte, inclusiv activitatea generală a CSAT. Raportul urmează să ajungă în plenul reunit”, a completat Mihai Weber.

Oficialul a subliniat că raportul aduce în prim-plan garanțiile de securitate ale României, într-un context regional și internațional aflat într-o continuă schimbare.

„Apartenența la NATO și la Uniunea Europeană oferă cele mai înalte garanții de securitate pe care România le-a avut vreodată. Acestea trebuie perfecționate continuu”, a spus Weber. El s-a referit și la necesitatea actualizării Strategiei Naționale de Apărare. Aceasta trebuie făcută în acord cu noile abordări ale partenerilor strategici, inclusiv ale Statelor Unite.

Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul specific privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi prezentat public cel mai probabil la finalul lunii ianuarie 2026.

„Ce este cert că s-a schimbat este conștientizarea noastră asupra acestei campanii de dezinformare și manipulare din partea Rusiei. Înainte de 6 decembrie anul trecut, mulți considerau acest fenomen periferic, dar realitatea a demonstrat contrariul”, a afirmat șeful statului.

El a adăugat că, deși decizia anulării alegerilor a generat dubii în societate și în rândul partenerilor internaționali, informațiile apărute ulterior explică și justifică măsura luată, din perspectiva securității democratice.

Surse: Radio România, Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Raportul CSAT privind anularea alegerilor prezidențiale, dezbătut în Parlament apare prima dată în Radio România Reșița.

La final de an, nu vin vești îmbucurătoare în ceea ce privește relansarea economică a județului Caraș-Severin. Proiectele de reindustrializare din Reșița, Oțelu Roșu și Moldova Nouă se lasă așteptate. Declarația a fost făcută de prefectul Ioan Dragomir, la finalul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural, din acest an.

„Nu am vești proaspete, vești calde. Din câte am înțeles, UCMH-ul este în atenția celor de la Hidroelectrica. Deși nu au performat la nivelul cel mai înalt, sperăm că anul viitor să fie mai bun. Eu mi-aș dori ca în 2026 chiar să-și cheltuiască bugetul și să se rezolve cât mai repede și problema cu salarizarea de la UCMH”.

Prefectul Ioan Dragomir a amintit și despre Arsenal Reșița, fără a preciza dacă pe acolo iese fum alb.

„La Oțelu Roșu am văzut că se lucrează și se văd lucruri noi, construcții noi. Bănuiesc că sunt pe calea cea bună. Din câte știu eu, în 2026 se vor finaliza lucrările și dotările. Probabil la sfârșitul anului sau începutul lui 2027, acolo o să se lucreze la capacitate maximă”.

„De la Moldomin nu mai am informații. Resursele care sunt acolo, sunt foarte căutate la nivel mondial. Sunt convins că într-un viitor cât mai apropiat și acele resurse vor fi puse în valoare la nivelul acestei societăți, la nivelul orașului Moldova Nouă și a județului”.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Proiectele de relansare economică a județului Caraș-Severin se lasă așteptate apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Timișoara a lansat o licitație pentru construirea unei hale de mentenanță dedicate tramvaielor electrice noi. Patru asocieri de firme s-au înscris pentru a realiza această investiție, menită să completeze infrastructura existentă și să sprijine mobilitatea urbană sustenabilă.

Hala va avea o lungime de 90 de metri și va fi dotată cu echipamente de ultimă generație, precum groapă tehnică, pod rulant de 5 tone și 12 elevatoare. Aceasta va permite întreținerea simultană a mai multor tramvaie, reducând timpul de intervenție și costurile operaționale.

Accesul la hală va fi asigurat din Bulevardul Dâmbovița și Strada Ardealului, facilitând circulația tramvaielor și intervențiile tehnice rapide. Proiectul contribuie la eficiența transportului public și la reducerea emisiilor de carbon.

Investiția de aproximativ 14 milioane lei, finanțată din bugetul local, sprijină reducerea consumului de energie al tramvaielor și promovează un transport verde în Timișoara. Proiectul se aliniază strategiei orașului pentru mobilitate sustenabilă și flote ecologice.

Pe lângă hala de mentenanță, Primăria a finalizat o platformă modernă de încărcare pentru autobuze electrice, cu 44 de stații de încărcare lentă și 4 stații rapide, consolidând infrastructura pentru transportul public prietenos cu mediul.

Post-ul Timișoara investește în transport verde: noua hală de mentenanță pentru tramvaiele electrice apare prima dată în Radio România Reșița.

Procurorii anticorupție fac, marți, percheziţii într-o cauză penală în care vizat este Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor.

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în cursul anului 2025, a unor infracţiuni de corupţie, de către persoane fizice fără calitate specială”, a transmis conducerea DNA.

”Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se precizează într-un comunicat.

Pe lângă Răzvan Cuc, vizat este şi un om de afaceri. Politicianul a fost ministru al Transporturilor în 2017.

Sursa: Radio România

Post-ul Fost ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc este vizat de o anchetă DNA apare prima dată în Radio România Reșița.

Comemorare a deportaților germani din România la Szeged – Poduri de memorie și prietenie europeană

Comunitatea germană din Banatul Montan și cea din Seghedin (Szeged) au marcat un moment solemn și profund emoționant dedicat comemorării deportaților germani din România. Evenimentul a îmbinat memoria istorică, solidaritatea europeană și dialogul intercultural.

La invitația comunității germane din Szeged, mai multe grupuri vocal-instrumentale ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin s-au deplasat în Ungaria. Aceştia au participat la manifestările comemorative organizate în acest oraș.

În prezența Excelenței Sale Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Szeged, și a dr. Gábor Bárkánnyi, președintele Asociației Germanilor din Comitatul Csongrád–Csanád, Ungaria, delegația din Reșița, condusă de Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a adus un omagiu victimelor istoriei prin depuneri de coroane de flori.

Momentul comemorativ a inclus depuneri de coroane la mai multe monumente cu profundă semnificație istorică. Acestea sunt situate în Cimitirul Central din Szeged:

De asemenea, o coroană de flori a fost depusă la Monumentul deportaților din Grădina Memorială a Catedralei din Szeged, ridicat în memoria germanilor deportați în fosta Uniune Sovietică după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest gest simbolic a reafirmat angajamentul comunităților germane din Europa Centrală pentru păstrarea vie a memoriei istorice.

Manifestările au continuat la Casa Naționalităților din Szeged, unde, sub motto-ul
„Întâlnire în Advent: Poduri de prietenie între germanii din Seghedin (Ungaria) și cei din Banatul Montan”, a avut loc un spectacol comun susținut de artiștii etnici germani din Reșița și Szeged.

Evenimentul cultural a evidențiat:

Comemorarea deportaților germani din România la Szeged reprezintă nu doar un act de aducere aminte, ci și un apel la conștientizare istorică, solidaritate și respect față de suferințele comunităților afectate de deportări și războaie.

Prin astfel de inițiative, Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și partenerii săi internaționali contribuie activ la consolidarea dialogului intercultural și la transmiterea memoriei istorice către generațiile viitoare.

Post-ul Comemorare a deportaților germani din România la Szeged – Poduri de memorie și prietenie europeană apare prima dată în Radio România Reșița.