Radio România Reșița

Primăria Timișoara și specialiștii IFC – Divizia de Investiții a Băncii Mondiale – accelerează procesul de dezvoltare a noului Spital Municipal, unul dintre cele mai importante proiecte medicale din vestul țării. Unitatea va fi construită în parteneriat public-privat și va reuni, într-o singură locație, serviciile medicale în prezent dispersate în mai multe clădiri, pentru ca pacienții să beneficieze de tratament rapid, eficient și integrat.

Etapa de dialog cu potențialii investitori se află în faza finală. În paralel, au loc întâlniri tehnice și workshop-uri organizate de Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara (ASEMT) împreună cu experții IFC.

Sesiunile reunesc specialiști din sănătate, finanțe, achiziții publice și juridic, cu scopul de a pregăti următoarele etape ale proiectului: adoptarea studiului de fezabilitate, definirea modelului de parteneriat public-privat și lansarea licitației internaționale pentru selectarea partenerului privat.

Noul Spital Municipal este conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins treptat, în funcție de evoluția tehnologiilor medicale și de creșterea numărului de pacienți.

Viceprimarul Ruben Lațcău subliniază necesitatea unor investiții majore în infrastructura medicală publică:

„Parteneriatele public-private sunt o soluție folosită în multe state pentru a accelera investițiile mari din sănătate, iar noi preluăm aceste bune practici pentru a construi un nou Spital Municipal în 3 ani. Multe dintre spitalele din România funcționează în clădiri vechi, iar medicii ajung să se ocupe și cu zugrăvitul, cu construcții și alte activități care nu țin de ceea ce societatea dorește de la ei. Avem nevoie să îi lăsăm pe doctorii noștri să se ocupe de pacienți și să le punem la dispoziție infrastructură nouă, complet echipată. Pacienții au nevoie de condiții moderne, iar noul spital va răspunde tuturor nevoilor.”

Proiectul prevede construirea unei unități medicale moderne cu 300 de paturi, care va consolida activitatea chirurgicală și va integra servicii esențiale pentru îngrijirea pacienților:

Unitatea va fi ridicată în zona de nord a orașului, în apropierea Aerodromului Utilitar, pe un teren aflat în proprietatea municipalității. Investiția este estimată la peste 141 milioane de euro. Contractul de parteneriat public-privat va avea o durată de aproximativ 20 de ani.

Noul Spital Municipal reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte de modernizare a sănătății publice din regiune. Odată finalizat, va însemna timpi de intervenție mai mici, fluxuri medicale integrate, condiții europene pentru pacienți și o infrastructură la standarde internaționale pentru personalul medical.

Foto Primaria Timisoara

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Noul Spital Municipal Timișoara prinde contur: Primăria și Banca Mondială avansează cu etapele tehnice ale proiectului apare prima dată în Radio România Reșița.

Relațiile România – Franța nu sunt relații bilaterale normale, avem o lungă istorie și avem un viitor foarte așezat, a declarat președintele Nicușor Dan, marți, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron şi transmite Agerpres.

El a spus că discuțiile din cadrul vizitei sale de lucru au fost ”extrem de cordiale”.

Totodată, a afirmat că a abordat, în cadrul întâlnirii, perspectiva investițiilor în industria de apărare prin programul SAFE.

Șeful statului a afirmat că, în ceea ce privește industria română de apărare, au existat trei etape: una în care ”cumpăram și nu ceream nimic” și o a doua, ”cea în care cumpăram și puneam condiția ca lucrurile să se întâmple în România și când se termina comanda, investiția nu mai era actuală”.

În prezent, România ”vrea ca investițiile pe care SAFE le aduce în programul nostru de apărare să se transforme în niște investiții permanente”, a arătat șeful statului.

Nicușor Dan a spus că l-a invitat pe președintele Franței în România, acesta confirmând că va da curs vizitei anul viitor.

El a spus că a vorbit cu omologul său despre economie și de investițiile franceze în România și președintele Macron a subliniat faptul că în imensa majoritate, investițiile franceze în România sunt investiții strategice pe termen lung și nu investiții speculative.

”Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie. Am discutat de Republica Moldova și am constatat că pozițiile noastre sunt aliniate pe această chestiune și am vorbit, bineînțeles, și de celelalte teme ale agendei europene. Știți că avem un Consiliu European la sfârșitul săptămânii viitoare, cu mai multe teme: bugetul multianual, sprijinul pentru Ucraina și toate celelalte. Și ne-am împărtășit experiența în ceea ce privește războiul hibrid, inclusiv partea de dezinformare, care este o provocare pentru noi toți și în care am agreat că să învățăm unii de la ceilalți”, a arătat șeful statului.

Nicușor Dan a mai spus că a încercat, în discuțiile cu presa franceză, să ofere o imagine realistă a României.

”Cred că am devenit suficient de maturi astfel încât să nu mai spunem un lucru acasă și un lucru afară. Am încercat să descriu România așa cum este ea, cu provocările și cu oportunitățile pe care le oferă și cu locul și rolul pe care înțelege să-l aibă în interiorul instituțiilor internaționale, în special la Uniunea Europeană”, a punctat șeful statului.

Și liderul de la Elysee a publicat pe contul său de X un film alături de președintele Dan.

”Sunt foarte fericit să îl primesc pe președintele român în prima sa vizită în calitate de președinte, chiar dacă cunoaște bine țara noastră”, a spus Emmanuel Macron, care i-a urat omologului său ”Bine ai venit!” în limba română.

La rândul său, Nicușor Dan i-a răspuns: ”Cred că avem un parteneriat și că există spațiu pentru a-l consolida în domeniul securității, economiei și schimburilor culturale”.

Emmanuel Macron a afirmat că România și Franța au realizat multe în ultimele luni pentru relația bilaterală, pentru Europa noastră, pentru Ucraina. La final, președintele francez a spus ”Trăiască prietenia dintre România și Franța!”, mai scrie Agerpres.

Post-ul Nicușor Dan: discuții extrem de cordiale cu președintele Macron, inclusiv despre industria de apărare apare prima dată în Radio România Reșița.

Spitalul Universitar OncoHelp Timişoara derulează noi studii clinice în gastroenterologie, oferind pacienţilor acces la terapii inovatoare, inclusiv tratamente biologice de ultimă generaţie, folosite pe scară largă în centre medicale internaţionale. Programele sunt destinate în principal pacienţilor care nu mai răspund la terapiile convenţionale, dar sunt deschise şi persoanelor fără asigurare medicală, fără costuri pentru investigaţii sau tratament.

Studiile clinice derulate în Compartimentul de Gastroenterologie al Asociaţiei OncoHelp vizează pacienţi diagnosticaţi cu boala Crohn şi rectocolită ulcero-hemoragică, două dintre cele mai severe forme ale bolilor inflamatorii intestinale.

Aceste programe de cercetare, organizate la nivel internaţional şi coordonate de echipe medicale specializate, permit utilizarea unor terapii biologice inovatoare, inclusiv agenţi monoclonali care reduc inflamaţia şi ajută la controlul bolii.

Medicaţia este personalizată pentru fiecare pacient, iar monitorizarea este strictă, de la primele administrări până la finalul protocolului.

Participarea la studii este complet voluntară, iar pacienţii pot renunţa oricând, fără consecinţe asupra îngrijirii medicale ulterioare.

Toate serviciile sunt oferite gratuit:

În plus, pentru pacienţii din alte localităţi, sunt decontate transportul şi cazarea, astfel încât accesul la tratament şi evaluări să fie posibil indiferent de situaţia financiară.

„Zece pacienţi participă deja la aceste programe, iar rezultatele sunt promiţătoare”, afirmă dr. Răzvan Diaconescu, medic primar gastroenterolog şi doctor în ştiinţe medicale la Asociaţia OncoHelp, Centrul de Oncologie OncoHelp Timişoara.

El subliniază că bolile inflamatorii intestinale sunt afecţiuni cronice cu evoluţie imprevizibilă, afectând în special persoanele tinere şi active. Forme precum boala Crohn sau colita ulcerativă netratate corespunzător pot duce la complicaţii severe, motiv pentru care accesul la terapii moderne este esenţial.

Compartimentul de Gastroenterologie al Asociaţiei OncoHelp este acreditat la nivel european pentru derularea studiilor clinice în gastroenterologie, consolidând rolul instituţiei ca centru de excelenţă în cercetare şi tratament inovator.

Post-ul Studii clinice inovatoare în gastroenterologie la Spitalul Universitar OncoHelp Timişoara. Acces gratuit la terapii biologice moderne apare prima dată în Radio România Reșița.

Realizator: Sebastian Dragomir

Invitat: Dorin Brăilă, director Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin

Post-ul Banatul în direct: invitat, Dorin Brăilă, director Casa Județeană de Pensii apare prima dată în Radio România Reșița.

Herculane Project continuă dezvoltarea stațiunii Băile Herculane: noi proiecte depuse pentru finanțarea din 2026

Tinerii implicați în Herculane Project au depus, pentru finanțarea din anul viitor, o serie de proiecte menite să continue inițiativele începute în ultimii ani în Băile Herculane. Scopul acestora este valorificarea potențialului turistic, cultural și comunitar al stațiunii de pe Valea Cernei, a declarat pentru Radio Reșița Oana Chirilă, președinta organizației.

Potrivit Oanei Chirilă, unul dintre proiectele depuse vizează obținerea unei finanțări europene într-un consorțiu format din nouă ONG-uri europene. Inițiativa urmărește extinderea colaborărilor internaționale și atragerea de resurse importante pentru dezvoltarea stațiunii.

Un alt proiect major depus pentru finanțare este continuarea Școlii de Vară, unul dintre programele emblematice ale Herculane Project.

Ediția din anul viitor, a VIII-a, își propune realizarea de lucrări în zona Băilor Venera, contribuind astfel la protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural local.

Organizația a solicitat finanțare suplimentară și pentru proiectele care completează programul de revitalizare a malurilor râului Cerna.

Obiectivul este extinderea intervențiilor în zona centrală a stațiunii, pentru a crea un spațiu urban mai atractiv, sigur și funcțional atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Tinerii de la Herculane Project au aplicat și pentru mai multe proiecte culturale, care includ organizarea de:

Scopul acestor proiecte este crearea unui calendar de activități care să anime orașul pe tot parcursul anului viitor.

„Majoritatea proiectelor urmăresc continuarea strategiei actuale, prin care ne dorim să lăsăm ceva în urma noastră și să rezolvăm o parte din nevoile comunității, atât turistice cât și locale”, a subliniat Oana Chirilă.

Deși sectorul cultural dispune de resurse financiare reduse, iar competiția este mare, reprezentanții Herculane Project sunt optimiști:

„Finanțările au șanse bune. Chiar dacă nu vom câștiga toate proiectele, două sau trei , câte vom câştiga, vor avea cu siguranță impact și ne vor ajuta să continuăm ceea ce am început aici, la Herculane.”

Post-ul Herculane Project continuă dezvoltarea stațiunii Băile Herculane: noi proiecte depuse pentru finanțarea din 2026 apare prima dată în Radio România Reșița.

Controale ITM Caraș-Severin: amenzi de 70.500 lei și 190 de măsuri de remediere

În luna noiembrie 2025, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraș-Severin au desfășurat 180 de controale, aplicând 190 de măsuri obligatorii pentru remedierea neregulilor constatate.

Totalul sancțiunilor contravenționale aplicate angajatorilor din județ a ajuns la 70.500 lei.

1. Probleme privind relațiile de muncă

Printre cele mai frecvente deficiențe constatate în cadrul controalelor ITM se numără:

2. Deficiențe în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM)

Inspectorii au constatat și numeroase probleme care pun în pericol securitatea lucrătorilor:

În cadrul controalelor, inspectorii ITM Caraș-Severin au identificat două persoane care prestau muncă nedeclarată, fără a avea contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă.

Angajatorii sancționați pentru muncă la negru activează în domeniile:

În luna noiembrie, angajatorii din județ au raportat nouă evenimente, care s-au soldat cu:

Cercetările sunt în desfășurare. La finalizarea acestora, autoritățile vor stabili dacă aceste evenimente se încadrează sau nu în categoria accidentelor de muncă.

Post-ul Controale ITM Caraș-Severin: amenzi de 70.500 lei și 190 de măsuri de remediere apare prima dată în Radio România Reșița.

Încă o zi liberă aprobată, pentru părinţi în prima zi de școală. Proiectul a fost adoptat tacit la Senat

Senatul a adoptat tacit, luni, propunerea legislativă privind declararea zilei de începere a anului şcolar pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial drept zi liberă pentru părinţi, transmite Agerpres.

Termenul pentru dezbatere şi vot s-a împlinit la data de 3 decembrie, iar proiectul este considerat adoptat tacit.

„Se acordă zi liberă pentru părinţi, aşa cum sunt ei definiţi în Noul Cod Civil, în prima zi de începere a anului şcolar, pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial”, prevede actul normativ iniţiat de senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană.

„Prima zi de şcoală este un eveniment important pentru toată familia. Cu toate că aduce multe sentimente, trebuie să ne amintim că fiecare copil este diferit şi poate simţi această zi în felul său. Este crucial ca părinţii să fie prezenţi pentru copilul lor şi să îi ofere sprijinul de care are nevoie, ajutându-l astfel să se adapteze mai uşor noului mediu, fie că vorbim de grădiniţă sau de şcoală. Din păcate, începutul anului şcolar coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să poată fi prezenţi la festivitate este nevoie ca aceştia să îşi ia o zi liberă din concediul de odihnă sau să se învoiască de la locul de muncă. Nu puţine au fost cazurile când angajatorul a refuzat învoirea sau chiar a sancţionat o eventuală întârziere a angajatului”, a explicat iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului.

Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.

Post-ul Încă o zi liberă aprobată, pentru părinţi în prima zi de școală apare prima dată în Radio România Reșița.

Curtea de Conturi a desfășurat un control, în luna octombrie, la Spitalul Municipal de Urgență din Caransebeș. Verificarile au scos la iveală plăți nejustificate, prime acordate fără bază legală și mai multe erori în gestionarea fondurilor. Controlul a fost solicitat de Primăria Caransebeș, în contextul problemelor financiare ale unității medicale.

Potrivit auditului, unor angajați li s-au acordat prime fără temei legal, generând un prejudiciu estimat la aproximativ 48.000 de lei. Curtea de Conturi a cerut recuperarea integrală a sumei. Conducerea spitalului are obligația de a o restitui, fie prin acord cu persoanele vizate, fie, în caz contrar, prin instanță.

Managerul interimar, Octavian Dena, spune că auditul era necesar pentru a clarifica situația financiară reală și pentru a pune ordine în toate departamentele.

„Auditorul a stabilit cauza și a făcut recomandări pentru tot ceea ce s-a constatat. Lista este reală, raportul cuprinde aceste sume acordate fără bază legală, motiv pentru care trebuie recuperat prejudiciul”, a explicat managerul.

Pe lângă primele ilegale, au fost identificate și alte sume mai mici provenite din erori de program sau erori umane, fără caracter intenționat.

Controlul financiar vine într-o perioadă în care noua conducere încearcă să stabilizeze situația economică a spitalului. Dacă în luna octombrie datoriile totale se ridicau la 10,5 milioane de lei, în prezent acestea au scăzut la aproximativ 9 milioane de lei, potrivit managerului.

„Acest control pe probleme de personal a fost binevenit. Pentru echipa managerială nouă reprezintă un punct clar de plecare. Dacă ar fi posibil, aș susține astfel de verificări în toate departamentele”, a declarat Octavian Dena.

Controlul Curții de Conturi a evidențiat necesitatea unei reorganizări riguroase, atât în ceea ce privește resursele umane, cât și modul de gestionare a fondurilor publice. Recuperarea prejudiciului și implementarea recomandărilor auditorilor sunt următorii pași pentru redresarea financiară a spitalului.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Curtea de Conturi descoperă nereguli financiare la Spitalul Municipal din Caransebeș: prime ilegale și prejudiciu de 48.000 lei apare prima dată în Radio România Reșița.

Spitalul Județean Timiș va beneficia de un Centru de Excelență pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC), finanțat prin Programul Operațional Sănătate, cu fonduri europene nerambursabile. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în cadrul unei vizite la Timișoara.

Ministrul Sănătății a explicat că investiția va transforma Spitalul Județean Timiș într-un centru medical de top pentru intervenții rapide la pacienții cu AVC:

„Se creează un centru de excelență pentru trombectomii și radiologie intervențională. Achiziția angiografului biplan și a altor echipamente va permite recuperarea rapidă a pacienților, pentru că tratamentele moderne de trombectomie și tromboliză salvează mii de vieți anual.” – Alexandru Rogobete

Președintele Consiliului Județean Timiș anunță că proiectul a primit aprobarea finanțării, cu un buget estimat la 30 de milioane de lei, și că Timișoara ar putea beneficia de experiența medicului Cristi Mihalea, specialist în intervenții neurovasculare la Paris.

„Cristi Mihalea operează de 15 ani la Paris și a spus că dacă îi facem o secție ca acolo, se întoarce acasă. Deja avem proiectul, vom pune la dispoziție spațiile și dotările necesare. Anul viitor am putea avea angiograful biplan și restul echipamentelor.”

Ministrul Rogobete a precizat că Programul Național Acțiuni Prioritare pe AVC a fost extins semnificativ:

Rogobete a subliniat și importanța noului act normativ care încurajează formarea de consorții administrative, explicând că spitalele care fac parte din consorții primesc finanțări mai mari din partea CNAS.

Alfred Simonis a completat:

„Există locuri unde autoritățile înțeleg beneficiile consorțiilor și eficientizează întreg sistemul medical. Unde există orgolii politice, proiectele întârzie. Dar acest model va fi implementat peste tot pe termen lung.”

Administrația județeană anunță investiții masive în ultimii ani, printre care:

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Timișoara va avea un Centru de Excelență pentru pacienții cu AVC. Spitalul Județean primește finanțare europeană pentru intervenții de top apare prima dată în Radio România Reșița.

Considerat cel mai mare dramaturg român postbelic şi cel care împreună cu Nichita Stănescu, a revitalizat imaginea poeziei româneşti, prozator, eseist şi traducător, creaţiile lui Marin Sorescu s-au bucurat de o largă apreciere şi peste hotare, lucrările sale fiind traduse în peste 20 de ţări, care i-au publicat peste 60 de cărţi în varianta locală. Mai puţin cunoscută este pasiunea lui Sorescu pentru pictură, aceasta fiind materializată prin numeroase expoziţii în ţară şi peste hotare.

Puţini dintre noi cunosc un amănunt extrem de interesant din viaţa lui Marin Sorescu: a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură, de către Academia Română, în anii 1983 şi 1992.
Într-un interviu, academicianul Eugen Simion a oferit amănunte despre povestea din anul 1992:
„…Sorescu ajunsese în faza finală a selecției pentru premiul Nobel. Fusese reținut de juriu pentru «lista mică», exact cum se întâmplase cu câțiva ani mai înainte cu Nichita Stănescu, colegul de generație și comilitonele său. Până la urmă, râvnitul premiu i-a ocolit și pe unul, și pe altul. N-a fost să fie. Ca să se împlinească blestemul care spune că noi, românii, suntem norocoşi doar atunci când este vorba de eşecuri. Aici nu ratăm niciodată.
«Nenorocul românesc», cum îi zice Cioran, socotind că acesta este cuvântul care ne definește mai bine destinul și specificul… Ca să grăbească lucrarea nenorocului, în cazul lui Marin Sorescu au intervenit, se pare, trei confrați de la București, poeți cunoscuți. Indignați peste măsură și speriați ca nu cumva confratele lor să fie încoronat la Stockholm, aceștia ar fi trimis unde trebuie un memoriu plin de acuzații abominabile la adresa lui Sorescu …”

Poetul, eseistul, prozatorul, dramaturgul Marin Sorescu s-a născut într-un sat din Dolj. A fost fiul lui Ștefan Sorescu și al Nicoliței (născută Ionescu), țărani din Bulzești. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, apoi a continuat studiile la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova; în continuare a studiat la Școala medie militară din Predeal. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne.

După absolvirea facultăţii, în 1960, Marin Sorescu a venit în București și a fost numit redactor-șef al revistei Viața Studențească – unde debutase cu versuri, cu un an în urmă, în anii 1960-1961, apoi a devenit redactor la „Luceafărul”, între anii 1961-1965, revistă la care și publica.
În anul 1964 îi trimite câteva din poeziile pe care le-a realizat lui George Călinescu, care avea să remarce că „Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune“. În fapt, Călinescu a fost primul şi singurul critic literar care a anticipat vocația lui Marin Sorescu. La 23 octombrie 1964, Călinescu a publicat, entuziast, tableta „Un tânăr”, în „Contemporanul” şi astfel talentul lui Marin Sorescu a primit un elan semnificativ în cariera sa literară.

A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa – SUA.
Într-o postfață la volumul Tinerețea lui Don Quijote Marin Sorescu susține că actul poetic constă în a avea curajul să-ți dezvălui subiectivitatea, „sufletul până în cutele lui cele mai întunecoase, spaimele și năzuințele cele mai intime” cu aspirația de a ieși din contingent, asemenea păsării care, petrecându-și majoritatea timpului într-un copac, nu cântă numai în și numai despre copac. Poezia trebuie să fie clară, nu coborâtă la nivelul comun de înțelegere, pe cât posibil concisă, spre a avea parte de o critică lungă și personală, originală fără ostentație. Cam toate aceste însușiri se pot recunoaște în poezia sa, de predilecție în versuri albe, comunicative, adesea presărate cu ironii și autoironii, într-un limbaj care nu ocolește familiaritatea în sens filistin…

Lirica sa este de altfel influenţată puternic de mediul în care a copilărit şi poeziile sale mustesc firesc de oralitatea oltenească.
Cu această zestre genetică, Marin Sorescu a debutat în anul 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la sfărșitul trecerii sale pe pământ a mai publicat încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale.

Actul poetic constă în a avea curajul să-ți dezvălui subiectivitatea, „sufletul până în cutele lui cele mai întunecoase, spaimele și năzuințele cele mai intime”, mărturisea regretatul poet.
Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți”, „Suflete, bun la toate”, precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci”, un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.
Dealtfel, multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici „Unde fugim de acasă?”, „Cirip-ciorap”. La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.

În dramaturgia lui, Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele: Iona, Paracliserul și Matca.
Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în ”Există nervi”, teatrul istoric în ” A treia țeapă” și ” Răceala”, sau comedii, precum ”Vărul Shakespeare”, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. Umorul oltenesc și patima cu care a iubit viața, dar și fiorul efemerului ei, stăpânește Universul Marin Sorescu.

Marin Sorescu a fost şi un remarcabil traducător, transpunând întegral, în limba română, creația poetică a lui Boris Pasternak, în volumul ”Lirice”.

Poetul a fost un pasionat şi talentat iubitor al picturii, remarcându-se prin expoziţiile personale de la Brașov – în 1989, Cluj-Napoca – în 1990, sau Bucureşti – în 1992, dar şi prin cele din străinătate, din Irlanda – în 1991 şi Paris – în 1992, când a participat la o expoziție colectivă.

În anul 1978, Sorescu a preluat conducerea revistei craiovene „Ramuri”, la un moment în care avea o bogată experiență literară și impresii acumulate în multe, multe călătorii în afară.
Marin Sorescu a ridicat la noua revistă nivelul estetic al acesteia, a publicat creații ale scriitorilor români importanți, inclusiv din zona Olteniei, dar și nume importante din afara României, a inserat numeorase interviuri cu renumiți scriitori străini.
Tot în această perioadă a adus la revistă foarte mulţi tineri, care însă peste ani aveau să îi dea fostului lor mentor … o lovitură de graţie.
Aprecierea de care se bucura în România a avut de suferit în anii ’80, când, în urma participării la şedinţele unei organizaţii mistice internaţionale, „Meditaţia transcendentală”, a intrat în dizgraţia regimului Ceauşescu, fiind consemnat la domiciliu forţat, pentru o perioadă, ulterior intervenind în favoarea sa, cu succes, Adrian Păunescu, pe atunci foarte influent.

În anul 1991, imediat după Revoluţie, mai mulţi confraţi ai săi, colegi la „Ramuri”, concepeau o scrisoare pe care o adresau preşedintelui de atunci al Uniunii Scriitorilor, poetul Mircea Dinescu. Iată textul acesteia: „Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei «Ramuri» este aproape nulă; Având în vedere că Marin Sorescu denigrează marii scriitori de azi (Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu), refuzând sistematic să-i publice; Având în vedere că denigrează marii scriitori din exil: Eugen Ionescu, Emil Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceauşescu pe toate gardurile») şi denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desfiinţa; s-o ajutăm să se prăbuşească»); Având în vedere că în redacţie se poartă dictatorial, socotind redacţia si Oltenia ca pe o moşie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni; Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcţia de redactor şef al revistei «Ramuri».

Menţionăm că laureatul Premiului Herder nici nu primeşte salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul Românesc». Menţionăm, de asemenea, că prezentul memoriu n-a fost semnat de dactilografă, de tehnoredactorul Alin Roşca şi de femeia de serviciu”. Semnează Ion Buzera, Valentin Bazaverde, Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, Marius Ghica, Sabin Gherman, Ion Lascu, George Popescu şi Constantin Barbu.
Considerând aceasta ca o lucrare ocultă, nedreaptă, Marin Sorescu îşi anunţă demisia de la „Ramuri”, fiind de menţionat că nu a ţinut să se răzbune în vreun fel pe cei care îl criticaseră nemeritat la Uniunea Scriitorilor.

În 1991 primeşte Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena pentru întreaga activitate, în 1992 devine membru titluar al Academiei Române, însă fiindcă după Revoluţie, poetul s-a numărat printre scriitorii, puţini, dar vizibili, care l-au susţinut pe Ion Iliescu, începe să piardă, tocmai pe tărâm politic, aprecirea şi simpatia de care se bucura în viaţa literară.

Tot în anul 1992, și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza ”Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română”.
A fost Ministru al Culturii, în cabinetul Văcăroiu, în perioada 25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995, apoi este găsit, în urma unui control, suferind de o boală incurabilă, a urmat publicarea mai multor poeme sfâşietoare în care elementul central era iminenţa morţii.

Prietenul său, Tudor Gheorghe, un alt oltean absolut, îl omagiază cel mai frumos pe Marin Sorescu şi readuce în atenţia publicului larg satul tradiţional patriarhal, obiceiurile şi apucăturile, chiar rânduielile societăţii rurale.

Marin Sorescu rămâne un spirit al culturii româneşti, un filon al ADN-ului românesc, unic şi irepetabil în culorile emoţiei…

„Cum se numea drăcia aceea frumoasă şi minunată şi nenorocită şi caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu? Mie mi s-a omorât timpul, Onorată instanţă… Mi se pare mie sau e târziu? Cum a trecut timpul! Începe să fie târziu în mine. Uite, s-a facut întuneric în mâna dreaptă şi-n salcâmul din faţa casei. Trebuie să sting cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse, papucii de lângă pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot ce se vede în jur, până dincolo de stele, n-are niciun rost s-o iau, va arde în continuare. Şi-am lăsat vorbă în amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de pomană”, am putea socoti testamentul liric al celui care a plecat să moară puţin acum 29 de ani pe 8 decembrie 1996, Marin Sorescu.

Post-ul Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996 apare prima dată în Radio România Reșița.