Radio România Reșița

Zilele Culturii Sârbe (ZCS) la Timişoara, care se desfăşoară până în 28 noiembrie, vin, miercuri, cu vernisajul expoziţiei ‘Monumente medievale sârbe aflate în pericol’, în Galeria 5 din municipiu, eveniment organizat de Uniunea Sârbilor din România.

Expoziţia ‘Monumente medievale sârbe aflate în pericol’, care poate fi vizitată până pe 20 noiembrie, invită la descoperirea şi înţelegerea unui patrimoniu cultural unic în Europa de Sud-Est şi aduce în atenţia publicului o serie de monumente medievale sârbe – în special mănăstiri, biserici şi ansambluri monastice aflate în situaţii de vulnerabilitate, fie din cauza degradării în timp, fie ca urmare a unor contexte istorice şi sociale dificile, potrivit programului ZCS la Timişoara.

Monumentele reprezintă repere fundamentale ale artei bizantine târzii, ale tradiţiei ortodoxe sârbe şi ale identităţii culturale şi spirituale a poporului sârb. Multe dintre acestea sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind cunoscute pentru frescele lor, arhitectura originală şi rolul lor în dezvoltarea culturii medievale din Balcani. Prin intermediul fotografiilor documentare, al textelor explicative şi materialelor informative, expoziţia urmăreşte să sensibilizeze publicul cu privire la riscul pierderii unor valori istorice irepetabile, să evidenţieze importanţa conservării şi restaurării acestor monumente, să stimuleze dialogul cultural dintre România şi Serbia.

De asemenea, expoziţia urmăreşte să încurajeze implicarea comunităţilor, a instituţiilor culturale şi a specialiştilor în domeniul protejării patrimoniului.

‘Expoziţia nu prezintă doar clădiri, ci mărturii de memorie, credinţă şi continuitate, propune o reflecţie asupra responsabilităţii noastre comune de a proteja ceea ce civilizaţiile trecute ne-au lăsat în grijă. Prin organizarea acestei expoziţii la Timişoara, într-un spaţiu al multiculturalităţii şi dialogului, se doreşte transmiterea unui mesaj clar: patrimoniul cultural nu aparţine doar unui popor, ci întregii umanităţi, iar conservarea lui este un act de respect faţă de trecut şi de viitor’, arată organizatorii.

Agerpres

Post-ul Timiş: ‘Monumente medievale sârbe aflate în pericol’ – expoziţie vernisată în cadrul Zilelor Culturii Sârbe, la Timişoara apare prima dată în Radio România Reșița.

Viața, până la urmă nu este despre cât de mult am râs, ci despre faptul că în ultima vreme am încetat să mai plângem… mai ales de bucurie, de emoție sau pur și simplu fără motiv… Ne-am ascuns în spatele chipurilor perfecte de pe rețelele sociale, ne-am multiplicat postările, averile și în adâncul inimilor noastre, singurătatea a mușcat adânc. Azi, l-am pierdut pe cel care avea vizibilitate, fler și talent, Horia Moculescu, unul dintre cei mai mari compozitori de muzică ușoară românească. O despărțire, nu, doar un motiv de a fredona pe muzica lui- nu te vom uita niciodată, maestre!

Horia Moculescu s-a născut la 18 martie 1937, la Râmnicu-Vâlcea, mama sa fiind Nidia Copetti, de origine italiană (fiica antreprenorului şi arhitectului italian Antonio Copetti, care se stabilise la Râmnicu Vâlcea în anul 1898) , care a murit când Horia avea 11 ani, iar tatăl – Nicolae Moculescu – a fost ofiţer în armata română interbelică.

În copilărie a luat lecţii de acordeon, pe un instrument muzical trimis de tatăl său, de pe front, în 1943. Remarcabil este faptul că a învățat singur să cânte la acest instrument.
A făcut şcoala primară în oraşul natal, apoi a urmat cursurile medii la Turda, la Liceul de Băieți, actualul Colegiu Național ”Mihai Viteazul”, unde s-a remarcat prin talentul cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon, având norocul de a învăța să studieze cu profesori foarte buni.
Din cauza originilor italiene, după mamă, şi din cauză că tatăl său fusese ofițer în armata română interbelică, Moculescu nu s-a putut înscrie la cursurile universitare ale Conservatorului din București.
Astfel, a urmat cursurile Facultății de Mine din Petroșani, unde a cântat cu orchestra facultății.
De aici înainte se va dedica exclusiv muzicii, cântând, mai întâi, ca pianist în București și pe litoralul Mării Negre, iar mai apoi compunând melodii de muzică ușoară.

Din 1961, este pianist-corepetitor la Teatrul de estradă din Deva, bazându-se pe lecţiile private de pian din copilărie, apoi devine artist liber-profesionist (şef de formaţie, solist vocal).
Între anii 1963–1979, are o orchestră proprie cu care începe să desfășoare activitatea de concerte, turnee în țară și peste hotare.
A oferit cu formaţia sa seri legendare la restaurantele “Ambasador” din Bucureşti (unde a avut-o invitată şi pe celebra bulgăroaică Lili Ivanova, pe atunci la începutul carierei), “Modern” (până în 1974) şi “Marea Neagră” din Mamaia.

A realizat cu trupa sa numeroase turnee în Canada (de 10 ori), SUA (de 7 ori), Bulgaria (4), URSS (3), Suedia (2), Israel, Danemarca, Cehoslovacia, RFG, Italia.
În anul 1965 compune prima piesă înregistrată în Radio, „Trompetistul îndrăgostit”, iar în 1973 scrie piesa ”Salcia”, sau „De-ai fi tu salcie la mal”, interpretată mai întâi de Mihaela Mihai, iar mai târziu, de regretata Angela Ciochină.

Însă cea mai dragă compoziţie a sa îi este „Fântânile albastre”, poate şi pentru faptul că George Nicolescu, cel căruia i-a încredinţat-o, nu era agreat de Elena Ceauşescu: „Era orb şi-l considera handicapat”.
Consideră că cea mai bună compoziţie a sa este melodia pe care o cântă Corina Chiriac, „Inima ta”, fiindcă este mai elaborată, este de inspirație folclorică.

A urmat o carieră componistică cu peste 500 de melodii, colaborând cu cei mai talentați interpreți români: Margareta Pâslaru (”Balanța inimii”, ”Ce bine e să știi să citești”, ”Azi nu voi putea dormi”, ”Cere-mi”, ”Cine știe”, ”La mulți ani”, ”Până ieri”), Mihaela Mihai (”Salcia”, ”Revederea”), Marina Voica (”Dor”), Aurelian Andreescu (”Cântec de leagăn”), Adrian Daminescu (”Ascultă-ți copiii care plâng”, ”E numai un joc”), Gabriel Cotabiță (”Prima iubire și ultima”), Corina Chiriac (”Păi de ce?”,”Fir de busuioc”, ”Pentru tot ce-a fost”, ”Să nu mă întrebi”, ”Pe tine n-am să te pot uita niciodată”), Mirabela Dauer (”Nu mai vreau”).
Dintre piesele pe care și le-a interpretat singur amintim: ”Singurătatea mea”, ”Primăverii n-ai ce-i face”, ”Nu mă vei uita”, ”Rugă”, ”Chemarea dragostei”. Printre cele cântate în duet se numără: cele cântate cu Corina Chiriac (”Eu și tu”, ”Nopți la rând”, ”Și ieri, și azi, și mâine”) sau cu Sergiu Zagardan (”Dintr-o zi”, ”Cântece adunate”).

A compus și binecunoscuta melodie ”Anul 2000”, melodie cântată înainte de 1990 de corurile de copii, care a fost preluată recent de Guess Who, fiindu-i schimbat ritmul de muzică ușoară cu unul de hip-hop și titlul – ”Locul potrivit”. Noua variantă a avut succes la radio și în cluburi.
Horia Moculescu are la activ o bogată discografie, din care amintim ”Norma Mia; Cosi Pallida; Madame; Ciao” (1962), ”Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Românească Mamaia — August 1965” (1965), ”Salcia” (1976) și compilația ”The Best Romanian Music” (2005).

A scris, de asemenea, muzică de film pentru lung-metrajele ”Mireasma ploilor târzii” (1984), ”Vară sentimentală” (1986), ”Primăvara bobocilor” (1987), ”Maria și marea” (1988), ”Secretul armei… secrete” (1988), ”Miss Litoral” (1991) și serialul de televiziune ”Pistruiatul” (1973).
Toate melodiile pe care le-a scris înainte de Revoluţia din 1989, au fost înregistrate la Radio o performanță destul de rară pentru acele timpuri.

Între anii 2009-2013, a realizat la Televiziunea națională emisiunea ”Atenție, se cântă!”.
Din anul 1973, este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).
A publicat cartea „Doar atât mi-am amintit”, în 2011, la Editura KULLUSYS.

Pentru bogata sa activitate profesională a fost recompensat cu peste 200 de premii, titluri şi distincţii.
În anul 1972 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodia „A fost odată ca-n povești” obține mențiune, iar în 1973 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodia „Cântec” obține, de asemenea, mențiune.

În anul 1975 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodia „Dacă vrei dragostea mea”, obține mențiune, iar în anul 1976, participă la Mamaia cu melodia „Părinții mei”, care obține Premiul al III-lea.
În anul 1978 primește Premiul Uniunii Compozitorilor și muzicologilor din R.S.R. pentru melodiile „Continuitatea” și „Jocul joc”.
În 1981 participă la Festivalul național de la Dresda unde pentru melodia „De-ai fi tu salcie la mal” obține Premiul al III-lea.

În anul 1983 participă la Concursul Melodii ’82 unde pentru melodia „Primăverii n-ai ce face” obține Premiul organizatorilor, iar pentru melodia „Să nu mă întrebi” obține premiul juriului. În acelaşi an participă în R.D.G. la Festivalul „8 șlagăre în studio” unde pentru melodia „Inima ta” obține Premiul al II-lea.

În anul 1984 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodia „Nu te cunosc” obține Premiul al III-lea, şi la Concursul Melodii ’83 unde pentru melodia „Apă și foc” obține Premiul al III-lea, pentru melodia „Fântânile albastre” obține Premiul Juriului iar pentru melodia „Concurs de dans” obține Premiul I la secțiunea dans.

În anul 1985 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodiile „Leagănul meu” și „Păi de ce?” obține trofeul festivalului. În acelaşi an, participă la Concursul Melodii ’84 unde pentru melodia „Un an de dragoste” obține Premiul al III-lea, iar pentru melodia „Astă seară dansăm în familie”, primeşte premiul de popularitate.

În anul 1986 participă la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia unde pentru melodia „Şi ieri, și azi, și mâine” obține premiul special al juriului. În acelaşi an participă la Festivalul Cântecului politic pentru tineret unde pentru melodia „Cântecul pe care-l știu”, primește Premiul C.CE.S.
În anul 1987 participă la Concursul Melodii ’86 unde pentru melodia „Şi ieri, și azi, și mâine” și „Mai dă-mi o speranță” este laureat.

În anul 1991 participă la Festivalul de muzică ușoară Mamaia unde pentru melodia „Ce mai vrei?” text: Aurel Storin, interpret Gabriel Cotabiță, obține Premiul al III-lea.
În 1992 participă la Festivalul de muzică ușoară Mamaia unde pentru melodia „Dacă lumea ar fi a mea”, text: Aurel Storin, interpret Gabriel Cotabiță obține Premiul al II -lea la secțiunea Primă Audiție.
Din 2007, este Cetăţean de Onoare al oraşului natal, Râmnicu Vâlcea.

A primit Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008.
În anul 2010 participă la Festivalul de muzică ușoară Mamaia unde pentru melodia „Vreau”, text: Roxana Popescu; interpret Alin Ignat, primește premiul Neptun TV, iar în 2012 participă la Festivalul de muzică ușoară Mamaia unde pentru melodia „Tăcerile de fier”, text: George Țărnea, interpret: Horia Moculescu, primește Premiul I.

A primit premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.

La 3 martie 2017 a primit din partea UCMR premiul la secțiunea Muzică de jazz sau Muzică instrumentală pentru lucrarea “Poate, miniatură pentru pian”, în cadrul festivității Premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2016. Premiile UCMR reprezintă un eveniment anual important al industriei muzicale românești, fiind valorizată cu această ocazie activitatea unora dintre cei mai importanți creatori ai săi, deopotrivă din mediul academic și din cel al muzicii de divertisment.

Prin H.C.L. nr. 90 din 28 martie 2017 s-a conferit titlul de „Cetăţean de onoare” al Municipiului Focşani compozitorului Horia Moculescu personalitate cu recunoaştere naţională în domeniul muzical artistic, care a contribuit la o buna imagine a Municipiului Focşani pe plan naţional.

Drum lin!

Post-ul A murit compozitorul Horia Moculescu apare prima dată în Radio România Reșița.

Un proiect unic în peisajul cultural românesc își propune să aducă la viață vocile tăcute ale comunității reșițene. „Orașul Nes(u)pus)” transformă amintirile și experiențele locuitorilor într-un spectacol interactiv de teatru participativ, completat de o instalație VR și un mural urban permanent.

Proiectul cultural „Orașul Nes(u)pus)” reunește artele spectacolului, tehnologia și implicarea comunității într-o experiență participativă fără precedent. Construit pe patru niveluri interconectate – cercetare, dramaturgie, participare și artă urbană – proiectul explorează modul în care un oraș își recuperează memoria prin oameni, tehnologie și creație colectivă.

Inițiat de regizorul Dan Radu Mihai, proiectul a debutat cu o amplă etapă de documentare comunitară, în care o echipă de liceeni a colectat 49 de povești autentice din Reșița, grupate în șapte teme: tineret, sport, patrimoniu industrial, patrimoniu natural, amintiri din copilărie, oameni celebri locali și prezentul orașului. Aceste istorii personale au devenit baza scenariului dramatic al spectacolului.

Spectacolul teatral are în centru personajul Ana, o tânără de 18 ani care trăiește dilema plecării din orașul natal. În jurul ei, alte șase personaje imaginare, fiecare inspirat dintr-un domeniu tematic, îi oferă răspunsuri și fragmente de memorie despre Reșița.

Producția îi aduce pe scenă pe actorii Denisa Tudor, Camelia Ghinea, Marian Apostol, Sevi Stan, Denisse Moise, Florin Gabriel Ionescu și Oana Năstase, într-o construcție dramaturgică ce îmbină teatrul cu tehnologia.

Un element inovator al spectacolului este componenta de realitate virtuală (VR), realizată sub coordonarea lui Andrei Păun. Șapte spectatori sunt invitați, pe rând, să intre în „Timpul Ostil” – o reprezentare vizuală a uitării.
Ei trebuie să reconstruiască mecanisme funcționale în timp ce un personaj vorbește pe scenă.
Dacă reușesc înainte ca monologul să se încheie, salvează o propoziție din poveste, care devine parte din finalul spectacolului.
Dacă nu, scena este „înghițită” de o ceață albă – o metaforă a memoriei pierdute.

Astfel, publicul nu mai este un simplu spectator, ci devine parte activă a poveștii și a responsabilității de a păstra vie amintirea orașului.

După încheierea reprezentației, proiectul se mută în spațiul public. Cele șapte propoziții „salvate” de spectatori vor fi transformate într-un mural permanent realizat de artistul Marian Truţulescu, împreună cu cinci tineri din Reșița.

Lucrarea va fi amplasată pe o clădire din oraș și va funcționa ca monument viu al memoriei colective, prelungind povestea din teatru în stradă.

Ceea ce face proiectul „Orașul Nes(u)pus)” cu adevărat diferit este sinergia între generații și forme de expresie:

„Participarea spectatorilor nu este un simplu artificiu scenic, ci o responsabilitate. Ei devin parte din actul de creație, iar succesul sau eșecul lor influențează povestea. Asta face din spectacol o experiență vie, irepetabilă”, explică regizorul Dan Radu Mihai.

Avanpremiera: 15 noiembrie 2025, ora 14:00
Blocul Fetelor – Sala Amfiteatru (număr maxim: 25 de spectatori)

Premiera: 15 noiembrie 2025, ora 18:00
Teatrul de Vest Reșița
Intrarea este liberă.

„Orașul Nes(u)pus)” este un proiect produs de Dash Film, în baza unei finanțări oferite de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Coordonator artistic și autor al conceptului: Dan Radu Mihai
Componenta VR: echipa condusă de Andrei Păun
Artist mural: Marian Trușulescu

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AFCN, instituția nefiind responsabilă de conținutul sau modul de utilizare a rezultatelor proiectului.

„Orașul Nes(u)pus)” nu este doar un spectacol, ci un proces colectiv de reflecție asupra identității. Prin teatru, tehnologie și artă vizuală, Reșița își transformă amintirile în expresie artistică și oferă o perspectivă emoționantă asupra dilemei moderne: plecăm sau rămânem?

Într-un timp al uitării, proiectul devine o formă de rezistență culturală.
Poveștile Reșiței nu dispar – ele se aud, se văd și rămân.

Foto: Radio Reșița / imagine ilustrativă generată cu AI

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul „Orașul Nes(u)pus)” – Reșița își spune poveștile nespuse prin teatru, realitate virtuală și artă urbană apare prima dată în Radio România Reșița.

Mai mulți vârstnici din satele aflate în apropierea municipiului Lugoj au primit lemne de foc, medicamente și alimente în cadrul campaniei umanitare „Ajută un bătrân să zâmbească”, derulată de Federația Filantropia a Patriarhiei Române.

Cei mai nevoiași credincioși din parohia Hezeriș, cu filia Valea Lungă, din Protopopiatul Lugoj, au primit câte un metru cub de lemne pentru încălzirea locuinței, sprijinul venind exact în pragul sezonului rece. Inițiativa are scopul de a aduce alinare și siguranță persoanelor în vârstă, singure sau aflate în dificultate materială.

În cadrul campaniei, beneficiarii au fost ajutați și cu medicamente, consultații medicale gratuite, plata facturilor la gaz, precum și pachete cu alimente neperisabile, produse de igienă și de uz casnic. Prin aceste acțiuni, Federația Filantropia continuă tradiția implicării Bisericii Ortodoxe Române în sprijinul comunităților vulnerabile.

Acțiunea din parohia Hezeriș a fost coordonată de preotul Cristian Pavel, membru în Consiliul Director al Federației Filantropia, alături de preotul paroh Viorel Cinca, care a subliniat importanța solidarității în comunitățile rurale:

„Este o bucurie să putem aduce zâmbetul pe chipul celor care, de multe ori, trăiesc în tăcere și lipsuri. Fiecare lemn, fiecare gest contează atunci când e făcut din inimă.”

Campania „Ajută un bătrân să zâmbească” se derulează în mai multe zone ale țării, având ca obiectiv principal susținerea vârstnicilor aflați în dificultate, în special pe durata iernii, când nevoile de bază devin o povară greu de suportat.

Foto: mitropolia-banatului.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Campania „Ajută un bătrân să zâmbească” aduce căldură și speranță vârstnicilor din satele Lugojului apare prima dată în Radio România Reșița.

Bine v-am găsit pe frecvențele Radio Reșița!
Miercurea ne lăsăm răsfățați de fastuoasele mâncăruri ale Orientului Mijlociu, o lume culinară bogată în arome, mirodenii și tradiții milenare.

Influențată de secole de comerț și de diversitatea culturală a Imperiului Otoman, bucătăria orientală îmbină condimentele îndrăznețe cu ingrediente proaspete și naturale, creând o experiență culinară unică.

Una dintre cele mai rafinate rețete care s-au păstrat din acea epocă este Mahmudiye, un preparat cu un parfum legendar – preferatul Sultanului Mahmud al II-lea, după care a și fost numit.

Mahmudiye îmbină perfect aromele dulci și sărate: carne fragedă de pui sau miel, gătită lent cu caise uscate, stafide, migdale și scorțișoară.
Rezultatul este o mâncare sofisticată, care aduce în farfurie echilibrul dintre tradiția otomană și delicatețea orientală.

Mahmudiye se servește cald, cu orez simplu sau pâine turcească proaspăt coaptă.
Este un preparat care reunește dulceața fructelor uscate și finețea cărnii fragede, o mâncare care a trecut testul timpului și care încă spune povestea măreției otomane.

Poftă bună și să aveți parte numai de bine!
(sursa: yemek.com)

Post-ul Mahmudiye – rețeta sultanilor apare prima dată în Radio România Reșița.

Guvernul Bolojan anunţă un pachet de măsuri privind avizele și autorizațiile de securitate la incendiu. Modificările intră în consultare publică.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 11 noiembrie 2025, un pachet de modificări pentru avizele și autorizațiile de securitate la incendiu: proceduri 100% digitale, termene mult mai scurte și controale mai stricte pentru siguranța românilor.

Pachetul legislativ intră în consultare publică chiar de această săptămână, a confirmat secretarul de stat Raed Arafat.

„În discuțiile avute cu mediul de afaceri au fost semnalate o serie de nemulțumiri. Unele sunt legate de procesul de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și de obținerea avizelor de mediu. În
ceea ce privește prima temă, avem un pachet de modificări legislative pregătit pentru a reduce termenele și a fi cât mai serioși și eficienți în prevenirea incendiilor. Invit mediul de afaceri și pe toți cei interesați să vină cu propuneri în perioada de consultate publică pentru a ajunge la o variantă legislativă cât mai bună. Cât privește nemulțumirile semnalate cu privire la termenele lungi pentru emiterea avizelor de mediu, soluțiile se află în analiza unui grup de lucru la nivelul Guvernului și le vom prezenta în scurt timp”

Reprezentanții mediului de afaceri au apreciat soluțiile propuse, au cerut clarificări și s-au angajat să contribuie la definitivarea legii pentru simplificare reală și aplicare corectă.

Întâlnirea a avut loc la Palatul Victoria cu participarea lui Mihai Jurca (șef Cancelarie), Raed Arafat (DSU) și Raul Gutin (consilier de stat). La consultări au fost prezenţi reprezentanții Camerelor de Comerț și ai retailerilor din România

Sursă: Guvernul României

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Guvernul Bolojan: pachet de măsuri privind avizele și autorizațiile de securitate la incendiu apare prima dată în Radio România Reșița.

Mii de sârbi protestează împotriva legii care dă fostul sediu al armatei lui Jared Kushner – ginerele lui Trump. Simbolul armatei iugoslave va fi transformat în complex imobiliar de lux.

Mii de sârbi au înconjurat marți, 11 noiembrie 2025 fostul sediu al armatei iugoslave din Belgrad, protestând vehement împotriva legii adoptate vineri, 7 noiembrie 2025 care accelerează transformarea clădirii într-un complex de lux pentru Affinity Global Development, firma fondată de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.

Protestul de marți face parte din valul antiguvernamental declanșat acum un an de prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad (16 morți), care îi dă serioase bătăi de cap președintelui Vučić.

Sârbii promit că nu vor ceda: „Nu vom permite vânzarea memoriei naționale pentru favoruri politice!”

Sursă: News.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Mii de sârbi protestează împotriva legii care dă fostul sediu al armatei lui Jared Kushner – ginerele lui Trump apare prima dată în Radio România Reșița.

Marele câștigător al premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 din 9 noiembrie 2025, în valoare de 49.149.676,24 lei (echivalentul a peste 9,66 milioane de euro), și-a ridicat marți, premiul de la sediul central al Loteriei Române.

Norocosul este un bărbat din Arad, în vârstă de aproximativ 30 de ani, inginer de profesie, care se declară o persoană pozitivă și echilibrată. Este al doilea cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române și primul câștig de o asemenea amploare obținut exclusiv prin intermediul platformei online.

Câștigătorul, care a dorit să își păstreze anonimatul, a transmis un mesaj plin de inspirație și încredere:

“Vreau ca toată lumea să învețe de la mine, că lucrurile, indiferent de natura lor, se pot întâmpla.
Și ele nu se întâmplă decât atunci când ți le dorești. Loteria Română mi-a demonstrat că această teorie este corectă. Continuați să visați!”

Bărbatul joacă la loto de mai mulți ani, însă doar în ultimul an a devenit jucător constant, alegând să joace exclusiv online, pe platforma oficială bilete.loto.ro.

Este un fan al jocurilor Loto 6/49 și Joker, dar participă uneori și la Noroc și Noroc Plus, la care obținuse până acum doar câștiguri mici. Numerele care i-au adus noroc la tragerea de duminică au fost alese complet la întâmplare.

Câștigătorul din Arad consideră că echilibrul și gândirea pozitivă sunt esențiale pentru reușită în orice domeniu și spune că își va investi banii responsabil, fără excese.

„Îmi doresc să mă bucur de acest moment cu discreție și să folosesc banii în mod chibzuit. Cred că viața e despre echilibru.”

Premiul de aproape 50 de milioane de lei este al doilea ca valoare din istoria Loteriei Române, confirmând interesul tot mai crescut pentru participarea online la jocurile clasice.

Sursa: loto.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Un arădean a câștigat marele premiu Loto 6/49: peste 49 de milioane de lei apare prima dată în Radio România Reșița.

Un avion militar turcesc C-130 s-a prăbușit în Georgia. Toți cei 20 de militari la bord au murit. Operațiunile de căutare au fost lansate imediat.

Un avion militar turcesc de transport, care zbura din Azerbaidjan spre Turcia, s-a prăbușit marți, 11 noiembrie 2025 în regiunea Sighnaghi din estul Georgiei, la doar 5 km după trecerea frontierei, a anunțat Ministerul turc al Apărării.

Deși autoritățile turce au cerut presei să nu publice imagini, două clipuri virale surprind avionul învârtindu-se în cădere, lăsând o dâră de fum și dezmembrându-se parțial înainte de impact.

Ministerul georgian de Interne a deschis o anchetă și promite informații detaliate. Cauzele prăbușirii rămân necunoscute.

Sursă: Agerpres; foto: Kanal13.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul TRAGEDIE AVIATICĂ: un avion militar turcesc cu 20 de persoane la bord s-a prăbușit apare prima dată în Radio România Reșița.

Din acest an, românii nu vor mai putea cumpăra sau folosi petarde, artificii sau dispozitive pirotehnice de scenă. Noile reguli limitează utilizarea de către publicul larg doar la articolele din categoria F1, cum sunt artificiile de brad și bețișoarele bengale. Cei care nu respectă legea vor fi cercetați penal, a spus în emisiunea Banatul în direct, căpitanul Ovidiu Potorac. Acesta este ofițer specialist în cadrul compartimentului Prevenirea și combaterea faptelor antisociale din Jandarmeria Caraș-Severin. 

„Începând cu luna august 2025, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 92/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, persoanelor fizice le este interzisă achiziționarea, pentru uz personal, a articolelor pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2. Potrivit legii, persoanele fizice care au împlinit vârsta de 16 ani pot deține și utiliza doar articole din categoria F1. Vorbim despre artificii de brad, focuri și bețișoare bengale, pocnitori pentru petreceri, jerbe, granule scânteietoare, scântei, pocnitori cu confeti, bobițe explozive etc. Nerespectarea legii constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă”.

Căpitanul Ovidiu Potorac a subliniat că inclusiv pocnitorile utilizate  pentru a speria animalele, se încadrează tot în categoriile interzise publicului.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Fără petarde, artificii sau dispozitive pirotehnice de scenă! apare prima dată în Radio România Reșița.