Radio România Reșița

Radio România Reșița

By
Download on the App Store

Radio România Reșița episodes

  • Timiş: MNArT aduce ‘revoluţia tactilă’, prin care arta devine accesibilă şi nevăzătorilor, prin atingere

     Exponatele din Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT) vor putea fi explorate şi de nevăzători, din 3 decembrie, în cadrul unui proiect inovator comun derulat împreună cu Universitatea de Vest Timişoara (UVT), prin Centrul de Cercetare TactileLibrary, care permite ‘simţirea’ culorilor prin simţul tactil.

    Zece lucrări celebre din expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Artă Timişoara au fost reinterpretate sub formă de machete tactile în relief, oferind persoanelor cu dizabilităţi de vedere o experienţă directă, interactivă şi cognitivă. Fiecare lucrare tactilă este însoţită de un cod QR care, prin scanare, oferă acces la conţinut audio explicativ: ghiduri despre modul de ‘citire’ tactilă, detalii despre artist, contextul istoric şi artistic al lucrării, semnificaţia simbolurilor, dar şi fragmente din critica de artă, arată, luni, un comunicat al UVT.

    Proiectul propune o formă de accesibilizare reală – una care nu se limitează la cuvinte, ci permite înţelegerea artei prin contact direct, prin atingere. Astfel, arta nu mai este un privilegiu, ci un limbaj comun, deschis tuturor.

    În realizarea acestui demers inovator au fost implicaţi studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara, coordonaţi de dr. Alina Satmari, de la Departamentul de Geografie: Corina Ciunae şi Mădălin Grădinaru (Comunicare şi Relaţii Publice), Daniel Matei (Ştiinţe Cognitive), Iulian Rotaru (Informatică Engleză), Ioana Satmari şi Briana Toader (Media Digitală), toţi membri ai echipei TactileLibrary.

    De asemenea, vizitatorii vor putea participa la ghidaje speciale realizate de studenţi nevăzători, care vor împărtăşi o perspectivă unică asupra modului de a percepe şi înţelege arta prin atingere.

    Această colaborare între Universitatea de Vest din Timişoara şi Muzeul Naţional de Artă, susţinută de compania privată, prin Fundaţia UVT, este un exemplu de parteneriat între mediul academic, cultural şi privat, care aduce împreună inovaţia, educaţia şi responsabilitatea socială.

    În anul 2013, la MNArT a mai fost experimentat ‘covorul tactil’ realizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană, în cadrul proiectului ‘Simte arta în şase muzee’, care îşi propunea îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile muzeale. Atunci, în MNArT au funcţionat, câteva luni, covorul tactil, precum şi audioghidurile dedicate nevăzătorilor. În proiect erau parteneri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Militar Naţional şi Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov.

    Post-ul Timiş: MNArT aduce ‘revoluţia tactilă’, prin care arta devine accesibilă şi nevăzătorilor, prin atingere apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Promenada Conteselor din Băile Herculane, complet reamenajată: turiştii se pot bucura deja de noul traseu în decorul spectaculos al toamnei
    Promenada Conteselor din Băile Herculane, redată turiștilor

    Unul dintre cele mai frumoase trasee pietonale din stațiunea Băile Herculane și-a recăpătat farmecul de altădată. Promenada Conteselor, aflată între Parcul Vicol și Centrul istoric, a fost complet reamenajată, oferind vizitatorilor o nouă experiență de plimbare, mai ales în acest decor spectaculos de toamnă.

    Proiectul a fost derulat de Asociația Herculane Project, condusă de Oana Chirilă, și face parte din inițiativele locale de punere în valoare a patrimoniului natural și arhitectural al stațiunii.

    „Noi am finalizat amenajarea izvorului și aleii superioare și am încheiat reparațiile la scară. Dacă vremea ne va permite, săptămâna viitoare vom finaliza și lucrările la izvorul de jos, de pe drumul principal. Practic, proiectul va fi complet finalizat și vizitatorii se pot bucura deja de el”, a declarat Oana Chirilă, președintele Herculane Project.

    Lucrări de detaliu la izvorul de pe drumul principal

    Ultima etapă a proiectului vizează reparațiile la izvorul amplasat lângă drumul principal, între Parcul Vicol și Centrul istoric. Echipele intervin pentru rostuirea zidurilor de piatră, igienizarea zonei și reparațiile locale necesare pentru conservarea aspectului tradițional.

    „Acolo au fost făcute ziduri din piatră, iar unele porțiuni s-au deteriorat. Refacem structura, rosturile și curățăm tot perimetrul. Nu intenționăm să adăugăm foișor sau alte construcții noi, pentru că dorim să păstrăm autenticitatea locului”, a explicat Oana Chirilă.

    Promenadă istorică, cu farmec autentic

    Prin finalizarea acestor lucrări, Promenada Conteselor devine un nou punct de atracție pentru turiștii care vizitează stațiunea balneară.

    Urmărește-ne și pe Google News

    Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

    Post-ul Promenada Conteselor din Băile Herculane, complet reamenajată: turiştii se pot bucura deja de noul traseu în decorul spectaculos al toamnei apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Au început lucrările la pasarela 6

    La Reșița au debutat lucrările la prima pasarelă pietonală, din cele 6 care vor fi construite peste Bârzava. Constructorul lucrează la forarea și pregătirea piloților care vor susține noua structură pietonală și velo. Viceprimarul Daniel Călin spune că utilajele se află în zona Trandafirul, urmând să avanseze în aval.

    „Este podul șase, cel de la Trandafirul, apoi se va lucra la podul opt. Ele sunt șase, dar de fapt sunt numerotate opt, că la două s-a renunțat. Două nu s-au mai făcut pentru că nu ne încadram în finanțare. Am păstrat numerele inițiale ca să nu mai modificăm proiectul. La podul de la Kaufland, din Govândari, se va lucra în a doua etapă. Al treia va veni podul șapte, adică între astea două. După care podul patru și podul doi și trei, care sunt în Luncă. Acolo nu putem să ne apucăm de treabă, pentru că mai așteptăm un aviz de la CFR. Există reglementări care nu te lasă să lucrezi. Dacă ai mai puțin de 100 de metri de linie, îți trebuie aviz. Dacă ești la mai puțin de 10 metri de linie, îți trebuie autorizație”.

    Lucrările fac parte parte din proiectul de realizare a unei legături între cartierul Govândari și Centrul Civic. Termenul de finalizare este luna mai 2027, iar valoarea totală depășește 82 de milioane de lei. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Vest 2021 2027.

    Urmărește-ne și pe Google News

    Post-ul Au început lucrările la pasarela 6 apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Poliția caută o femeie dispărută din Reșița

    Poliția Municipiului Reșița a fost sesizată duminică seara, cu privire la faptul că o femeie, în vârstă de 72 de ani, a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit.

    Din verificările efectuate, s-a stabilit că Popescu Tena, cunoscută cu afecțiuni medicale (demență), a plecat de la locuința situată pe Aleea Marghita nr. 2, în jurul orei 18:40, cu intenția de a merge la o prietenă pe Bulevardul Republicii nr. 21, însă nu a mai ajuns la destinație și nici nu s-a întors acasă.

    Semnalmente: păr cărunt,  1,65 metri înălțime, 60 kilograme.

    La momentul plecării, femeia purta o bluză albastră, o geacă neagră și șlapi.

    Polițiștii desfășoară activități ample de căutare, în vederea depistării persoanei dispărute.

    Persoanele care pot oferi informații utile pentru găsirea acesteia sunt rugate să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

    Post-ul Poliția caută o femeie dispărută din Reșița apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Exercițiu de simulare pe râul Bârzava: testarea reacției în caz de inundații în Caraș-Severin și Timiș

    Administrația Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) organizează, în perioada 10–14 noiembrie 2025, un amplu exercițiu de simulare ecologică pentru gestionarea riscului de inundații pe râul Bârzava, în județele Caraș-Severin și Timiș. Acțiunea face parte din strategia de protecție a mediului și adaptare la schimbările climatice din bazinul hidrografic Banat.

    Obiectiv: protejarea comunităților și a ecosistemului Bârzava

    Exercițiul urmărește testarea fluxului informațional și decizional în situații de urgență generate de fenomene hidrologice extreme, precum și verificarea modului în care informațiile despre riscul de inundații ajung la autorități și populație.
    Prin acest demers, ABA Banat promovează o cultură a prevenției și a responsabilității față de natură, punând accent pe colaborarea între instituții și pe gestionarea durabilă a resurselor de apă.

    Testarea fluxului informațional și a reacției rapide

    Scopul exercițiului este dublu:

    • verificarea funcționării fluxului informațional de la transmiterea atenționărilor și avertizărilor hidrometeorologice până la Comitetele Locale pentru Situații de Urgență (CLSU);
    • evaluarea modului de întocmire a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor periculoase asupra mediului și comunităților.
    • Participă următoarele instituții partenere în domeniul protecției mediului și al apelor:

      • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
      • A.N. „Apele Române” – Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU)
      • Administrația Națională de Meteorologie (ANM)
      • Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA)
      • Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) din Caraș-Severin și Timiș
      • Comitetele Județene și Locale pentru Situații de Urgență (CJSU și CLSU)
      • Ipoteza exercițiului: precipitații abundente și depășirea cotelor pe râul Bârzava

        Scenariul simulat presupune că, în urma unor ploi abundente și a solului deja saturat de apă, sunt depășite cotele de apărare pe râul Bârzava.
        Se prognozează depășirea cotei de pericol la stațiile hidrometrice Moniom, Gătaia și Partoș, iar polderul de la Gherteniș este activat pentru atenuarea viiturii.

        Astfel, ABA Banat va transmite o atenționare hidrometeorologică cod portocaliu, urmată de avertizări cod roșu de inundații pentru zona Reșița – Berzovia – Gătaia – Partoș.
        CLSU din Bocșa, Berzovia, Măureni, Gătaia, Birda, Denta și Partoș vor alerta populația și vor aplica măsuri de protecție conform planurilor aprobate.

        Verificarea lucrărilor hidrotehnice și a măsurilor verzi de protecție

        În paralel cu exercițiul, ABA Banat va verifica starea tehnică și funcțională a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor în județele Timiș și Caraș-Severin.
        Vor fi analizate:

        • digurile, barajele și lucrările de regularizare a cursurilor de apă,
        • perdelele forestiere de protecție și zonele umede cu rol ecologic,
        • stocurile de materiale de intervenție,
        • implementarea Planurilor de Acțiune pentru prevenirea inundațiilor și a Planului de restricții în perioade deficitare.
        • „Împreună cu partenerii instituționali – CJSU, ISU, ANIF, Hidroelectrica și Gărzile Forestiere – vom evalua modul în care s-au aplicat măsurile de protecție stabilite anul trecut. Fiecare activitate se va finaliza printr-un proces-verbal aprobat de prefect, în calitate de președinte al CJSU”, a declarat Viorel Avram, directorul ABA Banat.

          Mențiune importantă

          „ATENȚIE! ACESTA ESTE UN EXERCIȚIU DE SIMULARE. DATELE NU CORESPUND REALITĂȚII!”

          Această precizare va însoți toate comunicările oficiale din timpul exercițiului, pentru a evita interpretările eronate.

          Exercițiu verde pentru prevenirea dezastrelor climatice

          Prin acest exercițiu verde de simulare, ABA Banat consolidează cooperarea între autorități și comunități pentru a preveni efectele inundațiilor și pentru a proteja biodiversitatea bazinului Bârzava.
          Acțiunea contribuie la:

          • creșterea rezilienței ecologice și sociale,
          • educarea populației în spiritul protecției mediului,
          • adaptarea la schimbările climatice,
          • și promovarea unui management sustenabil al resurselor de apă.
          • Post-ul Exercițiu de simulare pe râul Bârzava: testarea reacției în caz de inundații în Caraș-Severin și Timiș apare prima dată în Radio România Reșița.

            0 min
          • Venitul Minim de Incluziune: sprijin esențial pentru familiile vulnerabile din Reșița și Bocșa

            Venitul Minim de Incluziune este un program de asistență socială modern, implementat pentru a veni în sprijinul familiilor și persoanelor singure aflate în dificultate. La nivelul municipiului Reșița, programul este gestionat de Direcția de Asistență Socială, care monitorizează aplicarea corectă a noilor reglementări.

            „Venitul Minim de Incluziune este un program de asistență socială destinat familiilor și persoanelor singure vulnerabile, înlocuind fostele ajutoare sociale și alocații suplimentare”, a explicat Adina Iliescu, inspector în cadrul Direcției de Asistență Socială Reșița.

            Pentru a beneficia de acest sprijin, persoanele sau familiile trebuie să depună o cerere la primărie și să îndeplinească anumite condiții de venit.  Solicitanții trebuie să respecte și alte condiții privind bunurile deținute – aceștia nu pot beneficia de ajutor dacă au autovehicule cu o vechime mai mică de 10 ani sau depozite bancare ce depășesc de trei ori salariul mediu brut.

            166 de familii beneficiază de VMI la Reșița

            La nivelul municipiului Reșița, în prezent, 166 de familii sau persoane singure beneficiază de Venitul Minim de Incluziune, conform datelor transmise de DAS. Numărul acestora este în creștere față de anul precedent, când doar 124 de familii primeau sprijinul.

            „Față de anul trecut, se constată o creștere a numărului de beneficiari. Dacă în octombrie 2024 erau 124 de familii în plată, acum avem 166”, a menționat reprezentanta DAS Reșița.

            Persoanele apte de muncă au obligația de a presta muncă în folosul comunității, la solicitarea Primăriei.

            „În luna octombrie, 56 de persoane au efectuat activități de interes local – lucrări de curățenie stradală, întreținerea spațiilor verzi, decolmatarea canalelor sau alte lucrări edilitare – în colaborare cu direcțiile de specialitate ale Primăriei Reșița”, a mai adăugat Iliescu.

             Bocșa: peste 250 de dosare de VMI, implicare activă în comunitate

            Și la nivelul orașului Bocșa, programul Venitului Minim de Incluziune are un impact semnificativ. Potrivit Direcției de Asistență Socială Bocșa, în prezent sunt 256 de dosare active, iar o parte importantă dintre beneficiari contribuie la întreținerea orașului.

            „În Bocșa avem un număr de 256 de dosare privind venitul minim garantat, între care 130 de persoane prestează ore în folosul comunității”, a transmis Bogdan Voinovici, şeful DAS Bocșa.

            Activitățile se desfășoară în cadrul Serviciului Gospodărirea Orașului Bocșa, unde beneficiarii ajută la întreținerea spațiilor publice.

            „Beneficiarii ajută la curățenia orașului, la toaletarea copacilor și a spațiilor verzi, la măturatul stradal și la alte activități necesare pentru întreținerea localității”, au precizat aceștia.

            sursa foto: DAS Bocşa

            Post-ul Venitul Minim de Incluziune: sprijin esențial pentru familiile vulnerabile din Reșița și Bocșa apare prima dată în Radio România Reșița.

            0 min
          • INS: Peste un sfert dintre români trăiesc în sărăcie
            Peste 5 milioane de români în stare de deprivare materială și socială

            Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o realitate îngrijorătoare: în anul 2024, aproximativ 5 milioane de persoane – reprezentând 26,5% din populaţia României – au trăit în condiţii de deprivare materială şi socială.

            Această situaţie reflectă un nivel ridicat al inegalităţii şi vulnerabilităţii economice, mai ales în rândul categoriilor sociale cu venituri mici şi acces limitat la resurse de bază.

            Vârstnicii, femeile și copiii – printre cei mai afectați

            Potrivit datelor INS, vârstnicii de peste 65 de ani sunt cei mai afectați de lipsuri materiale (32,9%), urmați de persoanele între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii cu vârsta între 0 și 17 ani (28%).

            De asemenea, femeile se confruntă mai frecvent decât bărbații cu astfel de dificultăți – 27,8% față de 25,1%. Diferențele sunt explicate prin inegalitățile de venit și prin ponderea mai mare a femeilor singure în gospodării vulnerabile.

            Educația și ocuparea, factori decisivi

            În rândul persoanelor neocupate, rata de deprivare materială și socială este de 35,5%, comparativ cu doar 18,4% în rândul celor care au un loc de muncă.

            Nivelul de educație joacă un rol esențial: 49,3% dintre persoanele cu educație scăzută trăiesc în lipsuri, față de 5,2% dintre cele cu studii superioare.

            Gospodăriile cu mulți copii, cele mai vulnerabile

            Cea mai gravă situație se regăsește în familiile numeroase, formate din doi adulți și trei sau mai mulți copii, unde 43,5% dintre gospodării se află în stare de deprivare materială și socială.
            Și familiile monoparentale sunt afectate – 28% dintre părinții singuri cu copii dependenți se confruntă cu lipsuri majore.

            În cazul gospodăriilor fără copii, vulnerabilitatea cea mai mare este întâlnită la persoanele singure (36,2%), urmate de cuplurile vârstnice (27,8%).

            Disparități regionale: Sud-Estul țării, cea mai afectată zonă

            Deprivarea materială și socială este inegal distribuită pe teritoriul României. Cele mai ridicate rate se înregistrează în:

            • Sud-Est – 40,7%,
            • Sud-Muntenia – 29,2%,
            • Nord-Est – 26,6%,
            • în timp ce regiunea București-Ilfov are cea mai mică incidență, de doar 16,8%.

              Lipsuri care definesc sărăcia

              INS arată că 65% dintre români au resimțit cel puțin o formă de deprivare economică în 2024.
              Cele mai frecvente lipsuri sunt:

              • imposibilitatea de a merge în vacanță măcar o săptămână pe an (58,6%),
              • incapacitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute (40%),
              • lipsa banilor pentru activități de relaxare sau bunăstare personală (21,9%),
              • lipsa posibilității de a consuma carne sau pește o dată la două zile (16,3%),
              • dificultăți în plata facturilor și întreținerea locuinței (15,3%),
              • incapacitatea de a asigura o temperatură adecvată în locuință (10,8%).
              • Raportul INS evidențiază faptul că sărăcia și excluziunea socială rămân provocări majore pentru România. Deși o parte a populației beneficiază de creșteri salariale și sprijin social, o categorie semnificativă continuă să trăiască la limita subzistenței, fără resurse pentru nevoile de bază sau pentru o viață decentă.

                Post-ul INS: Peste un sfert dintre români trăiesc în sărăcie apare prima dată în Radio România Reșița.

                0 min
              • Minutul Nobel – Wolfgang Paul

                Minutul Nobel cu Daniel Funeriu, un proiect educativ iniţiat de Radio România Cultural, Radio România Reşiţa şi Teach4U.ro, platformă de învăţare şi orientare şcolară pentru elevi de toate vârstele.

                Post-ul Minutul Nobel – Wolfgang Paul apare prima dată în Radio România Reșița.

                0 min
              • Fasuljovitsa, tocană de fasole în stil bulgăresc
                Bucătăria montană europeană – prima oprire: Bulgaria

                În fiecare zi de luni, descoperim rețete europene autentice, cu savoarea cărora ne delectăm și ne bucurăm de gusturile și aromele locale. Săptămâna aceasta urcăm pe culmile Munților Rodopi, pentru a afla ce mănâncă oamenii din înălțimi și cum tradițiile culinare s-au păstrat, în ciuda timpului și izolării.

                Bucătăria montană se bazează pe ingrediente locale, simple și hrănitoare, adaptate mediului aspru și anotimpurilor. Preparatele sunt calorice, consistente și pline de gust, fiind gătite din legume, leguminoase, brânzeturi și carne provenită din gospodăriile proprii.

                Fasuljovitsa – tocană de fasole din Munții Rodopi

                În trecut, drumurile către satele din Munții Rodopi erau greu accesibile, iar aprovizionarea era limitată. Femeile munților pregăteau mâncăruri din ceea ce aveau în grădină: fasole, cartofi, legume și speltă, cereala veche folosită de traci.

                Astăzi redescoperim Fasuljovitsa, o tocană de fasole tradițională bulgărească, gătită lent, cu arome simple și tehnici transmise din generație în generație.

                Ingrediente pentru Fasuljovitsa
                • 2 căni de fasole
                • 2 morcovi
                • 1 ceapă
                • 4 căței de usturoi
                • ½ cană de ulei vegetal
                • 2 ardei roșii
                • 1 linguriță de mentă uscată
                • 2 roșii proaspete
                • Mod de preparare
                  1. Înmuiați fasolea în apă rece peste noapte, apoi fierbeți-o, schimbând apa de două ori.
                    În Rodopi, fiecare gospodină are propriul secret – unele adaugă coniac, altele bicarbonat de sodiu, dar cel mai important este să schimbați apa pentru o digestie mai ușoară.
                  2. După ultima schimbare de apă, adăugați ceapa, morcovii, usturoiul, menta și jumătate din ulei. Fierbeți la foc mic timp de aproximativ o oră și jumătate.
                  3. Când fasolea este aproape gata, puneți roșiile tocate și sarea.
                  4. Într-o tigaie, căliți în uleiul rămas ceapa, morcovii și ardeii roșii. Turnați compoziția peste fasole și amestecați bine, lăsând să se combine aromele câteva minute.
                  5. Tradiție, gust și… un strop de poftă de viață

                    Fasuljovitsa se servește ca atare, dar pentru gurmanzi se poate adăuga cârnat, slănină sau brânză maturată.
                    Este un preparat simplu, dar plin de caracter – o rețetă care spune povestea oamenilor din munți și a felului lor de a trăi în armonie cu natura.

                    Poftă bună și să aveți parte numai de bine!

                    (sursa: supichka.bg)

                    Post-ul Fasuljovitsa, tocană de fasole în stil bulgăresc apare prima dată în Radio România Reșița.

                    0 min
                  6. Procedura oficială când un elev agresează un profesor: raportare, intervenția poliției, protecție pentru victimă și sancțiuni – Ghid practic pentru școli

                    Un filmuleț apărut în ultimele zile pe rețelele sociale, care surprinde momentul în care un elev își agresează verbal și amenință profesorul în timpul unei ore de curs, a stârnit valuri de indignare în spațiul public. Deși incidentul a avut loc în urmă cu trei ani, în 2022, la un liceu tehnologic din municipiul Caransebeș, imaginile au devenit virale abia acum, generând mii de reacții și comentarii legate de respectul față de profesori și disciplina în școli.

                    Inspectoratul de Poliție Județean Caraș-Severin a confirmat autenticitatea imaginilor și faptul că incidentul a fost înregistrat în anul 2022:

                    „În urma verificărilor efectuate, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin au constatat că imaginile sunt din anul 2022 și au fost surprinse în timpul unei ore de curs, la o unitate de învățământ din municipiul Caransebeș. Totodată, s-a stabilit că, la momentul producerii incidentului, polițiștii nu au fost sesizați nici de către unitatea de învățământ, nici de către cadrul didactic. Situația a fost gestionată la nivelul școlii, iar elevul a fost sancționat disciplinar conform regulamentului intern al unității de învățământ.”

                    În cazurile de violență ale elevilor asupra cadrelor didactice, școlile trebuie să aplice procedura oficială de management al cazurilor de violență, care detaliază pașii de la raportarea incidentului și informarea părinților, până la intervenția poliției, protecția victimei, consiliere și sancționarea elevilor agresori. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că monitorizează atent situațiile de violență din școli și că vor fi introduse măsuri suplimentare acolo unde este necesar, în urma imaginilor cu profesorul agresat într-o sală de clasă din Caransebeș (Caraș-Severin), pentru că i-ar fi luat elevului telefonul.

                    Ce prevede procedura: de la raportare la închiderea cazului
                    • Raportare imediată către conducerea școlii; dacă e urgență, se apelează 112 / cabinetul medical.
                    • Separarea și protecția victimelor și autorilor în spații sigure.
                    • Sesizarea Poliției la suspiciune de infracțiune; informarea părinților și convocarea lor la școală.
                    • Evaluare socială și instituțională (poliție + servicii sociale) cu măsuri imediate de protecție.
                    • Consiliere/ajutor pentru victimă (psihologic, medical, profesional) și sancțiuni pentru autori.
                    • Monitorizare de către director; revizuirea planului dacă agresiunile persistă; închiderea cazului când situația se ameliorează.
                    • Măsuri paralele de prevenire: completarea Fișei de management și actualizarea Planului școlii de prevenire a violenței.
                    • Managementul cazurilor de violență în 15 pași (schemă operațională)
                      1. Ești martor(ă) sau primești raportarea unui caz de violență a elevilor asupra personalului.
                      2. Dacă e nevoie, apelezi 112 sau chemi cabinetul medical.
                      3. Aplanezi conflictul, separi victimele de autori și asiguri spații sigure.
                      4. Informezi directorul unității (UIP).
                      5. La suspiciune de infracțiune, directorul sesizează Poliția (112).
                      6. Directorul informează părinții elevilor autori și organizează reuniune imediată la sosirea lor.
                      7. Directorul informează ISJ/ISMB.
                      8. Poliția + serviciile sociale fac evaluarea inițială și stabilesc măsuri de protecție.
                      9. Școala sprijină evaluarea: interviuri poliție; consilierul școlar intervievează elevii (cu părinții), părinții sunt intervievați separat; la nevoie, directorul discută cu profesorii și asistă la lecții.
                      10. Directorul informează victima despre drepturi: evaluare și consiliere psihologică, consiliere medicală, intervenție psihologică/psihoterapie, asistență profesională pe o perioadă determinată (cu aprobarea CA).
                      11. Conducerea aprobă solicitările victimei și propune măsuri de sprijin.
                      12. Personalul școlii stabilește măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor (elev).
                      13. Directorul monitorizează aplicarea măsurilor și sancțiunilor.
                      14. Dacă nu există îmbunătățire, directorul reactualizează măsurile/sancțiunile.
                      15. Dacă situația se ameliorează, directorul, consilierul școlar și conducerea declară cazul închis
                      16. Cine face ce – responsabilități pe etape
                        EtapăActor responsabilRolRaportarea cazuluiElevi, personal școlar, părințiSemnalează conducerii școlii.Protecție la fața loculuiPersonalul școliiSepară victima de agresor, asigură spațiu sigur.Informare și coordonareDirector UIPPrimește raportul, gestionează intervenția.Sesizarea instituțiilorDirector UIP → Poliția (112)Obligatoriu la cazuri grave.Managerul cazuluiDirector UIPCoordonează gestionarea și monitorizarea.Înscrierea în registreÎnvățător/diriginteCompletează documentele împreună cu conducerea.Analiza și măsuri de sprijinÎnvățător/diriginte + consilier, medic, părințiStabilesc plan de măsuri.Propunerea sancțiunilorPersonalul UIPPropun sancțiuni disciplinare pentru autor.MonitorizareDirectorul școliiUrmărește implementarea și respectarea procedurii.Re-evaluareDirectorul școliiCere îmbunătățiri dacă e cazul.Închiderea cazuluiDirectorul școliiConfirmă remedierea și încheierea managementului.Prevenire la nivel de școalăCPEVActualizează Planul de prevenire și măsuri anti-violență.
                        Ce intră la „violență asupra personalului” (art. 7 – extrase)
                        • Abuz fizic (infracțiuni): vătămare corporală, loviri/alte violențe, loviri/vătămări cauzatoare de moarte, omor/omor calificat, ucidere din culpă.
                        • Alte forme fizice: lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea.
                        • Abuz psihologic (infracțiuni): instigare publică, incitare la ură/discriminare, amenințare, șantaj, hărțuire, lipsire de libertate, determinare/înlesnire sinucidere.
                        • Alte forme psihologice: bullying/cyberbullying, semne obscene, injurii/jigniri, calomnie, terorizare, dispreț, alte acțiuni ce produc traume și lezează demnitatea/creează climat ostil, degradant, umilitor, ofensator.
                        • Abuz sexual (infracțiuni): agresiune sexuală, viol, corupere sexuală.
                        • Alte forme sexuale: molestare verbală, sexting, sexualizare, atingeri inadecvate, solicitări cu conotație sexuală.
                        • Intervenția de urgență (7.2–7.4)
                          • 112 / cabinet medical pentru urgențe; eliminarea surselor de risc.
                          • Sprijin emoțional pentru elevi și adulți (gestionare furie, teamă, stres).
                          • Informarea instituțiilor (7.5–7.8)
                            • Directorul strânge informații, informează părinții și solicită prezența lor.
                            • La suspiciune de infracțiune, se sesizează Poliția; se conservă probele până la sosirea echipajelor.
                            • ISJ/ISMB este informat; dacă nu există consilier/mediator, se solicită CJRAE/CMBRAE.
                            • Protecția victimelor & colaborarea cu Poliția (7.9–7.13)
                              • Izolare victima/autorii în spații sigure; protecție până la sosirea părinților/consilierului/poliției.
                              • Informare părinți despre starea elevilor și măsurile luate.
                              • Cooperare cu Poliția pentru evaluarea inițială.
                              • Sprijin pentru victimă (7.14–7.18)
                                • Măsuri imediate de protecție stabilite de director.
                                • Drepturi: evaluare/consiliere psihologică, concediu medical, intervenție psihologică/psihoterapie decontată, asistență profesională temporară (cu aprobarea CA).
                                • Posibilă reîncadrare la altă clasă la cerere; informare privind terapia decontată prin CAS.
                                • Reguli speciale (7.19–7.21)
                                  • Dacă victima este învățător/diriginte/consilier, aceștia nu gestionează cazul; directorul deleagă alt cadru sau solicită CJRAE/CMBRAE.
                                  • La suspiciune de infracțiune, interogatoriile sunt realizate exclusiv de organele de cercetare penală.
                                  • Analiză postcauzală cu structurile pentru siguranță școlară.
                                  • Măsuri pentru autori & monitorizare (7.22–7.27)
                                    • Plan de sprijin pentru autori (învățător/diriginte + consilier + mediator, cu părinții).
                                    • Propuneri de sancțiuni conform art. 107 din Legea 198/2023.
                                    • Implementare măsuri/sancțiuni; monitorizare periodică și informare părinți/director.
                                    • Modificarea măsurilor/sancțiunilor dacă e necesar; noi măsuri pentru victimă la nevoie.
                                    • Documentare & prevenire (7.28–7.29)
                                      • Fișa de management (anexa 4) – completată de învățător/diriginte și transmisă CPEV.
                                      • CPEV analizează factorii favorizanți și revizuiește Planul de prevenire al școlii.
                                      • Închiderea cazului (7.30–7.31)
                                        • Dacă comportamentul elevilor se îmbunătățește și trauma victimei se reduce, directorul propune închiderea; CPEV o înregistrează.
                                        • Întrebări frecvente

                                          Cine sună la 112? Oricine constată situația de urgență (elev/personal).
                                          Când se informează părinții? Imediat, odată cu declanșarea managementului de caz.
                                          Cine stabilește sancțiunile? Directorul, împreună cu echipa (învățător/diriginte, consilier), conform Legii 198/2023, art. 107.
                                          Victima poate primi sprijin profesional? Da, inclusiv asistență în activitatea profesională pe o perioadă determinată, cu aprobarea CA.
                                          Ce face școala după caz? Completează Fișa de management și actualizează Planul de prevenire.

                                          Notă: Informațiile sunt preluate de la Edupedu.ro și rezumă procedura oficială din 2023 privind managementul cazurilor de violență în mediul școlar.

                                          Foto: © ​Mooshny | Dreamstime.com

                                          Urmărește-ne și pe Google News

                                          Post-ul Procedura oficială când un elev agresează un profesor: raportare, intervenția poliției, protecție pentru victimă și sancțiuni – Ghid practic pentru școli apare prima dată în Radio România Reșița.

                                          0 min

                                        About Radio România Reșița

                                        From the publisher's feed

                                        Mai mult decât se aude!