
Sign up to save your podcasts
Or


Episodul al șaptelea intră în Basarabia, unde presa românească are o altă dramă decât în Moldova din dreapta Prutului. La Chișinău, ziarul nu înseamnă doar informare sau dezbatere, ci recuperarea unei limbi împinse în marginea vieții publice. De la încercările fragile ale începutului de secol XX la „Cuvânt Moldovenesc”, presa devine formă de trezire națională. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Moldova / Iași / începuturile presei
Presa Unirii
Iașiul revistelor de idei
Bucovina / Cernăuți
Basarabia / Chișinău
Perioada comunistă și contemporană
Continuăm dialogul pe care l-am început într-o relatare trecută cu muzicianul Mihai Doloton din Raionul Călărași, Republica Moldova. Vorbim despre viața și opera bincunoscutului instrumentist acordeonist Marcel Budală, teme reflectate în volumele: Viața și activitatea lui Marcel Budală și Marcel Budală – un veac de lumină peste muzica sa.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Zilele Industriei Filmului Românesc - ediția a 6-a - este un eveniment dedicat tuturor celor implicați în cinematografia autohtonă - de la cineaști multi-premiați la debutanți, de la autorități locale și centrale și până la ambasadorii unor țări cu tradiție în coproducția de filme cu România.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Cabinetul de numismatică al Bibliotecii Academiei Române deține o colecție impresionantă de peste 150.000 de unități (monede, medalii, sigilii, pietre gravate și timbre), constituită încă din anul 1871. Este una dintre cele mai importante și valoroase ansambluri numismatice din Europa, organizată după modelul marilor centre occidentale. Piese reprezentative din acest tezaur pot fi admirate și în cadrul expoziției permanente a Bibliotecii Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu cercetător dr. Emanuel Petac, șeful Cabinetului Numismatic al Academiei Române și președinte al Societății Numismatice Române.
hub digital pentru presa culturală de limbă română din Europa
Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026.
Proiectul este inițiat de Asociația Opera Scrisă.RO, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România — Filiala Occident, Diaspora și Minorități, și este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Partener media: RADIO ROMÂNIA CULTURAL.
Website: https://www.romaniacultural.eu/
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dan Mircea Cipariu.
Stimați prieteni, relatăm de la ZIUA LIMBII ROMÂNE – sărbătoarea românilor de pretutindeni, activitate culturală desfășurată, la Iași, în ziua de 30 august 2026, începând cu ora 11, în incinta Grădinii Botanice „Anastasie Fătu”.
Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Primăriei Municipiului Iași, ai Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași, și cei ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Viziunea noastră pe termen mediu este sa realizăm un spațiu pentru caligrafi, în care educația și perpetuarea scrisului de mână sa fie în prim plan, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Într-o epocă a digitalizării ne dorim ca scrisul de mână să rămână de actualitate. (https://www.mariart.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Maria Mădălina Bădescu.
Material difuzat în emisiunea IClasa, Radio România Cultural.
Astăzi facem popas în satul Condrătești, Raionul Ungheni, Republica Moldova, acolo unde, nu demult, am participat la prezentarea cărții – CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești (Antologie de poezie).
De la acest eveniment cultural, stăm de vorbă cu scriitor Maria Șeptelici din Chișinău, originară din Năpădeni, sat situat nu departe de Condrătești; apoi, dialogăm cu interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de vioară și canto la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău, invitată de onoare a evenimentului de zilele trecute din Condrătești, cea care ne povestește despre dragostea pentru cultura populară, recitându-ne și o poezie din volumul CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești, poem semnat de către Veronica Simionica-Hasnaș, contributor al volumului, ultimul interlocutor al relatării noastre.
Un alt interlocutor este scriitorul Vasile Fotescu, fiu al satului Condrătești, cel care ne conturează, prin cuvânt, o imagine a antologiei de poezie, volum din care ne recită câteva poeme, poeme în care este suprinsă dragostea pentru neam, pentru familie, dar mai ales pentru tradiție.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Mesajul campaniei: „Află faptele. Înțelege ce contează. Alege un jurnalism de încredere. Pentru că este #DreptulTăuDeAȘti.”
Traducerea materialului audio:
În urmă cu un an, 11 economiști de renume au tras un semnal de alarmă, îndemnând guvernele să investească activ în jurnalismul de interes public în era inteligenței artificiale (IA).
Mesajul lor a fost clar: fiecare sector al societății — de la economie și sănătate până la educație și armată — depinde de producerea unor informații solide și bazate pe fapte.
Un an mai târziu, IA a devenit și mai sofisticată și mai rapidă, fiind capabilă să răspândească dezinformare și informații eronate la scară largă; acest fenomen este considerat acum o amenințare globală majoră.
Guvernele investesc sume uriașe în IA, mizând pe faptul că aceasta va genera o creștere economică semnificativă.
În același timp, la nivel mondial, jurnalismul traversează o criză financiară severă, care continuă să se agraveze.
Ne aflăm acum la o răscruce; există două direcții posibile.
Primul scenariu:
Pe măsură ce redacțiile își închid porțile și reduc personalul, nu va mai rămâne nimeni pe teren care să relateze despre un incendiu de proporții în timp ce acesta are loc sau să scoată la lumină următorul scandal de corupție.
Golul astfel creat va fi umplut de interese autoritare, de interese private și de conținut generat de IA.
Va deveni mai ușor ca alegerile să fie destabilizate și distorsionate. Polarizarea politică se va accentua.
Există însă și o altă cale, iar dovezile în acest sens există deja.
Jurnalismul de interes public aduce stabilitate piețelor financiare și investițiilor străine.
Mass-media oferă informații credibile despre alegeri.
Informațiile sigure salvează vieți în timpul crizelor sau al pandemiilor.
Experții estimează că doar 0,1% din PIB-ul global — echivalentul cheltuielilor militare mondiale pe o perioadă de 15 zile — ar putea finanța o presă publică sănătoasă și ar putea asigura un mediu informațional sigur pentru cetățenii de pretutindeni.
Astăzi, guvernele au încă o oportunitate:
O presă liberă, solidă și viabilă, care servește interesul public, reprezintă, în cele din urmă, cel mai bun scut împotriva unei lumi dominate de dezinformare.
Investiți acum. Acționați acum. Înainte să fie prea târziu.
worldnewsday.org
Acest episod se desparte de Iași și intră în Bucovina, acolo unde Cernăuțiul devine un centru de presă într-un spațiu imperial multilingv. Presa românească bucovineană nu apare într-un stat românesc, ci într-o competiție de limbi, școli, biserici și instituții, în care germana, româna, ucraineana, polona și idișul construiesc o lume urbană de o complexitate rară. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Moldova / Iași / începuturile presei
Presa Unirii
Iașiul revistelor de idei
Bucovina / Cernăuți
Basarabia / Chișinău
Perioada comunistă și contemporană
From the publisher's feed