Prof. Gheorghe Cliveti, membru corespondent al Academiei Române, Directorul Institutului de Istorie „A.D.Xenopol”, Filiala Iaşi a Academiei Române - Cinstirea memoriei împăratului Napoleon al III-lea și ceremonia înmormântării domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România anului 1873.

Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 

Înregistrare din Aula Academiei Române.

Suntem onorați să vă anunțăm că „Acum, Aici, Acolo" este proiectul care reprezintă România la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023.

Pavilionul României este un accelerator de idei și o cercetare despre invenții și inovații colaborative observate atât în practica contemporană de arhitectura românească cât și în zona tehnologică foarte puțin cunoscută. 

Expoziția aduce în prim plan invenții românești uitate, precum prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în caroserie, un sistem de desanilizare a apei, mașini electrice realizate prin upcycling, o instalație de captare a energiei valurilor și sisteme de prefabricare a locuințelor sociale.

Cea de-a 18-a Expoziție Internațională de Arhitectură - La Biennale di Venezia va avea loc în Veneția, începînd de azi, 20 mai până la 26 noiembrie cu participarea a 63 de țări, printre care și România.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Emil Ivănescu, curatorul expoziției.

Acad. Victor Spinei, președintele Secției de științe istorice și arheologie.

Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 

Înregistrare din Aula Academiei Române.

Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a deschis expoziția „Dimitrie A. Sturdza – Memoriu asupra portretelor domnilor români“.

Secțiunea Carte veche. Conservare. Restaurare din cadrul Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), în colaborare cu Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), organizează ediția a II-a Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, cu tema „Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc”.

Evenimentul se va desfășura hibrid (online și fizic) la Bucureşti și Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), în zilele de 19 și 20 mai 2023.

Partenerii acestui eveniment științific, cărora dorim să le mulțumim pe această cale, sunt următorii: Editura Eikon din București, Uniunea Ziariștilor Profeșioniști din România și Lumina Cuvântului

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

UZPR este partener media al acestui eveniment.

Link-ul de conectare la ZOOM pentru lucrările care vor fi susținute în cadrul Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, cu tema „Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc”, ediția a II-a, București, Mănăstirea Comana, 19-20 mai 2023 - https://us02web.zoom.us/j/88590555262.

Conferința va începe în această dimineață la ora 09:00. 

Corespondență de la Iași.

Gabriela Gurău, directorul Muzeului de Ştiinţele Naturii ”Ion Borcea” din Bacău, a fost invitată astăzi, joi, 18 mai 2023, la ”Pulsul zilei”, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață la Radio Iași.

Corespondență de la Iași, interviu realizat de Mihai Pohoață.

„Ziua Internațională a Muzeelor” este sărbătorită pe 18 mai începând cu anul 1977, conform deciziei Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM). În acest context, Memorialul Ipotești deschide porțile muzeului și totodată continuă maratonul artiștilor plastici botoșăneni cu expoziția de artă plastică a artistului botoșănean Florin Prodan „Sentimente și culori pentru Ipotești”.

Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 10, și a fost deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Remarcabila personalitate a omului de stat Alexandru Ioan Cuza și contribuția sa esențială la edificarea statului român modern vor fi evocate în prezentările acad. Victor Spinei, președintele Secției de științe istorice și arheologie, acad. Dorina Rusu, prof. Gheorghe Cliveti și prof. Ioan Bolovan, membri corespondenți ai Academiei Române, și prof. Dumitru Vitcu, cercetător al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iași.

Înregistrare din Aula Academiei Române.

„Buletinul Societăţii Amicii Ştiinţelor Matematice” şi „Buletinul Societăţii de Ştiinţe Fizice”, care vor fuziona în anul 1897, în „Buletinul Societăţii de Ştiinţe din București”, buletine ale unor societăți științifice românești: „Societatea de Științe Fizice” și „Societatea Amicii Ştiinţelor Matematice”, contopite în „Societatea de Ştiinţe din București”, care, din 1903, îşi va spune „Societatea Română de Ştiinţe”.

Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Foto Biblioteca Academiei Române

În perioada 7-16 mai au avut loc la Paris manifestări legate de celebrarea centenarului sfințirii întru preot a monseniorului Vladimir Ghica care s-a petrecut în 1923 la biserica pariziană St. Vincent de Paul. Relicvele venite de la București, la inițiativa asociației „Fericitul Vladimir Ghica” au poposit în mai multe biserici pariziene, unde credincioșii români și francezi au putut să le venereze. De asemenea, au avut loc și o serie de conferințe și proiecții de film care au evocat personalitatea acestui prinț român, înalt prelat al bisericii catolice și martir al închisorilor comuniste. Născut la Constantinopol în 1873, monseniorul Ghica și-a sfârșit viața în închisoarea de la Jilava în 1854 și a fost beatificat de biserica catolică în 2013.

Chiar în ziua comemorării martirilor din închisorile comuniste din România, a avut loc o mesă comemorativă la biserica Sacre Coerur din Montmartre prezidată de Monseniorului Philippe Brizard, cel mai important specialist la ora actuală în viața și activitatea fericitului Vladimir Ghica.

Corespondență de la Paris, scurte interviuri realizate de dr. Raluca Prelipceanu (președinta asociației Arche culturelle) cu  Maria Sander, membră a Asociației Vladimir Ghica și Pr. Ovidiu Robu, capelanul comunității romano-catolice românești „Fericitul Vladimir Ghica” din Paris.