Radio UZPR

Radio UZPR

By Radio UZPRNews
Download on the App Store

Radio UZPR episodes

  • Transilvania – geografia unei conviețuiri negociate

    Până și numele spune ceva esențial despre acest spațiu. Transilvania vine din latinul Transsilvania și înseamnă „dincolo de pădure”, semn că regiunea era privită, dinspre Câmpia Panonică, drept un teritoriu aflat dincolo de marile întinderi împădurite. Numele nu este doar geografie. Este și perspectivă istorică: un spațiu văzut din afară, trecut prin filtrul puterii care îl administra, îl apăra, îl coloniza, îl revendica sau îl reorganiza.

    Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

    Bibliografie selectivă

    Encyclopaedia Britannica – „Transylvania”

    Pentru cadrul general al regiunii, pentru originea numelui — „dincolo de pădure” —, pentru apartenența la Regatul Ungariei, pentru autonomia principatului sub influență otomană și pentru intrarea Transilvaniei sub dominație habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea.

    Encyclopaedia Britannica – „Transylvanian Saxons”

    Pentru coloniștii germani așezați în Transilvania medievală, pentru rolul sașilor în sistemul feudal transilvan și pentru statutul lor ca una dintre cele trei „națiuni” ale ordinii privilegiate din provincie.

    Encyclopaedia Britannica – „Szekler”

    Pentru secui, așezarea lor în estul Transilvaniei, în zona văilor superioare ale Mureșului și Oltului, și pentru rolul lor de comunitate de frontieră cu identitate distinctă.

    Enciclopedia României – „Unio trium nationum”

    Pentru înțelegerea sistemului politic al celor trei națiuni privilegiate — nobilimea maghiară, sașii și secuii — și pentru excluderea românilor din formula politică a stărilor privilegiate.

    UNESCO World Heritage Centre – „Villages with Fortified Churches in Transylvania”

    Pentru satele transilvănene cu biserici fortificate, pentru rolul comunităților săsești și pentru peisajul cultural al sudului Transilvaniei, conservat din Evul Mediu târziu.

    Encyclopaedia Britannica – „Transylvania / Summary”

    Pentru statutul Transilvaniei ca principat autonom în contextul împărțirii Ungariei între Habsburgi și otomani și pentru trecerea ei sub control habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea.

    Materiale de referință privind Edictul / Dieta de la Turda, 1568

    Pentru momentul de toleranță confesională de la Turda, recunoscut ca reper timpuriu al libertății religioase în Europa, dar care trebuie înțeles în limitele epocii sale și nu confundat cu egalitatea democratică modernă.

    Muzeul Național al Literaturii Române – „Școala Ardeleană”

    Pentru reprezentanții Școlii Ardelene — Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu — și pentru rolul acestei mișcări în emanciparea culturală și politică a românilor transilvăneni.

    Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” – Școala Ardeleană, ediție critică

    Pentru textele și contextul intelectual al Școlii Ardelene, văzută ca mișcare de iluminism, argument istoric și program de recunoaștere culturală.

    Encyclopaedia Britannica – „Hungary: Royal Hungary and the rise of Transylvania” / „The period of partition”

    Pentru contextul destrămării Regatului Ungariei medievale, pentru ascensiunea principatului Transilvaniei și pentru echilibrul dintre Habsburgi, otomani și elitele locale.

    Lucrări de fundal recomandate

    David Prodan – Supplex Libellus Valachorum

    Lucrare fundamentală pentru înțelegerea revendicărilor românilor transilvăneni și a luptei pentru recunoaștere politică și națională în secolul al XVIII-lea.

    David Prodan – lucrări despre iobăgie și istoria socială a Transilvaniei

    Foarte utile pentru înțelegerea raporturilor sociale, a statutului românilor și a tensiunilor dintre privilegii, confesiune și apartenență politică.

    Ioan-Aurel Pop – lucrări despre istoria Transilvaniei medievale

    Reper pentru formarea structurilor politice transilvănene, raporturile dintre români, maghiari, sași și secui și locul Transilvaniei în istoria Europei Centrale.

    Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866

    Important pentru epoca modernă, pentru revendicările românilor ardeleni, pentru influența iluminismului și pentru raportul dintre Transilvania habsburgică și ideea națională românească.

    Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească

    Util pentru evitarea unei lecturi simplificatoare sau strict romantice a Transilvaniei și pentru analiza memoriilor concurente.

    Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și Transilvania

    Reper clasic pentru perspectiva românească asupra istoriei transilvănene, asupra culturii și asupra rolului provinciei în formarea conștiinței naționale.

    Șerban Papacostea – lucrări despre statalitate medievală și raporturi de putere în spațiul românesc

    Utile pentru înțelegerea Transilvaniei ca spațiu prins între Regatul Ungariei, lumea central-europeană, principate și presiuni imperiale.

    Konrad Gündisch – lucrări despre sașii transilvăneni

    Recomandat pentru istoria comunității săsești, a orașelor, breslelor, instituțiilor și patrimoniului urban transilvănean.

    Harald Roth – lucrări despre istoria sașilor și a Transilvaniei

    Util pentru înțelegerea contribuției germane la urbanitatea, educația și memoria instituțională a Transilvaniei.

    László Makkai / András Mócsy / lucrări academice maghiare despre Transilvania medievală

    Relevante pentru perspectiva istoriografică maghiară asupra Transilvaniei, asupra Regatului Ungariei medievale și asupra structurilor privilegiate ale provinciei.

    Lucian Blaga – scrieri filosofice și memorialistice despre spațiul ardelean

    Nu ca sursă istorică strictă, ci ca reper cultural pentru felul în care Ardealul a fost transformat într-o categorie de sensibilitate, spirit și memorie.

    George Barițiu – publicistică și scrieri istorice

    Relevant pentru secolul al XIX-lea transilvănean, pentru presa românească din Ardeal și pentru revendicările culturale și politice ale românilor.

    22 min
  • Festivalul Internațional de Poezie „ Grigore Vieru” la a  XVIII-a ediție

    Anul acesta Festivalul Internațional de Poezie „ Grigore Vieru”, ajuns la a  XVIII-a ediție, s-a desfășurat pe 21 și 22 mai la Chișinău și Ungheni, Republica Moldova, reunind scriitori, critici literari, jurnaliști, traducători, cercetători, profesori, elevi și iubitori ai literaturii și muzicii din Republica Moldova  și România. Dedicată  memoriei poetului Grigore Vieru , manifestarea culturală își propune să evidențieze rolul poeziei în păstrarea identității culturale și a limbii române. Festivalul s-a încheiat vineri, 22 mai la Ungheni cu spectacolul „Autografe pe cer și suflet”.

    Jurnalistul și scriitorul Andrei VIZIRU, membru UZPR, filiala Chișinău, autorul unei cărți cu asemenea titlu ca și genericul spectacolului, a fost prezent la acest eveniment și ne propune un interviu cu unul din organizatorii festivalului de la Iași, scriitorul și editorul Daniel Corbu.                                

    6 min
  • Simona Mirela MICULESCU - Zilele UNESCO în Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București

    POLITEHNICA București și Catedra UNESCO „Inginerie pentru societate”, în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, organizează în perioada 26-27 mai 2026 “Zilele UNESCO în Universitatea POLITEHNICA București”.

    Evenimentul, dedicat aniversării a 70 de ani de prezență a României în UNESCO, se va desfășura în campusul universității, Clădirea Rectorat-Sala Senatului, în format mixt – cu prezență fizică și participare online – și are ca tematică principală educația în era digitalizării.

    La deschiderea evenimentului a participat d-na Simona Mirela MICULESCU, Ambasador extraordinar și plenipotențiar, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

    Înregistrare realizată de Sava Alesia-Maria; SNSPA, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană.

    Sursa CNR UNESCO.

    24 min
  • Sebastian Balaj, premiul 1 canto la Festivalul internațional "Ionel Perlea" 2026

    Gala Finală a Concursului Internațional de Canto din cadrul Festivalului Internațional Ionel Perlea, ediția XXXV-a, desfășurată duminică, 24 mai, la Slobozia, a adus pe scena Sălii Europa a Consiliului Județean unele dintre cele mai promițătoare voci lirice ale noii generații.

    Marele câștigător al ediției aniversare a fost baritonul Sebastian Balaj, în vârstă de 29 de ani, care a obținut Trofeul „Ionel Perlea” și Premiul I, oferite de vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Mihai Neacșu. (obiectiv.net)

    Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.

    2 min
  • Un tată, două scriitoare și o biserică „de acasă” – Memorial la Hândrești

    Sâmbătă, 23 mai 2026, începând cu ora 12, am participat în satul Hândrești din comuna Oțeleni, județul Iași, la slujba de pomenire a zece ani de la plecarea „din lumea cu dor în cea fără de dor” a moșului Mihai Sârghe, tatăl scriitoarelor Maria Loghin și Elena Sârghe. Activitatea culturală s-a desfășurat în incinta Complexului istoric-religios „Adormirea Maicii Domnului” din satul Hândrești.

    În programul evenimentului au fost prezentate cărțile Cântul nopților de mai (Editura PIM, Iași, 2025), de Elena Sârghe și Oglinzi literare. Cronici de eveniment. Lecturi și ecoruri (PIM, Iași, 2025). Prefața celor două cărți este semnată de către scriitorul Emilian Marcu.

    Imediat după încheierea acțiunii cultural de la Hândrești, am invitat la dialog pe Maria Loghin și Elena Sârghe, cele care ne-au zugrăvit, prin cuvânt, un tablou al sărbătorii, cu accent pe „aduceri aminte” despre „tăicuțul” pomenit.

    Începutul și sfârșitul zilei s-au desfășurat sub semnul divinității, teme ale dialogului; cele două interlocutoare ne mai spun că „sfânta biserică este acasă”, pentru ca în finalul interviului să aducă mulțumirile cuvenite celor implicați în buna desfășurare a activității.

    A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

    8 min
  • Victor Prohin despre „Jurnalul din Muzeu: detectivii din Chișinău”

    În Sala Albastră  a Muzeului  Național de Istorie a Moldovei a avut loc  lansarea cărții „Jurnalul din Muzeu: detectivii din Chișinău” de  Victoria Fonari , președinta UZPR, Filiala Chișinău.

    Volumul ne prezintă o aventură educativă, plină de istorie , mister și prietenie.

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău, a fost prezent la eveniment și ne propune un scurt interviu cu  scriitorul Victor Prohin.

    2 min
  • Istoria Presei Transilvane - introducere

    Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

    Bibliografie selectivă:

    Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj 

    Instituția-cheie pentru Transilvania. 
     colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane) 
     fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român” 
     cataloage și inventare verificabile 
    sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. 
    Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice 
     colecții microfilmate 
     cataloage bibliografice 
     bibliografii istorice oficiale 
    Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. 
    Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj 
    Colecții digitale și fizice relevante pentru: 
     presa clujeană 
     presa maghiară ardeleană 
     publicații interbelice 
    Biblioteca ASTRA Sibiu 
    Extrem de importantă pentru: 
     presa sibiană 
     presa confesională 
     publicații românești din secolul XIX 
    Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 
    2 Arhive istorice 
    Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) 
    Aici pot fi verificate: 
     autorizații de apariție 
     dosare de cenzură 
     registre administrative 
     corespondență editorială 
    Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere 
    (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 
    3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) 
    Nicolae Iorga – Istoria presei românești 
    Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. 
    Dicționarul presei românești (Academia Română) 
    Instrument modern, foarte util pentru: 
     date exacte 
     perioade de apariție 
     orientare politică 
    Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj 
    Studii academice despre: 
     presa românească din Transilvania 
     1848 în presă 
     presa și mișcarea națională 
    Sursă solidă pentru interpretare istorică. 
    4 Colecții digitalizate (verificabile online) 
    Arcanum Digitheca 
    Important pentru: 
     presa maghiară din Transilvania 
     colecții integrale digitalizate 
     verificarea articolelor originale 
    Foarte util pentru comparații multilingvistice. 
    Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională 
    Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. 
    Europeana / WorldCat 
    Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 
    5 Presa confesională (surse esențiale) 
    Transilvania are un ADN confesional puternic. 
    Trebuie consultate: 
     Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu) 
     fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj) 
     presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) 
    Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 
    6 Perioada comunistă (1948–1989) 
    Pentru această etapă: 
     Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură) 
     Arhivele județene 
     colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) 
    Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și 
    trebuie documentată. 
    7 Perioada post-1989 și transformarea digitală 
    Surse: 
     Monitorul Oficial (pentru înregistrări) 
     date ONRC pentru societăți editoriale 
     arhive online ale publicațiilor 
     interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

    8 min
  • Școala de Muzică „Eugen Doga” Chișinău, reper al actului artistic

    La invitația interpretei de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară în cadrul Școlii de Muzică „Eugen Doga” Chișinău, am participat la acțiunea culturală Dor de acasă. Evenimentul s-a desfășurat în incinta Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

    Înaintea activității culturale, am făcut popas în incinta Școlii de Muzică „Eugen Doga” Chișinău și am invitat la dialog pe doamna Ala Țurcanu, director al acestei prestigioase instituții. Ala Țurcanu ne creionează o imagine de ansamblu a școlii, amintindu-ne și două evenimente culturale în care instituția căreia îi coordonează activitățile este implicată.

    Concret, este vorba despre evenimentele: Dialog Artistic European din ziua de miercuri, 27 mai a.c, acțiune culturală organizată (incinta Teatrului Fără Nume) de către reprezentanții Școlii de Muzică „Eugen Doga” în parteneriat cu cei ai Liceului Teoretic „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” și Concertul de totalizare al Școlii de Muzică „Eugen Doga” din cadrul proiectului municipal „Dialog Cultural cu chișinăuienii”, consacrat marelui compozitor al neamului Eugen Doga, eveniment care se va desfășura în ziua de duminică, 7 iunie 2026, începând cu ora 17, în scuarul Catedralei Metropolitane din Chișinău.

    A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

    7 min

About Radio UZPR

From the publisher's feed

Liber, accesibil, independent și versatil, podcast-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă,…