
Sign up to save your podcasts
Or


Anul 2026 a fost instituit prin lege, promulgată prin Decretul 16/2026 (15 ianuarie), de către Președintele României, ca Anul Iancu de Hunedoara. Proiectul a fost inițiat de Primăria Hunedoara.
Anul acesta se împlinesc deopotrivă 570 de ani de la victoria de la Belgrad (21-23 iulie 1456) și de la trecerea în eternitate (11 august 1456) a lui Iancu de Hunedoara.
Dacă este să ne încredem în ceea ce au spus adversarii săi, Iancu a murit ca un „El Cid” al Balcanilor. Dacă este să-i urmăm pe alții, el a dispărut răpus de „molimă”. Toate arată că Iancu a fost mult mai mult decât un simplu războinic. Socotit fiu nelegitim al regelui și împăratului Sigismund de Luxemburg și numit în documente de tinerețe „Românul” (Olah), el a fost prezentat ca urmaș al Basarabilor din Țara Românească (pe al cărei tron a și ajuns o clipă să domnească). A fost „produsul” popoarelor de la Dunărea Mijlocie și de Jos din acel timp, al maghiarilor (pe care i-a condus și din rândul cărora și-a luat soție), al sârbilor (despre mama lui Iancu se zicea că ar fi fost de neam înalt sârbesc), al bulgarilor (cu al cărei vechi țari s-a zis că se înrudea și a căror coroană a poftit-o), dar și al turcilor (fiul său, Matia Corvin, și Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pretinzând că sunt rude, „prin valahi”).
Românii din posteritate l-au considerat erou național și i-au pus numele familiei în Imnul de Stat, iar occidentalii l-au prețuit ca pe „ultimul mare cruciat european”. (Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române)
Cuvântul de deschidere din cadrul Simpozionului "Iancu de Hunedoara și timpul său" rostit de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române în Aula Academiei Române.
Prelegere susținută de Dr. Andreea Dăncilă Ineoan.
La 124 de ani de la nașterea ilustrului academician David Prodan, Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca a organizat conferința „Etică și istoriografie în complicatul secol XX. Acad. David Prodan”, susținută de dr. Andreea Dăncilă Ineoan.
Prelegerea și-a propus ca, pe baza unor documente de arhivă și a altor mărturii inedite, să investigheze profilul istoricului academician David Prodan, un nume emblematic pentru intelectualitatea transilvăneană. Nevoit să creeze în niște timpuri complicate, pe fundalul unui context totalitar, dificil pentru scrisul istoric, „cazul David Prodan” este relevant pentru traseul unui destin aflat mereu în căutarea unor refugii prin care să supraviețuiască profesional și moral.
Dr. Andreea Dăncilă Ineoan este doctor în istorie, având ca domenii de interes elitele românești din Transilvania și interacțiunea câmpurilor politic, cultural și ecleziastic (sec. XIX-XX). În prezent, este responsabilă de agenda culturală a Muzeului Memorial David Prodan, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Universitatea Babeș-Bolyai.
Prelegerea este înscrisă în seria de conferințe „Memorabilia” și s-a desfășurat în cadrul Galeriei de Artă Academica a Bibliotecii Academiei Române (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14, foaierul bibliotecii, parter).
Dialogăm cu etnologul, istoricul Lucian Valeriu Lefter, Centrul Cultural Vaslui, cel care ne vorbește despre cartea POGONEȘTII DE PE VALEA TUTOVEI. O monografie a comunei noastre, volum semnat de către domnul învățător Dumitru Andrei. Cartea a văzut lumina tiparului în anul 2025 la Editura Akakia din București.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.
"Spre sfârşitul secolului Luigi Cazzavillan era considerat ca una dintre cele
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Pe domnul profesor de limba și literatura română Victor Iosif, originar din Comuna Vicovul de Jos, Suceava l-am întâlnit la ședința lunară a Asociației Literare „Păstorel”, manifestare care se defășoară în a doua duminică a fiecărei luni, la Iași, în sala de lectură a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”.
Interlocutorul nostru în ultimii ani ne-a pus la dispoziție câteva volume de înaltă ținută academică.
Firul narativ al dialogului nostru se țese pe volumul Vicovu de Jos din povestirile sătenilor. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura SEPTENTRION din Rădăuți în anul 2013. Lucrarea a apărut sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.
Temeswarer Wochenblatt și orașul care învață să se citească.
Jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara, ne invită să descoperim cum a apărut, cum a rezistat și cum continuă să ne bucure presa din Banat.
Interviu realizat de Anadrada Cojocaru (președinta UZPR filiala Tudor Arghezi, Craiova) cu Amelia Etegan, manager Centrul Judetâțean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.
Mesajul președintelui UZPR, Dan Constantin, cu ocazia Zilei de 8 Martie.
Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat în februarie 2026, Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne.
Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea, imediat după Sfânta Liturghie de la biserica ortodoxă de rit vechi „Sfântul Ioan Teologul”.
Așadar, anul acesta, la 12 februarie, s-au împlinit 36 de ani de la pronunțarea sentinței judecătorești privind înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.
Radu Micu (jurnalist) și Tudor Petruț (actor) vorbesc despre valorile personale individuale, unul din Vestul României celălalt din Vestul Sălbatic, amândoi pe aceeași limbă!
Material difuzat de postul Radio Prodiaspora.
Radio Prodiaspora este partener Radio UZPR.
From the publisher's feed