
Sign up to save your podcasts
Or


Evenimentul reunește reprezentanți din 10 țări – Japonia, Germania, Slovenia, Brazilia, Coasta de Fildeș, Costa Rica, Malaezia, Kenya, Cuba și România – alături de specialiști UNESCO, cercetători și practicieni în domeniul Educației pentru Dezvoltare Durabilă (EDD). Conferința marchează etapa de diseminare a rezultatelor obținute în cadrul proiectului internațional „Transforming Futures – Enhancing practice for ESD for 2030 through action research”, în care România, prin Rețeaua ASPnet, a fost selectată ca țară participantă încă din septembrie 2024.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu profesor asociat Dana Opre, Universitatea Babeș - Bolyai.
În perioada 19–21 ianuarie 2026, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București,are loc Conferința Internațională „Transformarea viitorurilor – Îmbunătățirea practicilor pentru EDD 2030 prin cercetare-acțiune”. Evenimentul a fost inițiat de Departamentul Educație 2030 al UNESCO Paris, cu participarea experților și coordonatorilor naționali din cadrul Rețelei Școlilor Asociate UNESCO (ASPnet). Reuniunea iși propune să prezinte rezultatele proiectului „Transforming futures: Enhancing practice for ESD for 2030 through action research”, finanțat de Japonia, derulat in anul precedent.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO.
Mircea Sântimbreanu (1926-1999), prozator, consacrat ca scriitor în literatura pentru copii. Autor a peste douăzeci de cărți cu mare succes de vânzare, aproape nelipsit din revistele pentru școlari și pionieri, din antologiile și emisiunile radio-tv de profil, a reușit, grație unui moralism mai cald, umorului și ironiei, fanteziei și vervei, să atenueze rigiditatea educației ideologice impuse în comunism.
În cei aproape zece ani petrecuți la Albatros, Sântimbreanu a strecurat, prin pieptenii cenzurii, în colecții ca „Lyceum”, o serie de titluri valoroase, de beletristică sau de istorie și teorie literară. Din această perioadă datează numeroase carnete cu însemnări ale editorului (120, conform spuselor acestuia), care vor vedea, poate complet, lumina tiparului. A apărut, deocamdată, într-o ediție selectivă din 2000, o foarte mică parte din integrala manuscrisului. (MNLR)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ioan Cristescu, Manager Muzeul National al Literaturii Române.
„Maria! Maria! Îmi auzeam numele strigat de mii de voci şi, după obiceiul american, de la geamuri se aruncau lungi ghirlande de hârtie şi tot felul de alte bucăţele de hârtie, de la miile de geamuri ale fantasticelor clădiri, până când tot aerul se umpluse de fâlfâiri albe, ca de milioane de păsări mari şi mici”. Regina Maria (reginamaria.org)
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu cu jurnalistul si producătorul John Florescu și regizorul și producătorul Dan Drăghicescu. Vocea Reginei Maria este folosită cu acordul Chainsaw Europe, din filmul documentar "Maria - inima României".
Materialul a fost difuzat în cadrul emisiunii Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.
Recent, pe 14 ianuarie, anticipând Ziua Națională a Culturii, la Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu din Chișinău, a fost lansată bibliografia „Amprentele istoriei . Iurie Colesnic”, ediție îngrijită de Lidia Kulikovski. Este o carte voluminoasă de peste șapte sute de pagini ce cuprinde activitatea vastă a scriitorului, omului de cultură Iurie Colesnic.
La lansare au fost prezenți academicieni, scriitori, bibliotecari de la toate filialele Bibliotecii Municipale, implicit directorul general doamna Mariana Harjevschi, care a și rostit un mesaj de salut. Au urmat luările de cuvânt ale scriitorlilor Ion Hadârcă, vice președinte al Academiei de Științe a Moldovei, Iulian Filip, Vitalie Răileanu, acad. Mihai Cimpoi și evident a protagonistului acestei cărți enciclopedice Iurie Colesnic.
Andrei Viziru, ziarist, bibliotecar al Biblioteciii „Transilvania” din sectorul Ciocana al orașului, membru UZPR, Filiala Chișinău i-a solicitat un scurt interviu doamnei Lidia Kulikovski, autoarea acestei bibliografii impresionante.
În „Anul Constantin Brâncuși” ne amintim de viața și opera sa prin cartea Evadarea lui Brâncuși din România: o reconstituire, de Sorin Trâncă.
La Iași, în Sala „George Emil Palade” din incinta Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, am asistat la o conferință și lansare de carte susținute de către Sorin Trâncă.
Manifestarea s-a desfășurat sub titulatura Evadarea lui Brâncuși din România: o reconstituire.
SORIN TRÂNCĂ s-a născut în anul 1975 la Timișoara. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității de Vest.
Pe Constantin l-a întâlnit pentru prima dată prin jocul destinului, când în anul II de facultate a rămas cu subiectul care nu a fost ales de nici unul dintre colegi: „Constantin Brâncuși în context european“.
Nu pleacă niciodată la drum fără aparatul de fotografiat, informații biografice pe care le găsim pe site-ul Editurii Humanitas din București.
La Humanitas în anul 2023 a văzut lumina tiparului volumul care este subiectul relatării noastre, carte intitulată Drumul lui Constantin. Evadarea lui Brâncuși din România: o reconstituire.
Stăm de vorbă în relatarea noastră atât cu autorul, cât și cu domnul doctor Richard Constantinescu, directorul Centrului Cultural „I. I. Mironescu”, titularul disciplinei Istoria medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Discursul academicianului Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române în cadrul sesiunii festive dedicate 𝐙𝐢lei 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞. Aula Academiei Române, 15 ianuarie 2026. Duplex București-Chișinău.
Manifestarea face parte din Planul de acțiuni comune pentru anul 2026, un an festiv în care Academia Română va sărbători 160 de ani de la întemeiere, iar Academia de Științe a Moldovei va marca 65 de ani de la fondare.
Credit foto: Dan Marinescu
Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, dă citire apelului către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova în cadrul evenimentului solemn dedicat 𝐙𝐢lei 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞.
Aula Academiei Române, 15 ianuarie 2026. Duplex București-Chișinău.
Ziua Culturii Naționale se sărbătorește anual pe 15 ianuarie, data nașterii marelui poet național Mihai Eminescu, pentru a omagia valorile culturii românești și personalitățile emblematice. Această zi, instituită prin lege în 2010, este un prilej de a celebra contribuțiile literare, artistice și culturale ale României, subliniind rolul lui Eminescu, considerat poetul "nepereche".
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Ziua Culturii Naționale se sărbătorește anual pe 15 ianuarie, data nașterii marelui poet național Mihai Eminescu, pentru a omagia valorile culturii românești și personalitățile emblematice. Această zi, instituită prin lege în 2010, este un prilej de a celebra contribuțiile literare, artistice și culturale ale României, subliniind rolul lui Eminescu, considerat poetul "nepereche".
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.
From the publisher's feed