
Sign up to save your podcasts
Or


În perioada interbelică, Oraviţa era un important centru cultural şi publicistic. Tipografia ,,Progresul” din Oraviţa a fost prima tipografie în limba română din oraş şi din zona văii Caraşului. La această tipografie era editată gazeta cu acelaşi nume. (prof. Ariana Jianu)
Colocviile Presei din Banatul de Munte, ediția 2025, organizate de către Filiala Caraș-Severin a UZPR și Clubul Presei din Banatul de Munte, au avut loc în zilele de 17 și 18 octombrie. Acțiunea, în întregul ei, s-a desfășurat în localitatea Șopotu Vechi, la Căminul Cultural și Muzeul Presei Rurale din Banat.
Conferința și-a propus să evidențieze aspecte ale Banatului istoric în lumina preocupărilor istoricilor și cercetătorilor din acest areal.
Înregistrare din timpul conferinței.
„Muzica”, o „revistă muzicală”, ne face cunoştinţă cu „multiplele cestiuni atingătoare artei muzicale”, în România începutului de secol XX. Este despre: Mihail Mărgăritescu, Eduard Caudella, Eduard Wachmann, Mauriciu Cohen-Linaru, Henri de Curzon, George Enescu, Cella Delavrancea, Ion Nonna Ottescu,
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.
La Iași, în incinta Galeriilor „Dumitru I. Grumăzescu”, Strada Alexandru Lăpușneanu, Numărul 24, a fost deschisă expoziția temporară Sub semnul mirific al lui Bacus în lumea satului moldav de pe Valea Siretului.
Epoziția este organizată de către reprezentanții Muzeului Municipal „Regina Maria” în colaborare cu cei ai Muzeului Municipal Pașcani.
Au prezentat… Ovidiu Focșa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei, Palatul Culturii și Daniel Sava, muzeograf al Muzeului Municipal Pașcani.
Expoziția etalează: țesături tradiționale (scoarțe, păretare, ștergare, năframe), costume populare autentice, vase din ceramică și lemn pentru vin, unelte pentru prelucrarea strugurilor. În conținutul expoziției este reflectat rolul viticulturii în viața satului moldav și bogăția calendarului popular.
Expoziția este deschisă toată luna octombrie, de miercuri până duminică, între orele 11–19.
Reportaj realizat de Dumitru Șerban - UZPR Iași.
În octombrie 2025, Zile și Nopți împlinește 25 de ani de existență. Lansată în 2000, ca un ghid de timp liber și cultură urbană, revista a crescut împreună cu publicul său, devenind un reper pentru evenimentele, artiștii și poveștile care au conturat viața culturală a României.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ioan Big, jurnalist și analist Pop Culture, Publisher Zile și Nopți.
Zilele Academice Clujene reprezintă una dintre cele mai longevive și prestigioase manifestări științifice din Transilvania, reunind cercetători din institutele și centrele afiliate Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române: Institutul de Istorie „George Barițiu”, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Centrul de Studii Transilvane, Arhiva de Folclor a Academiei Române, Centrul de Cercetări Geografice, Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, Observatorul Astronomic, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” și Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca.
Comunicarea prof. univ. dr. Virgil Ciomoș, în Deschiderea Zilelor Academice Clujene, Ediția XXXVIII.
Credit foto: Andreea Beatrix Pantiloi.
Ediția din 2025 a Zilelor Academice Clujene se desfășoară pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie, și cuprinde 29 de simpozioane, ateliere, mese rotunde, expoziții și conferințe, la care vor fi susținute peste 430 de comunicări științifice de către cercetători din țară și străinătate. Programul complet al evenimentelor înscrise în această ediție poate fi consultat accesând linkul: https://acad-cj.ro/zile.html.
Inaugurate în anul 1982 sub deviza „Știință în slujba păcii!”, Zilele Academice Clujene au devenit rapid cel mai important eveniment anual de promovare a cercetării științifice realizate în cadrul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. Prima ediție a cuprins 12 comunicări științifice, iar succesul manifestării a determinat o creștere spectaculoasă: în 1986, evenimentul a fost organizat împreună cu principalele academii de ramură ale țării, iar în 1989 au fost organizate 33 de simpozioane, cu 704 comunicări și peste 1000 de cercetători participanți. În ansamblu, manifestarea a fost apreciată drept „un eveniment de succes, cu participare numeroasă și selectă, de un nivel științific academic remarcabil” – Biroul Prezidiu al Academiei Române.
Acad. Doru Pamfil, Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a prezentat volumul 2 al Cărții de aur a filialei Cluj - Napoca a Academiei Române.
Credit foto: Andreea Beatrix Pantiloi.
„Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Cernăuți: 150 ani de activitate”.
Simpozionul a adunat profesori, cercetători și invitați din țară și din străinătate pentru a celebra tradiția și rolul filologiei române la Cernăuți.
Festivitatea a fost deschisă în fosta Sală Sinodală a Reședinței mitropoliților Bucovinei și Dalmației („Sala Roșie” a Universității Naționale „Yurii Fedkovici” din Cernăuți). (https://bucpress.eu/)
Interviu realizat de Victoria Fonari, președinte Filiala UZPR Chișinău
Comunicarea prof. univ. dr. Ioan Chirilă în desciderea a celei de-a XXXVIII-a ediție a Zilelor Academice Clujene.
Ediția din 2025 se desfășoară pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie, și cuprinde 29 de simpozioane, ateliere, mese rotunde, expoziții și conferințe, la care vor fi susținute peste 430 de comunicări științifice de către cercetători din țară și străinătate. Programul complet al evenimentelor înscrise în această ediție poate fi consultat accesând linkul: https://acad-cj.ro/zile.html.
Credit foto: Andreea Beatrix Pantiloi.
Cea de-a XXXVIII-a ediție a Zilelor Academice Clujene a debutat joi, 9 octombrie 2025, în sala „Ion Lapedatu” a Băncii Naționale a României, sucursala Cluj. Ceremonia de deschidere a reunit un public numeros, format din membri ai Academiei Române, universitari, reprezentanți ai administrației locale și ai comunității culturale transilvane.
Cuvântul academicianului Ioan Dumitrache, Secretar general al Academiei Române.
Credit foto: Andreea Beatrix Pantiloi.
From the publisher's feed