Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă aportul politicii agricole comune (PAC) pentru dezvoltarea zonelor rurale din blocul comun, în special a acelora defavorizate din punct de vedere economic, periferice sau îndepărtate.

Între anii 2014-2022, PAC a alocat 8,6 miliarde de euro pentru sprijinirea activităților non-agricole din mediul rural, iar în actuala perioadă de programare, 2023 – 2027, statele membre au creat diverse stimulente în planurile lor strategice, inclusiv inițiative legate de agricultură, cum ar fi susținerea investițiilor, cooperarea și schimbul de cunoștințe.

Studiul subliniază că fondurile politicii agricole comune pot fi utilizate, de exemplu, pentru construirea de noi drumuri publice și pot susține producerea de energie regenerabilă sau transformarea caselor abandonate în centre comunitare. De asemenea, autoritățile locale primesc finanțare pentru a-și digitaliza operațiunile, pentru crearea de spații sportive și de recreere sau pentru a sprijini start-up-urile rurale în dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

Zonele rurale ale Uniunii Europene acoperă 83% din teritoriul blocului, iar dezvoltarea acestora este susținută în principal de „al doilea pilon” al politicii agricole comune.

Un proiect de cercetare finanțat de programul Orizont al UE analizează rolul pe care îl joacă femeile europene în dezvoltarea rurală și în agricultură și subliniază aportul esențial al acestora pentru schimbarea societății rurale. Din 2023, pentru prima dată în istoria UE, strategia de politică agricolă comună se referă în mod explicit la egalitatea de gen și la necesitatea creșterii participării femeilor în agricultură și viața rurală, pentru revitalizarea satelor europene și construirea unei societăți durabile. Până acum, doar două țări – Irlanda și Spania – au propus măsuri directe de sprijinire a femeilor în agricultură, iar alte câteva state au inclus politici care încurajează o participare mai mare a acestora în economia rurală. Cercetarea arată că există o mare diversitate în Europa în privința implicării femeilor în viața rurală. De exemplu, în Lituania și Letonia, aproape jumătate din toate fermele sunt administrate de femei, în timp ce în Malta, Danemarca și Țările de Jos, sub 10% dintre femei sunt manageri de fermă, însă în majoritatea țărilor UE, bărbații tind să fie principalii proprietari de terenuri.

 

Solicitări pentru majorarea bugetului alocat activităților de cercetare, dezvoltare și inovare

Peste o sută de asociații europene din diverse sectoare economice, multe din industria agroalimentară, îndeamnă instituțiile UE să mărească bugetul actual dedicat activităților de cercetare și inovare, pentru a permite creșterea competitivității globale și repoziționarea Europei în cursa tehnologică mondială.

„În timp ce cursa tehnologică globală accelerează, UE rămâne semnificativ în urmă în privința investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în comparație cu concurenții săi globali. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile private”, se arată într-o declarație comună semnată de 110 organizații europene care reprezintă părțile interesate cheie în domeniul cercetării și inovației, publicată pe platforma Copa-Cogeca.

Semnatarii declarației consideră că bugetul alocat programului-cadru pentru cercetare și inovare ar trebui susținut din mai multe surse de finanțare și că sunt necesare acțiuni pentru construirea de parteneriate public-private și intensificarea colaborării paneuropene, astfel încât să fie stimulate investițiile în Europa, mai degrabă decât în țările terțe.

 

Porumb modificat genetic acceptat în Uniunea Europeană

Comisia Europeană a aprobat importurile a două culturi de porumb modificat genetic, pentru producția de alimente și hrana animalelor, și a reînnoit autorizația pentru o alta. Autorizațiile sunt valabile 10 ani.

Decizia Comisiei permite ca acest porumb modificat genetic să fie doar importat, nu și cultivat în spațiul european, și a fost adoptată după ce statele membre nu au atins o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva autorizării în cadrul Comitetului permanent și, ulterior, în Comisia de apel.

Executivul blocului a luat această hotărâre pe baza evaluării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că porumbul modificat genetic este la fel de sigur pentru sănătatea umană și animală ca cel convențional.

 

Se activează „frâna de urgență” pentru importurile ucrainene de zahăr și ouă

Importurile de zahăr și ouă din Ucraina nu mai sunt scutite de taxe vamale și sunt reintroduse contingentele tarifare din Acordul de Liber Schimb încheiat în anul 2016, deoarece au depășit plafonul stabilit în regulamentul privind beneficiile comerciale acordate Kievului, respectiv media înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.

Ucraina a exportat către toate țările terțe un total de 32.000 de tone de produse din ouă în 2022 și 57.000 de tone în 2023. În ceea ce privește zahărul, Ucraina a exportat în total aproximativ 181.000 de tone în 2022 și 508.000 de tone în 2023, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Din luna noiembrie 2023, Ucraina a început să exporte către state europene care nu sunt membre UE, precum și către țări din Africa și Orientul Mijlociu.

Din anul 2022, UE a liberalizat importurile din Ucraina pentru a o ajuta în efortul său de război, iar pe fondul nemulțumirilor exprimate, în special, de fermierii din țările de la granița Uniunii – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – au fost introduse ulterior așa-numitele „frâne de urgență” pentru șapte produse agricole.

Ovăzul a fost primul produs care a declanșat „frâna de urgență”, în data de 18 iunie a.c., potrivit unei știri euractiv.com

 

Patru noi produse agricole completează Registrul denumirilor de origine protejată

Patru noi indicații geografice au fost aprobate săptămâna trecută de Comisia Europeană, pentru produse din Croația, Slovenia, Spania, Portugalia și Indonezia. Este vorba despre o miere produsă în Croația și Slovenia, care a obținut recunoașterea europeană pentru caracteristicile organoleptice specifice, reflectate în gust și miros, datorită combinației de polen, și o miere de albine produsă din nectarul anumitor plante din Ibiza, Spania. Cartofii dulci produși în insulele portugheze Madeira și Porto Santo au fost protejați prin scheme europene de calitate datorită calității determinate de condițiile pedoclimatice specifice zonei și, mai ales, practicilor tradiționale ale fermierilor locali. De asemenea, un soi de boabe de piper din insulele Bangka-Belitung, Indonezia, a fost inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), care, în prezent, cuprinde 3610 produse agricole.