Raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE a fost transmis săptămâna trecută președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Documentul este rezultatul a șapte luni de negocieri care s-au purtat între reprezentanții a 29 de organizații din întregul lanț agroalimentar, din societatea civilă și lumea academică și va sta la baza elaborării viziunii noului Executiv european asupra agriculturii și alimentației.

Aceasta urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintei von der Leyen, informează un comunicat al Comisiei.

Membrii dialogului strategic, care reprezintă grupuri de interese cu opinii adesea divergente, au ajuns la un consens cu privire la faptul că sustenabilitatea economică, de mediu și socială pot coexista dacă sunt sprijinite prin politici agricole coerente. Recomandările grupului de dialog, detaliate în raport, abordează atât necesitatea transformării sistemelor de producție agroalimentară aflate sub presiunea multiplelor crize - schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și contextul geopolitic, cât și nevoia de adaptare a politicii agricole comune și susținerea producătorilor în perioada de tranziție, în special a acelora care au cea mai mare nevoie de sprijin, din fonduri PAC și din afara acesteia. Raportul subliniază rolul piețelor, al obiceiurilor alimentare ale consumatorilor, al inovării, al reînnoirii generațiilor în agricultură, al protecției lucrătorilor și egalității de gen.

Forumul nu își încheie misiunea o dată cu finalizarea acestui raport. Participanții la dialog au propus Comisiei înființarea unui organism consultativ care să identifice și să reflecteze asupra strategiilor de politică agricolă și, cel mai probabil, spațiul de dialog va continua să funcționeze.

 

Fonduri europene și naționale pentru elevi

Programul Uniunii Europene pentru școli alocă 221 de milioane de euro pentru distribuirea de fructe și legume, lapte de consum și produse lactate copiilor din instituțiile de învățământ, în anul școlar 2024/2025. Statele membre contribuie, de asemenea, cu aproximativ 130 de milioane de euro din fonduri naționale, pentru a completa schema europeană, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Distribuirea produselor sănătoase în școli este însoțită de diverse activități educaționale și de informare, cum ar fi cursuri de degustare, ateliere de gătit, înființarea de grădini școlare. Aceste activități vizează educarea copiilor cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase, la implicațiile alimentelor asupra sănătății publice, producția durabilă de alimente și combaterea risipei de alimente.

România alocă în anul școlar în curs peste 760 de milioane de lei, pentru acest program, adică aproximativ 150 de milioane de euro. Bugetul aprobat recent permite acordarea gratuită de fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație pentru 1,9 milioane de preșcolari și elevi din învățământul primar și gimnazial. De asemenea, acoperă cheltuielile aferente derulării activităților educative, potrivit unui comunicat emis de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

 

Michel Barnier, un politician cu experiență în domeniul agroalimentar

Fermierii francezi sunt nemulțumiți de lipsa de implicare a autorităților naționale în formarea noii Comisii Europene. Însă „neglijența” de care sunt acuzați oficialii de la Paris ar putea fi compensată de numirea noului prim-ministru al guvernului Franței, Michel Barnier, despre care fermierii spun că este familiarizat cu problemele agricole europene și se bucură de o bună reputație la Bruxelles, potrivit Euractiv.com. Barnier a fost comisar european și negociator al Brexitului pentru Uniunea Europeană, iar în timpul mandatului președintelui Nicolas Sarkozy, în perioada 2007 – 2009, a ocupat portofoliul agriculturii din Franța. Ca ministru al agriculturii, viziunea lui Barnier nu a fost cu mult diferită de cea care decurge din raportul final al dialogului strategic privind viitorul agriculturii Uniunii Europene, mai scrie sursa citată.

Cea mai influentă organizație agricolă franceză, Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA), își dorește să ridice pe agenda europeană din această toamnă două teme: tratamentul echitabil în lanțul alimentar și controlul importurilor de alimente.

 

Statele membre mediteraneene, preocupate de administrarea apei

Oficialii din nouă țări membre ale Uniunii Europene care fac parte din bazinul mediteranean și formează așa-numitul club MED-9 au convenit, recent, în timpul unei reuniuni care a avut loc în Cipru, să colaboreze pentru dezvoltarea mai multor tehnologii de economisire a apei în agricultură, pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și amenințările la adresa securității alimentare, potrivit Euronews. Printre propunerile avansate se numără utilizarea energiei solare, irigarea inteligentă și culturile rezistente la intemperii. De asemenea, oficialii celor nouă state mediteraneene – Croația, Franța, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania și Slovenia – s-au angajat să împărtășească date tehnice și practice și să lanseze programe comune de cercetare. Ei au solicitat Comisiei să accelereze politicile care privesc securitatea apei în blocul comun.

Anul trecut, Europa s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani.