România, printre cele mai slabe țări UE în implementarea PNRR. Recuperarea întârzierilor e „puțin probabilă” arată o analiză Hotnews.ro:

”România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media Uniunii Europene, de 32%, în iunie 2025, relevă Raportul asupra stabilităţii financiare pe luna iunie al Băncii Naţionale a României (BNR)”, potrivit sursei citate.

Nu doar despre bani, ci și despre echitate. De ce se grăbește cu tăierile premierul Bolojan nu e greu de înțeles explică Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia:

Situația bugetară este cu mult mai rea decât anticipau cele mai negre dintre previziuni. Marcel Ciolacu practic nu numai că a devalizat bugetul până la ultimul leu disponibil , inclusiv rezerva pentru situații de urgență – 65 de miliarde de lei într-un an, dar s-a împrumutat la cote demente.

Întreaga reformă îi afectează pe cei care lucrează în sistemul public, unde se află sectoarele vulnerabile, nu doar Sănătatea și Educația, ci și tot ceea ce ține de securitatea și apărarea țării. Nemulțumirile lor pot arunca țara în aer, dacă prim ministrul nu știe cum să negocieze cu ei

Reformele Bolojan: plătesc și magistrații? Urmează haosul? se întreabă Sabina Fati în analiza publicată pe Deutsche Welle: ”După nicio săptămână de la învestire, guvernul Bolojan e nevoit să administreze nu doar criza ci și haosul în care tinde să se transforme programul de reforme al premierului”.

În tot acest context Curtea Constituțională pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul, deși guvernul a interzis astfel de plăți în sistemul bugetar, susțin surse citate de G4Media.

Tot în G4Media găsim un articol despre Stăpânii sindicatelor. Cine sunt șefii care conduc marile confederații de decenii și resping orice reformă:

 

Vasile Marica, Dumitru Costin, Bogdan Hossu, Marius Nistor și Leonard Bărăscu au dominat spațiul mediatic în ultimele zile cu anunțuri de greve și proteste împotriva reformelor anunțate de guvernul Bolojan. Șefii marilor confederații domină mișcarea sindicală românească de trei decenii.

În timp ce România s-a transformat radical în ultimii 30 de ani, ierarhiile sindicale au rămas aproape neschimbate. Acești „baroni” ai sindicatelor au traversat mai multe cicluri electorale, mandatele mai multor președinți și premieri, păstrându-și pozițiile de influență printr-un mecanism betonat de păstrare a puterii.

Mulți dintre ei au trecut prin alegeri formale în structurile pe care le conduc de ani de zile. În plus, schimbările sociale au micșorat numărul de membri ai unor sindicate, nu însă și influența politică.

 

Din PressOne aflăm că Loteria Română are de 4 ori mai mulți angajați decât sedii. Salariile au crescut cu 70 de milioane de lei, de la pandemie până azi. Loteria Română a majorat cheltuielile cu salariile angajaților cu peste 70 de milioane de lei în ultimii patru ani, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției. Compania are 2.300 de angajați și 842 de spații proprii, cifre mult disproporționate comparativ cu alte state europene, care au mai multe spații și mai puțini angajați care le gestionează.  

În prezent, din cele 842 de agenții la nivel național, 155 sunt spații închiriate, potrivit unui răspuns oficial transmis la solicitarea PressOne. Costul lunar al chiriilor se ridică la aproximativ 500 de mii de lei, adică în jur de 6 milioane de lei anual.

Departe de modelul altor state europene, unde loteriile contribuie semnificativ la bugetul public, Loteria Română operează ca un aparat greoi, cu cheltuieli ridicate de personal și un nivel redus de transparență.

Loteriile din Franța, Spania și  Italia investesc masiv în platforme online și au fiecare, câteva zecii de mii de puncte de vânzare și mai puțini angajați.

Cele mai mari salarii sunt ale personalului din domeniul IT, deși rețeaua Loteriei este în continuare majoritar în spații fizice; Majoritatea angajaților însă primesc salariul minim.

Întrebată ce măsuri de eficientizare sau digitalizare are în vedere, Loteria Română a evitat să ofere un răspuns concret.