Guvernul și legislativul francez caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar în anul 2026. Senatorii francezi au înaintat câteva propuneri care vizează reducerea cheltuielilor bugetare. Guvernul Bolojan se poate inspira.

Suntem foarte absorbiți de planul de reducere a deficitului bugetar. Pe bună dreptate. Dar, România nu este singura țară europeană care este nevoită să reducă deficitul. Statul român trebuie să găsească anul acesta 30 miliarde de lei, în plus la venituri sau în minus la cheltuieli. Ce spuneți de un stat care trebuie să ajusteze bugetul cu 40 miliarde de euro?

Ei bine, acel stat este Franța. Așadar, după atât de multe soluții românești vehiculate în ultimele săptămâni, să vedem și care sunt variantele de reducere a deficitului propuse în Franța.

La începutul săptămânii, cotidianul „Les Echos” a publicat planul bugetar realizat de Senatul francez și prezentat guvernului. Propunerea forului legislativ vine într-un moment în care Executivul pregătește un așa-numit plan de redresare a finanțelor publice și chiar dacă Senatul francez știe că nu se poate substitui Executivului, senatorii din majoritatea de centru-dreapta au ținut să își aducă aportul la bugetul de anul viitor.

Franța, ca și România, este sub procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană și trebuie să scadă deficitul de la 5,4%, anul acesta, la 4,6% din PIB, anul viitor. În termeni nominali, ajustarea bugetară de anul viitor trebuie să fie de aproximativ 40 miliarde de euro, iar propunerea Senatului se situează între 30 și 50 miliarde de euro.

Propunerea senatorilor francezi șochează din alt punct de vedere și anume din cele 50 miliarde de euro, 45 miliarde se referă la reducerea cheltuielilor. A propos de discuția aprinsă din România referitoare la posibilitatea scăderii cheltuielilor publice. Planul încearcă să găsească un echilibru între companii, lucrători activi și pensionari, pentru ca efortul să se împartă între toată lumea.

Dar, Senatul francez propune înghețarea alocărilor bugetare, cu excepția celor pentru apărare, serviciului datoriei publice și contribuțiilor către Uniunea Europeană. O înghețare a cheltuielilor bugetare, cu excepțiile menționate, ar aduce economii de 10 miliarde de euro la buget. Iar o reducere cu 1% a cheltuielilor ar însemna o economie bugetară de 2,4 miliarde de euro.

Senatul Franței propune să aibă loc o reexaminare a bugetelor unor ministere, precum cel al Justiției, al Cercetării și Ministerul de Interne. Excepția se va numi din nou Ministerul Apărării. Ce ar însemna reexaminarea bugetelor? Senatorii francezi propun ca alocările să fie readuse la nivelul de dinainte de pandemie, respectiv din anul 2019, la care să se adauge inflația. Un astfel de program, dificil de pus în practică, totuși, ar genera o reducere cu 22 miliarde de euro pe parcursul mai multor ani.

Senatorii cer ca guvernul să recâștige controlul asupra salariilor bugetare (este o expresie cam vagă), dar argumentul este important și anume că anul trecut masa salarială a crescut cu 6,7%, mult peste rata inflației.

Se poate face din nou o paralelă cu situația României, în sensul că în Franța se judecă masa salarială, nu salariile. Este o idee pe care ar trebui să o preia și guvernul României, pentru că poți păstra masa salarială la același nivel ca anul trecut și, în același timp, să crească o parte din salarii. Cu condiția ca altele să scadă sau chiar să nu se mai plătească pentru că beneficiarii nu mai lucrează în sistemul bugetar.

De altfel, o propunere franceză este ca anul viitor să se aplice din nou o măsură care a mai existat pe vremea președintelui Sarkozy și anume la doi bugetari ieșiți din sistem din diferite motive doar unul să fie înlocuit printr-un angajat nou. Măsura ar genera reduceri de cheltuieli de 500 milioane de euro. În fine, sistemul asigurărilor sociale poate contribui cu economii bugetare de 10 miliarde de euro, aplicând regula unui „an gol”, adică fără o creștere a pensiilor și a prestațiilor sociale. După cum se poate vedea România poate împrumuta multe idei din Franța pentru reducerea deficitului. Și culmea, multe dintre ele se referă la scăderea cheltuielilor bugetare. Exact ce își dorește guvernul Bolojan.