Ziua de ieri a avut ciudățeniile ei. A fost ședința coaliției politice de la guvernare care a ajuns la înțelegerea ca o serie de domenii să fie exceptate de la reducerile de salarii. Este vorba despre medici, profesorii din sistemul preuniversitar, angajații din instituțiile de forță și chiar cei din instituțiile de cultură.

Este ciudat că după aproape o jumătate de an s-a ajuns la această revelație. Păi, ar fi putut să își închipuie cineva din coaliție că va putea să taie salariile medicilor și profesorilor? Dacă premierul Bolojan a avut o astfel de ambiție, înseamnă că are o mare doză de naivitate. Dacă PSD a tăcut pe acest subiect până acum în cadrul coaliției, atunci înseamnă că a făcut acest lucru doar pentru a trage de timp. Era absolut evident pentru oricine a trăit în România, în ultimii ani, că niciun guvern nu se va putea atinge de salariile din sănătate, din educație sau din instituțiile de forță.

De fapt, suntem pe o pistă falsă. Reducerile de cheltuieli vizau scăderea anvelopei salariale în administrație, adică în ministere și în instituțiile subordonate, nu salariile medicilor și profesorilor. Doar că după atâta timp și profitând de confuzie, ministerele care administrează domeniile exceptate vor scăpa și ele de la reducerile de cheltuieli.

De exemplu, ministrul sănătății și-a început mandatul cu un apetit crescut pentru schimbări. A pus în discuție subiectul delicat al dublului statut al medicilor, adică faptul că practică și la stat și la privat. Ministrul sănătății nu a cerut medicilor să aleagă între locurile de muncă de la stat sau de la privat, ci doar să lucreze opt ore în spitalele de stat, pentru cei care au contracte cu astfel de instituții de sănătate.

Apoi, ministrul sănătății a prezentat numărul imens de zile de concediu medical, dar fără să încerce să descopere zonele din sector sau eventual chiar medicii care sunt campioni la eliberarea de concedii medicale.

În timp, elanul reformator al ministrului sănătății s-a topit, astfel că, în aceste zile, ministrul nu a fost de acord să restructureze ministerul pe care îl conduce.

De asemenea, fostul ministru al educației a fost acuzat că s-a grăbit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare în sistemul de educație. Sistemul de burse de stat a fost schimbat, plata cu ora s-a modificat, iar numărul de elevi într-o clasă a crescut. Deocamdată, în ciuda protestelor elevilor, studenților sau profesorilor, singurele măsuri de scădere ale cheltuielilor vor rămâne cele introduse de fostul ministru Daniel David.

Cu alte cuvinte, niciun politician nu se putea gândi că va tăia salariile medicilor sau profesorilor cu 10% din două motive: pe de o parte, pentru că societatea românească, în ansamblu, a acceptat ideea că profesorii și medicii trebuie să fie mai bine plătiți pentru a consolida cei doi piloni, pe de altă parte, pentru că o acțiune de protest ale sindicatelor din cele două domenii ar fi blocat România.

A fost nevoie să treacă mai bine de jumătate de an de la instalarea guvernului pentru ca politicienii să ajungă la concluzia că unele domenii sunt exceptate de la reducerea anvelopei salariale cu 10%.

În același timp, coaliția politică a îndulcit într-o bună măsură reducerile de cheltuieli, în sensul că economiile realizate anul trecut se vor contabiliza anul acesta la pachetul de 10%.

Marea întrebare este ce impact bugetar va mai avea versiunea de scădere a cheltuielilor în noile condiții? În acest moment, nu știm, dar poate că vom afla cu ocazia promovării ordonanței de urgență. Și mai există o întrebare complicată: unde se va opri PSD?, pentru că ieri seară, președintele PSD a anunțat că partidul nu va vota bugetul dacă nu vor fi incluse măsurile de solidaritate. Și așa mai departe...