Rețelele sociale au devenit instrumente esențiale de comunicare. Ele formează sau deformează opinia publică într-o măsură mai mare decît o fac mass-media consacrate. E o schimbare de paradigmă care s-a putut constata în 2024: campaniile electorale de pe Facebook, X și Tiktok au contat mai mult decît dezbaterile de la radio și televiziune, decît articolele din ziare și decît afișele stradale. Dar s-a văzut, tot în super-anul electoral care a trecut, și cît de ușor pot fi manipulați oamenii prin campanii populiste, amplificate de aceste rețele, cît de ușor pot fi fabricate minciuni care capătă poleială de adevăr doar prin efectul de multiplicare, și cît de greu e să demontezi manipulările odată ce au fost răspîndite. Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat că va renunţa la funcţia de verificare a faptelor, că va reduce cenzura și va recomanda mai mult conținut politic pe platformele Facebook, Instagram și Threads. Totul în numele libertății de expresie. Pentru că cei care se ocupă de verificarea faptelor „au devenit prea părtinitori politic și mai mult au distrus decît au generat încrederea, mai ales în SUA”, consideră fondatorul Meta. Care vor fi consecințele deciziei sale? I-am întrebat pe jurnalista Adela Mohanu, redactor la „Factual”, platforma care verifică declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele de socializare, şi pe Constantin Vică, prorector al Universităţii din Bucureşti, doctor în filozofie, specializat în etica informației și computerelor.

Adela Mohanu: „În Europa deocamdată acest program continuă şi contractul nostru, ca parteneri ai Meta, a fost reconfirmat pentru 2025. Aşadar, cel puţin în acest an nu se modifică nimic. Primul efect pe care noi îl resimţim din plin este un val de ură care se revarsă în ultimele zile pe reţelele de socializare, pe contul nostru şi pe conturile personale. Cumva, în această privinţă îi dau dreptate lui Mark Zuckerberg pentru că acest sistem de fact-checking pare să fi creat foarte multă tensiune, oamenii pare să fi avut impresia că sînt cenzuraţi. Este foarte important de menţionat că noi, cei care facem fact-checking – nu doar noi, la „Factual”, pentru că mai sînt şi alţi parteneri, din întreaga lume – nu avem acces la a cenzura nimic de pe platformele Meta, noi de fapt nu avem acces la platforma Meta. Noi avem strict o aplicaţie în care ne încărcăm verificările. În funcţie de verdictul pe care îl dăm – şi sîntem complet independenţi să acordăm aceste verdicte –, Meta a făcut nişte algoritmi prin care, într-adevăr scade reach-ul postării respective. Noi nu ştim care sînt aceşti algoritmi, nu avem acces la platforma lor şi nici măcar la modul lor de a gîndi, de a aborda această problemă. Noi sîntem doar parteneri în a verifica anumite postări virale.”

De ce credeţi că a luat această decizie fondatorul Meta?

Constantin Vică: „Ce a făcut Zuckerberg era de aşteptat. Nu e primul care a făcut asta. Aceste platforme sînt nişte entităţi private care sînt conectate, că vor sau nu vor, cu anumite politici dintr-un stat sau alt stat, depinde unde au sediul. În cazul de faţă, Meta – dar nu-i singura companie – a renunţat la nişte politici interne în propriul imperiu al minţii, al opiniilor, al ideilor, al ştirilor, a renunţat la aceste principii de frica noii puteri din SUA, s-a aliniat noii puteri. Ceea ce arată că niciodată aceşti tovarăşi din lumea tehnologiei nu sînt nişte salvatori, nu sînt nişte oameni care stau cu adevărat pe nişte principii morale sau ale dreptăţii, ci sînt nişte oameni de afaceri care încearcă să-şi simplifice cît mai mult afacerea, adică să le fie cît mai uşor într-un regim politic sau altul.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural