
Sign up to save your podcasts
Or


Economia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea.
O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.
Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.
Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.
După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.
Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.
Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.
Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.
Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.
La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.
Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.
În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).
În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.
By RFI RomâniaEconomia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea.
O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.
Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.
Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.
După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.
Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.
Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.
Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.
Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.
La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.
Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.
În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).
În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.