O analiză a BCR arată locul pe care sectorul de apărare românesc îl are la nivel european. Cu puncte slabe, dar și cu puncte tari. Trebuie doar ca eforturile bugetare care se vor face să fie integrate în strategia europeană de dezvoltare a sectorului de apărare.

România va crește cheltuielile de apărare, în următorii ani. Cu cât? BCR a realizat două scenarii, citate de profit.ro.

România a crescut în ultimii ani cheltuielile militare de la 1,6%, în anul 2023, la 2,25% din PIB, anul trecut. Ca structură, cheltuielile de apărare arată în felul următor: 35% constituie plata personalului, 30% este cota alocată pentru achiziții de echipamente noi, iar 20% din totalul cheltuielilor sunt cele cu infrastructura (cu precizarea că România plătește dezvoltarea bazei militare Kogălniceanu). Spre comparație, în Polonia, stat la care ne uităm de multe ori ca la un exemplu de bune practici, achizițiile de echipamente înseamnă 40% din bugetul total, iar pentru salarii se alocă numai 30%.

Analiza BCR arată că în cazul în care România va urca nivelul cheltuielilor de apărare la peste 3% din PIB ar trebui să acorde prioritate achiziției de echipamente, pe modelul Poloniei, urmând ca ulterior să se concentreze pe operațiuni, întreținere și activitatea de cercetare-dezvoltare.

Primul scenariu avut în vedere de analiza BCR pleacă de la ideea că România va crește cheltuielile de apărare în anul 2028 la 3,75% din PIB. Creșterea va fi finanțată din creșterea cheltuielilor publice, precum și din scăderea unor capitole de cheltuieli. În această situație, în anul 2028 deficitul bugetar ar atinge 5,3% față de 5% din PIB, nivel agreat de România cu Comisia Europeană.

În al doilea scenariu, cheltuielile cu apărarea ar urma să ajungă în anul 2028 la 5% din PIB. Finanțarea suplimentară ar trebui să vină din majorarea veniturilor bugetare și prin economii la buget. Deficitul bugetar ar ajunge la 5,5% din PIB, față de angajamentul luat față de Comisia Europeană pentru un deficit de 5%.

Analiza precizează că în ambele scenarii România nu ar atrage deschiderea procedurii de deficit excesiv, pentru că președinta Comisiei Europene a anunțat că vor fi scoase din calculul deficitului bugetar cheltuielile de apărare care ajung la 1,5% din PIB pe o perioadă de patru ani.

România are a 11-a cea mai mare armată din NATO, iar raportat la populație ocupă locul 12 cu 3,5 soldați la mia de locuitori, un nivel similar cu cel al Franței și al SUA. De aceea, se arată în raportul BCR, prioritatea armatei este acum modernizarea echipamentului față de creșterea dimensiunii forțelor umane.

Pe de altă parte, investițiile în sectorul de apărare au avut o intensitate mai mică decât în alte domenii dinamica fiind de 0,3-0,4% din PIB între anii 2021 și 2024, în schimb în restul economiei ritmul a fost între 3,7% și 5,1%.

Analiza BCR arată că anul trecut Polonia a avut cele mai mari cheltuieli cu apărarea, de 4,1% din PIB, urmată de Estonia, SUA și Letonia. La nivel european, Germania a alocat anul trecut 2,1% din PIB și s-a aprobat posibilitatea de a face cheltuieli de peste 1%. Marea Britanie va majora cheltuielile militare la 2,5% începând cu aprilie 2027. Totodată, opt state europene au avut anul trecut cheltuieli de apărare mai mici de 2%, printre ele numărându-se Italia și Spania.

Germania și Franța vor beneficia cel mai mult de creșterea cheltuielilor militare, pentru că au firme producătoare în domeniu. România are și ea câteva companii care vor putea lucra pentru sectorul de apărare local și european. Este vorba despre firme din domeniul fabricării metalelor sau producerea unor echipamente de transport. După cum se poate vedea statele Uniunii Europene se pregătesc să înceapă programele de reînarmare. România nu face excepție.