"to cringe" - ăsta e verbul care descrie în capul meu starea prin care trec uneori când îmi ascult vocea. Nu mă refer la Inner Voice metaforic de data asta. Ci la vocea mea, undele audio înregistrate, la ele mă refer. Vouă cum vă este când vă auziți înregistrați? 

Sunt elemente de fiziologie în joc dar sunt și componente de psihologie care fac să ne fie greu uneori să ne ascultăm vocea pe "casetă". 

Vă las la final și cu misiune așa că scriu cinci etape menționate aici: 

1. Cum interpretez ce aud? 

2. Cum mă simt acum când ascult înregistrarea asta? 

3. Cum speculez că mă simțeam atunci? 

4. Cum sună vocea mea înregistrată? Pare să fie congruentă, în linie cu ce simt și cred? 

5. Ce pot să iau pentru viitor din experiența asta de a mă asculta înregistrat? 

Dă airtime vocii tale!