Guvernul a anunțat ieri condițiile financiare și proiectele pe care România le are în cadrul programului SAFE. Este vorba despre un program european creat pentru ca statele membre să își poată consolida industria de apărare, dar în program sunt incluse și obiective civile care pot fi considerate infrastructură critică în caz de conflict. La nivelul Uniunii Europene, programul are un buget total de 150 miliarde de euro care va fi folosit pentru credite pentru statele europene.

România are o alocare de 16,6 miliarde de euro, care vor fi folosiți pentru achiziții militare, pentru proiecte de investiții civile și pentru o serie de achiziții care vor fi făcute de Ministerul Administrației și Internelor.

Lista proiectelor este publică, nu insistăm. Doar putem remarca specificul acestui program derulat în premieră de Uniunea Europeană. În România, au fost destule comentarii legate de faptul că programul SAFE este bazat pe împrumuturi, iar cei care caută „nod în papură” s-au arătat îngrijorați de creșterea gradului de îndatorare și implicit de creșterea datoriei publice. Desigur, atunci când guvernele anterioare se împrumutau pentru plata salariilor bugetare nu era nimic de reproșat. Acum, când România se împrumută pentru a-și crește capacitatea de apărare a țării, se aud tot felul de voci sâcâitoare.

Adevărul este că dacă nu ar fi existat programul european, România ar fi avut trei posibile surse pentru a obține bani de investiții în sectorul de apărare: bugetul de stat, împrumuturi de la instituții financiare internaționale sau credite luate de pe piața financiară. Practic, primele două surse nu pot fi utilizate, pentru că deficitul trebuie să scadă, iar instituțiile financiare internaționale au reguli clare referitoare la finanțarea sectorului de apărare. În ceea ce privește creditele luate de pe piață, băncile au norme dure, conform cărora nu pot finanța sectorul de apărare și chiar dacă s-ar găsi variante de împrumut dobânda ar fi mare.

Prin programul SAFE, România primește un credit pe 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani, cu o dobândă mică. De aceea, condițiile financiare ale programului SAFE sunt cele mai bune posibile.

Programul are și condiția de colaborare între statele membre. Proiectele comune între două sau mai multe state europene au beneficiat de un punctaj mai mare, care, la final, le-a permis statelor să aibă un avantaj la alegerea proiectelor care vor fi finanțate. Condiția colaborării între state membre este logică pentru că Uniunea Europeană are ca obiectiv construirea unui sistem de apărare coerent la nivel european.

Un aspect important al programului SAFE este că finanțează proiecte civile, care însă devin importante în cazul unui conflict armat. Concret, România are alocate 4,2 miliarde de euro pentru câteva segmente din autostrăzile „Unirii” și „Modovei”, la care se adaugă 2,8 miliarde de euro pentru achiziții ale Ministerului Administrației și Internelor și 9,6 miliarde de euro pentru achiziții militare.

În fine, programul SAFE mai are o miză și anume aceea că ar trebui să încurajeze producția în țară, cu efectele de antrenare respective. Este esențial ca România să dezvolte capacități de producție sau să le utilieze pe cele existente într-o colaborare cu companii străine cu experiență și eventual cu suficient capital. În acest sens, programul poate deveni un factor de stimulare a creșterii economice, iar România are nevoie de astfel de efecte.

În acest moment, nu sunt clare proiectele care se vor derula în țară și care au șanse să contribuie la creșterea economică, dar producția locală este mai importantă decât achiziția înțelegând că lista de cumpărături este o soluție de termen scurt. Programul SAFE pornește anul acesta și el poate deveni un motor de creștere economică, nu doar de apărare.