Știai că un pacient obișnuit reține maxim 60% din informația primită în timpul unei consultații medicale?

Nici nu e de mirare. Consultul medical e un moment important, dar adesea prea scurt scurt și uneori încărcat de emoții. O consultație durează în medie între 5-10 minute, timp în care medicul trebuie să discute, să consulte, să scrie recomandări și să completeze documente.

În această a doua parte a acestui ghid de comunicare pacient-medic, vorbim despre ce poți face chiar în timpul consultației pentru ca întâlnirea cu medicul să fie cât mai eficientă și utilă pentru tine ca pacient. Dacă nu ai ascultat prima parte, despre cum să te pregătești pentru consultație, îl poți asculta aici.

Discutăm despre cum poți merge mai pregătit, cum poți oferi un istoric medical clar și structurat și adresa întrebări pentru a înțelege pe deplin ceea ce ți se explică. Vorbim și despre dreptul tău de a cere explicații, de a veni însoțit și despre cum să te adaptezi atunci când timpul este foarte limitat.

Nu în ultimul rând, normalizăm acele momente în care nu reții tot sau nu înțelegi pe loc. Și-ți oferim soluții concrete ca să te simți mai în control: note, întrebări cheie, reluarea explicațiilor.

Este un ghid prietenos, fără pretenții, dar cu intenția sinceră de a te ajuta să obții maximum din timpul petrecut în cabinetul medicului.

***

Resurse menționate:

Durata unei consultații medicale – statistică România

HOTĂRÂRE nr. 24 din 31 ianuarie 2025 privind modificarea și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

Norme metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

***

Citește și newsletterul Substack:

https://sanatatezidezi.substack.com/ 

Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon. 

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/ 

www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Ai 15 minute la medic. Cum le folosești ca să pleci cu toate răspunsurile?

Vizita la medic poate fi un moment tensionat, scurt și uneori copleșitor. De câte ori nu ți s-a întâmplat să-ți amintești de întrebările importante abia după ce ai ieșit din cabinet? Sau să pleci fără să fi înțeles exact ce ai de făcut mai departe? Nu ești singur. Se întâmplă frecvent și de multe ori nu din lipsa de atenție, ci din cauza emoțiilor și din lipsa unei pregătiri simple înainte.

În acest episod, îți propun 5 pași simpli pe care îi poți face înainte de o consultație medicală. Fie că mergi pentru prima dată la un medic nou, fie că te duci la controlul de rutină sau vrei o a doua opinie, aceste mici pregătiri pot face o mare diferență.

Discutăm despre cum să-ți pregătești istoricul medical, cum să te informezi despre medicul pe care îl vei consulta, cum să-ți clarifici scopul vizitei și ce liste rapide îți pot fi de folos, cu lucruri de spus și întrebări de adresat, chiar dacă nu ești întrebat direct.

E un ghid practic, ușor de aplicat, care te ajută să profiți la maximum de timpul limitat din cabinet și să pleci cu răspunsurile de care ai nevoie.

***

Citește și newsletterul Substack:

https://sanatatezidezi.substack.com/ 

Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon. 

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/ 

www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Acest episod este dedicat dreptului la sănătate al femeii, de orice vârstă și cu orice provocări s-ar confrunta ea. În luna martie sărbătorim oficial femeia, însă dincolo de declarații, există subiecte esențiale pentru sănătatea femeilor despre care nu se vorbește de ani de zile în spațiul public.

Dreptul la sănătate este un drept fundamental și poate puțină lume, chiar femei și chiar oameni din sistemul de îngrijire conștientizează discriminarea de care ne lovim în accesarea serviciilor de sănătate.

Vorbim despre toate acestea cu Irina Mateescu. Irina este moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România, fostă consilieră în Ministerul Sănătății și activistă dedicată promovării dreptului fetelor și femeilor la educație și servicii de sănătate reproductivă. Cu o vastă experiență în domeniu, a contribuit la cercetări esențiale, precum studiul privind violența obstetrică și experiența nașterii în spitalele românești, evidențiind abuzurile și lipsa de sprijin din sistemul medical. De asemenea, este co-autoarea unui ghid pentru prevenirea sarcinilor la minore și reducerea recurenței acestora. Prin activitatea sa, militează pentru recunoașterea rolului moașelor în îngrijirea sănătății femeilor la orice vârstă și pentru accesul echitabil la servicii medicale de calitate.

În prima parte a discuției, vom vorbi despre nevoile specifice ale proaspetelor mame și despre cum pot fi ele sprijinite prin implicarea moașelor ca specialiști esențiali în educația și îngrijirea femeilor de-a lungul vieții, dar care sunt încă prea puțin vizibili și prezenți în sistemul nostru de sănătate.

Mortalitatea neonatală și infantilă din România sunt printre cele mai mari din întregul spațiu european. Totuși, soluții simple precum îngrijirea adecvată a gravidelor, integrarea adecvată a moașelor în sistemul medical sau decontarea unor servicii esențiale pentru sănătatea reproductivă lipsesc de pe agenda guvernanților, deși cu toții se arată, declarativ, preocupați de scăderea natalității.

În a doua parte vorbim despre subiecte absente parțial sau chiar complet din agenda publică din ultimii ani:

Dacă vă gândiți că nu e vorba și de copilul vostru, trebuie să știți că, în România, un sfert (24%) din băieți și una din șapte fete (14%) au primul contact sexual până la vârsta de 15 ani, iar 1 din 4 adolescenți nu folosește mijloace contraceptive. Un sfert dintre fete vor experimenta violența sexuală până la vârsta de 18 ani

Sunt probleme extrem de grave care ucid femei ce nu ar trebui să moară, mame, surori, bunici, soții, prietene, colege. Probleme pentru care există rezolvări. 

SUMAR:

Intro

(00:03:51) Rolul moașelor și al mamoșilor ca specialiști esențiali în sănătatea femeii

(00:12:08) Accesul la servicii medicale în timpul sarcinii pentru femeile din România

(00:14:30) Cum poți găsi o moașă. Recunoașterea din partea statului a rolului moașelor în sistem

(00:35:20) Violența obstetrică și ginecologică.

(00:42:58) Lupta cu dezinformarea din afara și din interiorul sistemului medical

(00:47:43) Accesul la avort sigur în România

(00:56:30) Sarcinile la mame minore, o criză ce se adâncește

(01:01:10) Accesul la contracepție

(01:06:00) Educație sexuală/educație pentru sănătate în școli

(01:17:48) Vaccinarea anti HPV (Papiloma Virus Uman)

(01:33:29) Unde apelezi pentru informații și sprijin legate de sănătatea reproductivă

***

Linii de apel pentru urgențe și informațiile privind violența și/sau sănătatea reproductivă

Telefonul copilului: 119

Urgențe: 112

AMI Youth Helpline: 0722 265 269 (L-V, 9:17) - consiliere privind sănătatea reproducerii și gestionarea violenței de gen. 

***

Resurse utile: 

Asociația Moașelor din România

Ghiduri și rapoarte ale Asociației Moașelor Independente din România

Ghid pentru prevenirea (recurenței) sarcinii la minore

Raport de cercetare privind violența obstetrică - octombrie 2024

Raport privind accesul la avort în siguranță - Hartă

Raportul OMS asupra sănătății în Europa

Legea privind educația pentru sănătate: Legea 191/2022 ce modifică Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

***

Citește și newsletterul Substack:

https://sanatatezidezi.substack.com/ 

Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon. 

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/ 

www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

În episodul de azi discutăm despre sănătatea ochilor și despre ce putem face pentru a identifica și preveni problemele care ne pot afecta vederea, cu Dr. Adrian Moroti, medic primar oftalmolog specializat în chirurgia cataractei, chirurgie vitreo-retiniană și chirurgie laser.

3,4 milioane de români au probleme oculare, conform unui studiu din 2020 al Agenției Internaționale de Prevenire a Orbirii.

Adesea ignorate chiar și după ce apar simptomele, afecțiunile oculare trec cel mai adesea nedetectate în cazul copiilor. Într-o campanie de screening desfășurată în 2024 în județele Cluj și Alba, 40% dintre copiii de grădiniță testați oftalmologic au fost depistați cu probleme de vedere. Miopie, hipermetropie, astigmatism, strabism sunte cele mai întâlnite probleme. Una din cauzele principale identificate de medici este timpul din ce în ce mai mare petrecut în fața ecranelor.

1,5 milioane de români au diabet, o boală cu impact major asupra sănătății ochilor. Dacă complicațiile precum retinopatia diabetică nu sunt tratate la timp, ele duc la o scădere progresivă a vederii, până la pierderea completă a acesteia.

Expunerea excesivă la soare, chiar și iarna, timpul petrecut în fața ecranelor pot duce la afecțiuni oculare majore.

Deci, când ar trebui să mergem la oftalmolog? Cum poți identifica, în calitate de părinte, dacă copilul tău are probleme de vedere? Cum ne afectează ecranele în care privim toată ziua și noaptea?

Dr. Adrian Moroti ne ajută să înțelegem cum putem preveni problemele, în funcție de vârstă și stil de viață, dar și cum ne pot ajuta  procedurile medicale existente la tratarea unor patologii care pot duce la pierderea vederii.

Dacă ai diabet, s-ar putea să te intereseze și interviul despre gestionarea diabetului cu Dr. Cristina Toader.

SUMAR:

(02:35) Cele mai întâlnite probleme oftalmologice în funcție de vârstă

(04:44) Diabetul ca factor de risc pentru afecțiunile oculare și modul de gestionare preventiv

(11:07) Alte afecțiuni care pot crește afecta sănătatea oculară

(13:38) Cum au evoluat sănătatea românilor și accesul la tratamentul afecțiunilor oculare

(17:50) Când și cât de des trebuie să facem control oftalmologic copiilor. Ce afecțiuni îi afectează pe copii?

(24:15) Prevenția problemelor oculare în cazul adulților. Cât de nociv e calculatorul?

(29:32) Suplimente și alimentație. Riscul genetic

(33:46) Ajustarea stilului de viață. Când trebuie să purtăm ochelari de soare?

(38:43) Intervenții chirurgicale: instrumente și tehnologii noi și accesul la ele

(46:10) Ce lege ar iniția Dr. Moroti

***

Citește și newsletterul Substack:

https://sanatatezidezi.substack.com/ 

Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație lunară pe Substack sau Patreon. 

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/ 

www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

În acest episod vă invit la o discuție despre un subiect esențial, dar adesea ignorat până când apar probleme serioase: sănătatea coloanei vertebrale și a creierului.

Deși aceasta este crucială pentru calitatea vieții și una din principalele cauze de dizabilitate, mulți dintre noi nu știm când să cerem ajutor sau ce putem face pentru a preveni afecțiunile neurologice. De câte ori nu ai avut dureri de spate sau nu ai auzit de prieteni imobilizați pur și simplu de durere? Din păcate cei mai mulți nu iau în serios semnalele până când situația nu devine critică și atunci tratamentul necesar devine foarte complex. Accidentul vascular cerebral face zeci de mii de victime anual în România, iar afectarea cerebrală în aceste cazuri este gravă și de multe ori fatală.

Cât de mult contează prevenția, ce putem face pentru a ne proteja sănătatea coloanei și a creierului și de ce e important să ne educăm cu privire la aceste subiecte?

Discut despre posibile răspunsuri cu Dr. George Ungureanu, medic primar neurochirurg și un adevărat ambasador al sănătății creierului și al coloanei vertebrale. Dr. Ungureanu este specializat în tehnici chirurgicale minim invazive, o arie inovatoare care transformă viețile pacienților săi.

În prima parte discutăm despre cele mai frecvente patologii care ne pot afecta sistemul nervos, care sunt pașii medicali de urmat atunci când apar probleme, dar și ce putem face pentru a preveni aceste afecțiuni și a avea grijă de sănătatea noastră pe termen lung.

În partea a doua, vom discuta și despre provocările din sistemul medical românesc, despre ce înseamnă să fii medic și neurochirurg în România și despre ce ar trebui să știe un student la medicină care visează să urmeze această cale. Nu în ultimul rând, abordăm și problema delicată și foarte puțin discutată a mitei din sistem. 

Este o conversație care sper să vă inspire să faceți alegeri mai bune pentru voi și pentru cei dragi!

SUMAR:

(00:00:00) Introducere

(00:02:20) Ce face și cu ce ne ajută neurochirurgul. Când ar trebui să ajungem la un neurochirurg și care sunt pașii de urmat

(00:14:49) Accidentul Vascular Cerebral (AVC): când și cum ar trebui intervenit chirurgical

(00:28:25) Prevenirea problemelor spinale și neurologice în general. Cei trei piloni esențiali

(00:31:34) Sedentarismul ca factor de risc pentru problemelle coloanei. Pași simpli pentru a-l preveni

(00:34:48) Nutriția adecvată pentru o stare de sănătate bună

(00:59:55) Cum putem dezvolta o prevenție eficientă a bolilor cronice la nivel individual și național

(01:12:53) La privat sau la stat? Cum va evolua mixul între clinicile private și spitalele de stat în viitor

(01:18:04) Avem o criză a medicilor? Cât de atractivă mai este neurochirurgia pentru medicii tineri și ce perspective au studenții la medicină de azi

(01:32:16) Cum construim un sistem medical mai performant. Ce ar trebui schimbat?

(01:36:34) Mita din sistemul medical, elefantul din cameră de care nimeni nu vorbește (dar noi da)

***

Citește și newsletterul Substack:

https://sanatatezidezi.substack.com/ 

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Tot mai puțini oameni gătesc acasă din lipsă de timp sau de cunoștințe practice, cu efecte devastatoare asupra sănătății. Caserola comandată online a luat locul oalelor cu mâncare pregătită cu migală. Sigur că asta are sens de multe ori, căci trăim vieți tot mai aglomerate de diverse activități.

În dorința de a câștiga timp, însă, renunțăm și la a mai lua decizii legate de ce ingrediente, ce calitate și ce gust să aibă mâncarea noastră, pe care le lăsăm adesea în seama altora. Merită să facem asta constant? Ce costuri ascunse se află în spatele acestei renunțări? Am avea oare ceva de câștigat din a ne reîmprieteni cu arta gătitului, cu mâncarea și, mai ales, cum putem să facem asta păstrând timp și pentru alte lucruri importante pentru noi?

Despre toate acestea vorbim cu Georgiana Ilie, fondatoarea proiectului Meal Planning și una din gazdele podcastului „Învinge Tava”.

Georgiana are o carieră jurnalistică remarcabilă, fiind în trecut senior editor la revista DoR, una dintre cele mai influente publicații din jurnalismul independent românesc și redactor șef la revista Școala9.

În 2009, Georgiana a pășit într-o nouă aventură, descoperindu-și pasiunea pentru arta culinară și începând să scrie despre gătit și mâncare. Au urmat colaborarea cu revista Good Food în 2013, iar astăzi, Georgiana conduce propriile proiecte de impact. Newsletterul „Meal Planning” este proiectul ei de suflet, ce în scurt timp s-a transformat într-o resursă valoroasă pentru  25.000 de abonați uniți de dorința de a mânca bine, simplu și cu sens și care doresc să își organizeze mesele cu ușurință, indiferent de cât de agitată le este viața.

În paralel, Georgiana co-găzduiește alături de Alex Vasile podcastul „Învinge Tava”, în care explorează cu pasiune și umor arta de a găti.

SUMAR:

(00:02:30) Meal Planning - newsletterul care ajută zeci de mii de oameni să-și organizeze mesele

(00:12:29) Cum să ne reîmprietenim cu gătitul și să nu ne mai sperie ideea de a învăța să pregătim mâncarea

(00:21:16) Cum împăcăm diferitele gusturi ale membrilor familiei și cum putem coopta familia în pregătirea meselor

(00:24:31) Cum arată un meniu echilibrat care împacă preferințele pentru diverse preparate cu nevoia de a mânca sănătos

(00:35:36) Eficientizarea costului. Mâncare comandată vs. mâncare gătită

(00:40:13) Meal planning ca serviciu public ce aduce bunăstare. De unde ne luăm informațiile despre gătit.

(00:54:24) Sezonalitatea ingredientelor ca responsabilitatea socială și de mediu. Cum reducem costul de mediu al alimentelor pe care le consumăm.

(00:57:07) Ancorele pe care le creem prin gust și arome. Importanța culturală și emoțională a mâncării.

(1:05:00) Încurajarea stimei de sine și gestionarea responsabilă a tulburărilor alimentare la copii

(01:12:00) Masă caldă la școală, o problemă încă nerezolvată

***

RESURSE UTILE

Pe Georgiana Ilie o găsiți la: 

https://www.mealplanning.ro/ 

YouTube - Podcastul ”Învinge tava”

***

Susține acest proiect

Activează un abonament pe:

sanatatezidezi.substack.com 

patreon.com/sanatatezidezi

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

În acest episod vorbim despre sănătatea la locul de muncă, un subiect mult prea puțin discutat, dar care poate contribui la prevenirea evenimentelor tragice, precum cele de care auzim din când în când la știri și care poate crește bunăstarea angajaților dar și a echipelor și a mediilor organizaționale.

Te-ai gândit vreodată cât de compatibil ești cu jobul tău din punct de vedere al sănătății? Cât de mult contribuie munca pe care o faci la bunăstarea ta și cât la îmbolnăvirea ta? Știi cum să te protejezi de riscurile pentru sănătate pe care le presupune locul tău de muncă? Îți cunoști drepturile legale care îți protejează sănătatea la job?

Puțini dintre noi își pun aceste întrebări atunci când aleg o carieră sau un job și ajung să dezvolte afecțiuni pe care nu știu cum să le gestioneze sau le trec cu vederea din teamă pentru locul de muncă sau pur și simplu din neglijență. Însă diminuarea riscurilor pentru sănătate trebuie să fie o preocupare constantă a oricărui angajat și angajator.

Vorbim despre toate acestea Dr. Irina Moroti, medic specialist în Medicina muncii, cu o vastă experiență și implicare în sănătatea preventivă. De-a lungul carierei, Irina a participat la diverse conferințe și ateliere internaționale, contribuind la publicații de specialitate, îndeplinindu-și astfel adevărata sa misiune, aceea de a educa și de a crește conștientizarea în domeniul sănătății la locul de muncă.

Cu o carieră axată pe crearea unor comunități sănătoase, Irina este și instructor de prim-ajutor, precum și formator acreditat ANC. Timp de 11 ani a fost voluntar activ în cadrul Crucii Roșii, unde a devenit formator și coordonator de proiect.

În prezent, conduce un un cabinet de medicina muncii pe care își propune să-l transforme într-un centru medical și de educație și unde oferă servicii de sănătate și educație non-formală, depunând zilnic eforturi pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale specializate și pentru a promova spiritul civic, umanitar și non-discriminatoriu.

***

RESURSE UTILE

Pe Irina o găsiți la:

medheka.ro

https://www.facebook.com/Dr.Moroti.Irina

***

Resurse menționate de care ar fi bine să știi:

Codul Muncii - Sănătatea şi securitatea în muncă: https://lege5.ro/Gratuit/gi2tknjxgq/sanatatea-si-securitatea-in-munca-codul-muncii?dp=gu3dmmjyg4ztc

***

Susține acest proiect

Activează un abonament pe:

sanatatezidezi.substack.com 

patreon.com/sanatatezidezi

***

Mai mult conținut și comunitate:

cristinalauby.ro

facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby

https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Astăzi vorbim despre sănătate emoțională și psihoeducație, încercând să înlăturăm din stigma și reticența cu care sunt tratate aceste subiecte în România.

Vorbim atât despre intervenția în caz de urgență dar și despre politici publice necesare pentru sprijinirea sănătății psihoemoționale cu Yolanda Crețescu. Yolanda este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian cu 20 ani experieță în consilierea psihoterapeuitcă pentru adult, copil, cuplu, familie și în domeniul corporate.

Din 2014 este președint a asociației Happy Minds, un ONG dedicat promovării sănătății mintale. Din 2019 conduce proeictul depreHUB - primul hub antidepresie din România, un centru dedicat comunităților și persoanelor care au predispoziție spre depresie ce oferă servicii de consiliere și terapie, tratamente inovatoare, dar și tehnici de prevenție și suport în toate ariile vieții. DepreHUB oferă acces la specialiști și programe accesibile, în unele cazuri gratuite pentru persoane și familiile aflate în risc de depresie.

În prezent, sunt funcționale mai multe linii telefonice de suport disponibile oricui are nevoie de ajutor psihologic imediat într-un episod de criză emoțională:

• Helpline pentru persoane care se confruntă cu anxietate sau depresie: 0374.456.420 - apelabil gratuit, zilnic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.

Pe Yolanda o găsiți la https://deprehub.ro/, https://happyminds.ro/ și https://yolandacretescu.ro/ .

***

Sumar:

(03:25) Proiectul DepreHub, cum au apărut liniile de suport și cui se adresează

(12:55) DepreHub Teens - suportul oferit copiilor și adolescenților

(15:12)  Provocările pe care le avem în România în ce privește protejarea copiilor de abuzuri fizice și emoționale. Ce ar trebui schimbat?

(17:17) Cum funcționează helpline-ul anti-anxietate și depresie

(22:40) Prevenție psiho-emoțională în societate și organizații. Alte linii de suport DepreHub

(23:14) Liniile telefonică destinată proaspetelor mame și depresiei post-partum

(24:05) Linia telefonică pentru bolnavii de scleroză multiplă

(24:47) Cum pot aparținătorii să ofere un sprijin emoțional adecvat pacienților cu boli cronice

(28:25) Sport pentru mediul corporate. Linia telefonică anti burn-out.

(31:46) Urmărirea cazurilor și prevenirea recurentei. Factorii care favorizează prevenția.

(36:09) Serviciile psihologice în sistemul medical din România

(40:20) Programul de voluntariat la DepreHub

(41:55) Linia Anti-drog și proiectul „Ecoul meu virtual” pentru prevenția de prim consum

(51:19) Cum ar trebui îmbunătățit cadrul legislativ pentru a sprijini diferitele categorii aflate în risc

(57:32) Rolul fiecărei specialități din domeniul psihologiei și psihiatriei: ce face fiecare, cum poate ajuta în funcție de context.

***

Resurse menționate/citate:

https://deprehub.ro/

https://happyminds.ro/

https://yolandacretescu.ro/

https://insp.gov.ro/2024/02/01/campania-promovarea-sanatatii-mintale/

https://www.gandul.ro/actualitate/exclusiv-romanii-veseli-in-statistici-depresivi-in-tacere-psihoterapeut-depresia-majora-cel-mai-mare-factor-de-risc-pentru-suicid-19965839

Abuzul de putere exercitat în domeniul sănătății aduce atingere directă, atât dreptului fundamental de ocrotire a sănătății, garantat cetățenilor prin Constituția României, cât și bugetului asigurărilor sociale de stat.

Acesta este un citat din raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate” publicat în 2018, care descrie tipurile de corupție întâlnită în sistem pe baza cazurilor practice anchetate.

Un studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene în 2017, Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corupție, arată că, atunci când românii sunt întrebați despre instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, 58% dintre români au această percepție, dublu față de media UE unde 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție.

Sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenți din UE (19%) care s-au declarat nevoiți să ofere bani, cadouri sau donații personalului medical sau spitalului pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate. La nivelul U.E., numai 4% dintre persoanele intervievate au susținut că au adoptat un astfel de comportament.

Totuși, situația pare să se îmbunătățească treptat. Ultimul sondaj Eurobarametru arată că în 2023 România a înregistrat cea mai mare scădere în privința șpăgii dintre toate țările UE: procentul respondenților care au spus că au oferit plăți în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 la 9% în 2023.

Conform raportului, la aceasta au contribuit îmbunătățirea condițiilor de lucru ale medicilor, creșterea salariilor personalului medical, dar și contracararea percepției potrivit căreia corupția este obișnuită și acceptabilă.

Cu toții înțelegem semnificația cuvintelor „șpagă”, „atenție”, „plic” însă trebuie să știm că plățile informale se referă la corupție și pot afecta sistemul medical la toate nivelurile. Deși de cele mai multe ori vorbim doar de șpaga acordată medicilor, e important de reținut că în sistemul medical din România există cinci tipuri de coruție. Raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate”, le detaliază:

• Mită pentru servicii medicale, atunci când personalul medical solicită sume nelegale pentru a presta servicii medicale și chiar condiționează actul medical de primirea de bani și alte bunuri de la pacient și aparținători.

• Mită pentru achiziții publice,  atunci când contractele pe care spitalul le încheie cu societăți comerciale sunt condiționate de plata unui ”comision” către managerul spitalului.

Raportul concluzionează că aceste aspecte pot constitui o explicație pentru faptul că România se situează pe ultimul loc în UE în ce privește accesarea sistemului medical public (doar 52% din respondenți au susținut că în ultimele 12 luni au apelat la serviciile medicale oferite de sistemul medical de stat).

Este o chestiune foarte complexă și din punct de vedere moral, nu doar legal. Pacienții de află într-o poziție de vulnerabilitate, și chiar DNA recunoaște că „Deși, în aparență, inițiativa infracțională aparține celor care doresc să-și rezolve problema (celor care dau mita), în realitate, ei erau practic nevoiți să o ofere.” (Citat din raportul DNA)

Însă se fac și pași înainte. Într-o încercare de a limita fenomenul, Ministerul Sănătății a introdus în 2016 un chestionar de feedback adresat la externare pacienților care au fost internați în spitalele din România. Astfel, în ultimii ani au fost colectate milioane de formulare cu date privind opinia pacienților despre interacțiunea cu sistemul de sănătate, inclusiv solicitarea de șpagă.

Vorbim despre datele relevate din acest formular cu Dragoș Vana, creatorul proiectului graphs.ro.

Dragoș este antreprenor în domeniul IT, doctor în economie și lector universitar cu peste 10 ani de experiență în mediul academic. Pasionat de statistică și de democatizarea accesului la date, a devenit cunoscut publicului în pandemie, odată cu lansarea platformei graphs.ro, un site care prezenta situația zilnică a cazurilor de Covid-19 în România. Platforma a ajuns rapid la milioane de accesări, devenind o sursă principală de informare privind evoluția pandemiei, oferind statistici avansate preluate inclusiv de cei din Ministerul Sănătății.

În prezent, platforma s-a exstins și oferă și o altă secțiune cu impact major, „Harta Șpăgii”. Aceasta prelucrează statistic datele privind condițiile din spitale transmise de pacienți prin mecanismul de feedback implementat de Ministerul Sănătății, revelând astfel pentru public nu numai situația șpăgii din spitale, dar și alți indicatori importanți ca accesul la medicamente sau calitatea serviciilor medicale. 

În 2022, Dragoș Vana a obținut Premiul special pentru Știință al Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru activitatea desfășurată în perioada pandemică. În 2023, proiectul Harta Șpăgii (sub denumirea oficială „Feedbackul pacienților și creșterea calității serviciilor medicale prin acces la date publice”) a primit Diploma de Excelență pentru Campania Medicală a Anului la Romanian Healthcare Awards. 

Sper că vi se va părea interesant episodul și vă va face să reflectați. Este evident că nu putem influența personal nici condițiile din spitale, nici salariile medicilor. Dar putem lupta pentru înlăturarea impresiei, a cutumei, a opiniei generalizate că șpaga este ceva acceptabil. Dacă interacționați cu spitalele din România, completați chestionarul de feedback și raportați dacă vi se cere șpagă.

Cu toții putem face România un loc puțin mai sănătos.

***

Sumar:

(00:00) Introducere

(06:18) Începuturile proiectului graphs.ro și impactul în perioada pandemică

(12:40) Începutul proiectului  Harta Șpăgii. Formularul de feedback al pacientului

(19:00) Modificarea întrebărilor referitoare la mită. Cum a evoluat procentul celor care susțin că li s-a cerut șpagă.

(32:12) Lipsa datelor medicale și drumul către digitalizare. Conceptul de „Open Data”

(37:10) Motive de optimism

(39:00) Fenomenul șpăgii ca manifestare culturală, dar și a corupției

(42:51) Ce lege ar iniția Dragoș Vana

(45:26) Planuri de viitor pentru graphs.ro

***

Resurse menționate:

https://www.graphs.ro/feedback

Rezultate mecasnism de feedback al pacienților - date brute Ministerul Sănătății

https://data.gov.ro/ 

Studiu „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un succes rar pe fondul unei corupții persistente în sistemul de Sănătate din Europa)

Ziua de Cluj

Corupția în sistemul public de sănătate, Direcția Națoinală Anticorupție, Compartimentul de analiză a datelor privind corupția

Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corruption

Astăzi, peste un sfert dintre copiii din România au probleme cu greutatea în exces.

Cel mai recent studiu COSI, o inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății privind supravegherea obezității în copilărie, a arătat că peste 30% din copiii de școală primară din România sunt supraponderali sau obezi.

Un alt studiu realizat în 2018 de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București, arătat că peste un sfert dintre copiii care se prezentau la camera de gardă erau supraponderali sau obezi.

Datele mai multor altor studii și afirmații ale profesioniștilor din domeniul medical coincid. Ne înscriem astfel și noi în trendul european, conform căruia 1 din 3 copii din Europa are o greutate peste limita normală.

Vorbim despre toate acestea cu Iulia Margasoiu, nutriționistă dieteticiană specializată în obezitate și nutriție pediatrică și bioinginer medical.

Iulia practică nutriția în cadrul propriului cabinet de nutriție și dietetică din Iași, NutriWise. Începând cu 2023, Iulia colaborează și cu Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate din cadrul Spitalului Sfânta Maria din Iași.

Controlul greutății, obezitatea la copii, nutriția sportivă, nutriția în sarcină și alăptare, nutriția vârsticilor sunt câteva dintre provocările celor pe care Iulia și echipa Nutriwise îi ajută să le gestioneze cu succes.  

Iulia ne ajută să înțelegem când ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la greutatea copiilor noștri, cum să detectăm problemele, dar și cum să îi ajutăm să depășească provocările cauzate de greutatea în exces.

E un episod foarte util și pentru cei interesați de prevenția obezității și a greutății în exces, chiar dacă nu au un copil supraponderal. Dacă și tu vrei să știi cum să abordezi cu copilul tău subiecte legate de o alimentație sănătoasă, cum să îl ajuți să navigheze prin mediul plin de tentații, cum să implici familia extinsă în eforturile copilului tău de a avea un stil de viață sănătos, acest episod este pentru tine.

---

Sumar:

(00:02:00) Parcursul către a deveni nutriționist

(00:06:13) Cu ce probleme se adresează oamenii unui nutriționist și cu ce fel de specialități medicale se completează

(00:09:00) Obezitatea la copii în România

(00:12:56) Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți părinții și cum pot identifica din timp problemele de greutate ale copilului

(00:18:28) Probleme de sănătate care pot apărea din cauza excesului de greutate la copii si cum pot fi gestionate

(00:22:30) Cum punem bazele unui comportament responsabil față de tentațiile alimentare de azi. Cum gestionăm situațiile sociale, petrecerile cu pizza și influența colegilor.

(00:31:45) Principii generale de nutriție sănătoasă pentru a preveni obezitatea și afecțiunile asociate

(00:34:00) Eliminearea carbohidraților din alimentație, potențiale efecte

(00:36:00) Cum găsim surse bune de alimente sănătoase

(00:38:48) Postul intermitent (Intermitent fasting) la copii și la adulți.

(00:43:12) Copilul vegetarian. Riscuri și modalități de a gestiona o alimentație de tip vegetarian.

(00:45:00) Diete și medicamente la modă care ar trebui tratate cu precauție

(00:50:00) Educația nutrițională și programele de alimentație în școli „Cornul și lapte” și „O masă sănătoasă”

(00:59:00) Cum gestionăm relația cu familia extinsă, mai ales dacă are alte obiceiuri alimentare ca noi

(01:02:48) Subiecte de interes din cercetarea medicală în domeniul nutriției

(01:07:00) De unde ne luăm informații despre nutriție

(01:11:25) Ce lege ar propune Iulia

---

Resurse menționate:

Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate

Raport COSI România

Platforma COSI

Studiu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București

Programul „O masă sănătoasă”

School dropout in Romania

Programul „Masa caldă în școli” șchiopătează și anul acesta. Mai marii din Educație se apără și dau vina pe fonduri

OFICIAL Lista școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în 2024, publicată după două luni de când a început noul an calendaristic

---

Pe Iulia o găsiți și online la:

• Clinica Nutriwise